автореферат диссертации по философии, специальность ВАК РФ 09.00.08
диссертация на тему: Роль самоорганизации на различных структурных уровнях материи

Полный текст автореферата диссертации по теме "Роль самоорганизации на различных структурных уровнях материи"

n O

•

i

ACADEMIA DE STIINTE A REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE FILOSOFIE, SOCIOLOGIE SI DREPT

Cu titlu de manuscris CZU: 167 :

- PALADII FLORENTIN GHEORGHE

S

ROLUL AUTOORGAN1ZÁRII LA DI FE RITE NIVELURI STRUCTURALE ALE MATERIEI

(09.00.08 - Filosofía çtiintei $i tehnjcii)

AUTOREFERATUL tezei de doctor în ?tiin{.e filosofice

Clmíiiáu l'lí)7

Teza a fost lndeplinitä la Cr.tedra 4e filosofie a Universitätfi de Stat din Moldova

Coüdncátor çtiintific:

* -----Pavel Vizir, doctor habilitai In çtlin^e filosofice, profesor universitär

Referenti oficial! :

Teodor "Jardea, doctor habilitai In çtiinte filosofice, profesor universitär

Petru Rumleanschi, doctor habilitai In çtiin(e filosofice, profesor universitär

Ion Geru, doctor habilitai In çtiin|e fizico-matematice, profesor universitär

Scsiinerea va avea loe pe data de 23 octombrie 1997 la órele 15m în cadrai çediniei Consiliuíui Stiiniific Specíalizai DH.09.93.43 de pe llngâ Instituiul de Filosofie, Sociologie çl Drept al A.S.M.

Àdresa: MD 2012 cr.Chisinâu, bld. Stefan cel Mare 1, etajul 5, cab. 5Ö6. ,

Teza de doctorat poate fi examinatà In Biblioteca Stiintlficâ Centrais a A.S.M.

Secretar stiiniific al Consiliuiui stiintilic speçializat, doctor in ctiüito tilosolicc

CARACTERISTICA GENERALA A LUCRAR!!

Aclualiialea te mot de cercelare Ttza este consacrait studjeril rolului proceselor de autoorganizare la diferito niveluri structurale alo matériel.; .

Filosofía ,i çtiiotelc naturale s-au dezvoltat Intotdeauna In strlusä legàturâ çi lnteract-lune, realizirlle vtlln|elor naturale aprofundlnd reprezentàrile noastre despre r^alitatea obiectivà. Lumea ca obiect de cercetare se caracterizeazä prlntr-o diversitate uimitoare a structurilor. Structura poate fi interpretatä ca o aran jare ordonatä $i invariantä a elementelor. la cadrul structurilor disipatlve are loe transformares energiel dintr-o formá ln alta, lu particular realizindu-se procese de difuzie $i conductibilitate terniicá. la lipsa difuziei, de ejemplo, na pot apirea procese de formare a structurilor noi.

Deosebit de Intens In ultimii mi s-aq desfäsurat cercetâri la domenlul proceselor de autoorganizare la sistemóle fizice, thimice biologice. Sti¡n(.a consiituitá ln baza acestor investigajJi ■ a ' primit demunirea "sinergetica", (cuvlntul suriergeia In limba greaeä lnseanni actione comtmä). Sincrgetica este $tiinta despre interactiunea párfilor componente ale siitemului, carc duce la autoorgunizarea acestuia. Ka solufioneazä problema cu privire la principiile generale de evolu{ie ale sisteinelor dezecliilibrata (fizice, chimice, biologice, social-ec.onomice) 51 apari|ia ln ele a structurilor noi in strinsä Iegàturl cu natura obiectelor materialé, care .se manifesta esencial in cadrul legàturilor reciproco si la stabiürea caracterulul forte|or fluctuatiónale. Nu poate fi pusà la Indoialä multitudinea foníielor, de autoorganizare. Aceasta, iuevitabil, ' conditioueazâ necesitatea unor cái' diferite de Investigare, La studierea proceselor de autoorganizáíé sunt utilízate metode procedee din

termodinámica, cosmologie, ciberneticä, teoria probabllitä|ilor, teoria ecuatlilor diferenfiale s.a. Generarea luminii coerente de cätre laser, apari^ia ordinii' Spatial-temporale in reacÇiile chimicè, în hidrodinamicâ, ordinea biologocá çi, In sflrsit, func|ionarea sistemelor ecologice çi via^a con)nnlti|,U umane sunt doar citeva exemple elocvenle de autoorganizare.

Reput'iea Moldova se confruntâ astäzi en grave problème sociale. Ca element al naturii, ömul ac(ioneaza în corespundere eu1 legile ci, iar, prin urmare, aie sinergeticii. Dac5 pentru. sistejnele. naturale este caracieristicá stabilitaiea la ac|inni externe, posibilitatea de a se autodezvolta inconiinuu, concordan(a tuturor pür(ilor componente, pentru cele sociale - agravarea func(ioiiärii la modificäri ale faclorilor ■ e'xterni sau la comiterea erorilor la administrare. Prin urmare, la solucionaren probleinelor sociale trebuie pe larg aplicatS experïenta "de organizutor" acumiilalÄ de naíiiríi. Uolul fundamental

I '

alci íl apanine sinergeticii, a studiuiui lu cadrai sine-geticii a principiilor de apariiie, deZvoltare si autoorganizare a slructur lor> Crearea çl mentliiorea !or reprezlutâ saù scopul acilvilà^ii, sai» o importants etapa a ci.

Gradul de cerceiara a prollenictor -

Iii ultímele decenii ale secoltilui nostru cercetärile In doirrnial sinergeticii su desfijará deosebit" de iiitcDs. Trecerea Iii revistà a literaturii <lin accsi domèniii -elatlv tliiâr al stilntei ar conpnc mil de referin^e. De rceea, ln c: irul ttnei snccinte annlizé a realizârilor obtlautc de savant la cercetareâ sistemelor ce- se auloörganizcazä; aatorul tczei a evidcn(iat doar cele mai valoroase InVestigatii. ..'.-• ■

La dezvoltarca teorlel proceselor de autoorganizare atlt su b aspect fizico->hateinatic, cil si filosofic si-an adtis aportuí pe parcursul nltimilor dccenii I.Prigogine, V.Ebeling, M.Eigen, W.Ëlsasser, P.Etkins • H.ttakcn, G.Nicolis, M.Ruebéns, P.Shambadalc, l.Siengcrs, P. Tom, A.Tttring, A.A.Bogdanov, I.S.Dofrrônravovâ. I.I.Géru, V.S.Oot, G.R.Ivanitkii, A.M.Jabotiiiskli, V.V.Kaziutiriskii, íú.L.Kiimontovici, Ë.N.Kneazeva, E.l.Koícinskii, V.A.Kovar'skii, S.P.Kardiumov, Ë.S.Marcarean, N.Gh.Mihai, I.B.Novic, Í.A.Ptltnskil, L.A.Petruseiico, C.C.Rebane, A.H. Rotara, P.M.Rumleanschi, G.I.Ruzavin, V.M.Sadovskil, E.A.Sedov, Iu.A.Sreider, T.N.Ttrdea, À.D.Ursnl, T.A.Ursul, P.I.Vizir, M.V.VoÎcheôçtèiii ç.a.

No|iutdI¿ ds entropie, • flùctttafie, bifurcare, disipare, ordine, huos s.a. In lucrârile laureatuloi premiulnl Nobel I.Prigogine. an cäpätat o semnlficaVe dcosebità. Haos'ul, dc'exemplu, a lncctai sä mai fie examinai ca ceva distrucliv si neesenilai. Proprirtâtile sistemelor carè se. autoorganizeizü, manifestare» ordinii si haosului ln naturâ, particularitâ(ile procesolor de autoorganizare lu sisteme fjzice, chimicc, biulogice an fost studiat.o ln lucràrile savanfJlor M.Eigen, W.Ëlsasser, P.Etkins', H.Haken, G.Nifcolis, M.Ruebens, P.Shanibadale, A.Tnring, I.I.Géru, A.M.Jabotinskii, In.L:Klimontovici, V.A.Kovarskii, S.P.Kurdiumov, E.S.Marcarean, A.H.Rotaru, A.D.Ursul, T.A.Ursol, P.I.Vizir 9.a. Teosebit de actúale sunt cercctârile In domenini autoorganizärii sistemelor social-cconomice U.i'rigogine, N.Georgescu-Roegen, G.I.Ruzavin, . E.A.Sedov, P.M.Rumleanschi, T.N.Tirdea, ¿'.1.Vizir, I.G.Cliistnija s.a.), omul, produs al unui compiicat si indelun¿;at procès de evolu^ié, fiind examinât ca o parte componcntâ a naturii, care conti nu à sâ activeze ln corespundcre eu legile cl, iar, prin urniare, si nie sinergeticii.

Incà la inceputul srcolului XX in lucrnrea' "Tectologia. Stiinfä. giîneralâ a auloorgauú'mi" (1913-1922) savantul rus A.A.Bogdanov a examinat dinamica niodificíirulvr pa.'iibile ale strncturilor sub actiunea factorilor interni si externi.

2 ' '

Front júrele acestei no i stiinje - tectologia (gr. tectou - a construí) - au fost extinse 51 ln domeoiul sistemelor sociale, formulíudu-so. únele legi . generale de organizare a elementelor intr-un Intreg funcional. Esecfa acéstei conceptii reprezintâ legStura organicâ dintre sistem çi mediu (sistem. deschis), exijienj.a unei int irarfiuni permanente dintre ele, ' care asfgur* existera uhu¡ echilibru dinamic, Examinaren sistemelor dsscLise a condus la ConnuLirea postulatului cu privire la organizare ¿winir-o modificare permanents a sistemelor, In particular, çl a lu.oii, In general. Ca çi Ch.Darwin, A.A.Bogdanov carncterizeazi . dezvoltarea ca o adaptare a structurii la particulantâ^ile medinlui. Sé riirmâ, ç& men^inerea formelor In naturá este posjbilá numai priu dezvoltare, postullndu-se unitatea legiíor de organizare pentru tóate-sistemele. Ün çir de nofiuni au fost imprumatate din alte stiinte (selectia, de exemplu), áltele -inventais (bireglátor) sau ínzestrate cu un sens mai larg sau cu totul deosebit dé cel cunoscut dë oamenii de síiictá din perjc.cla respectivá unsiabijitate, ' ireversibilitate, crize etc.). In tectologia lui A.A.Bogdanov, cu pârcre de iSu, lipseçte practic Incercarea de a explica cauzeje apari|iei structurilor noi. natura mecanisinelor care detennii.ñ dinamlca" proceselor nelirjare, Jucruri de o importantá deosebità ln teoria contemporanâ a uutoorganizàai. Mai. mult ca atit, vaiiabilitatea nedirijatà este strâinâ coaceptülor lui AiA.Bogdanov,' iar teru.enui "crizS",' care semantic trebuie sâ lie ásemáuitor termenilor "bifurcatie" sau "catastrofâ",. era utilizat superficial doar pentru a caracteriza modificárile structurale. A.A.Bogdanov a negat existera compromisalui in cadrul fenomenelor care se desfâçoara in structuri complexe, pe cíud in perioada respectivà despre relui acestuia ln naturà çi socielate au sens çi biologii, çi economista. Teoria contemporanâ a autoorganizárii a demoastral elocvent fsptul, cá peatru o dezvoltare duràbilâ a socjetfttii existá o singurâ cale: modificares lentft çi permaneiitâ a tuturor caracteristicilor orgahizSrii sociale, fârà conflicto çi revoluti. Acsste lacune aie tectologiei lui A.A.Bogdanov pot fi uçor ínfelrse. La Inceputul secolului nostru mecanica cuanticâ de abia se afirma ca çtiinÇS. Nu se cunoçtea nici faptul, câ *elajià de incertitudine' Heistnberg reprezinta o característica obiectivá à rea'itfitii l'izice, iar dinámica microlumii poattí fi descrisá (loar cu ajutorul unui limbaj probabilistic ote. Tictología lui A.A.Bogdanov, neoStind la aceasta, reprezintS o íncercare ïndrâznca|ii de a formula concepta generala a oezvolISrii, unde evolujia este examinatü lntr-o viziune nouà, mai largâ, de pe pozi|ii interdisciplinare.

ín literatura filosofici contemporanâ tôt mai des se menjioneazà necesilatea afirmSrii umii nou mod'de gindire 111 çtiin(a contemporanâ - gindirea neliniarà (I.S.Dobronravova, F.M.Rumleansclii, T.N."Judea, P.I.Vizir ?.a.). Adepj.ii • noii paradigme iteliuiaro (sau siiuugetice) contribuie la réévaluais

3

Intregulul coiilinut al ítiin{ei contemporane prln p-isma uriel viziunl ooi, racordatft la realizftrlle progresulul tehnico-çUinîlflc. $í la fluxul Informational mereu asccndcnt.

Problemele cunoá^terii- macroscopice a rcalltátü flzice, necesitatea elucidSrii roluíui observaíorulnl çi al aparatuluf de mSsnrft, a semniflcatlel relabel de incerfitudine Meisenberg, problemele lnterpretarli. macroscopice a micrólumli au apàrut odatà cu reallzârile de excepte din dome ni ni mecanlcli cuantice, ■ a flzicil partjculelor elementare. .In decenille trel ?apte an fost publícate Un num&r mare de lucrftri (E.Schrodiiiger, A.Einstein, N.Bohr, M.Bort», B.Podolsky, N. Rosen, H.Everett, D.I.BIohintev, M.A.Marcov etc.), In care - acèste ..problème, sunt iratate multilateral. Stiinfa a cunoscut, InsS, In ultímele deccnii noi descoperiri remarcabiic (realizàrlle din electrodinámica cuanticfi, bjoenergetlcS, teoria gravitational, teoría solitonilor etc.), care au sporit din non interesal fa|5 de. problemele ce nu deimnt pàreatt a fi complet rezolvate.

Scopul fi sarciniló investigafiei

Autorul tçl propune scopul de a examina rolul proceselor de autoorganlzare ln , si sterne! e, fizlce, chimice, biologice ?i soclal-economlce. Relesind din scopul lücfárli, autorul ?i-a trasat urmâtoarele sarclnl de baz5:

1. Determinares càilor çi mijloacelor de cunoa$terc a luniii la etapa actuals contribute la evidenilerea unor noi aspecte lnsugri privind manifestaren íegilor generale In proccsul autoorganizSrli la diferlte nivele structurale aie iftateriei:

a. prin prisma noilor descoperiri çtlin^ifice a caracteriza manifestare» proceselor de autoorgnnizare ln cadrul sistemelor fizice, chimice, biologice social-economice. Oportunitatea acestor investigatii reznltü din faptul, ci anumé la difrrile nivele structurale (?i ln deosfcbi ln zonele limitrofe put-in studiale astftzl de stHuÇa) ^ se evldeutlazS nolle lnsuçiri, care apar ln reznltatul inler->ctiiini!or atit intra-, clt çi intersistemice;

b. a evident-ia propriet&tile generale aie- sistemelor care se antoorgaiiizeazft, a conditiilor de cvolutie optimS a structurllor, a. mccanismuluj de formare a unei dircctll concrete de dezvoltare ln contcxtul coraportulul "dvlermiiiaiencdeterminare". Examínarea de c&tre autor ln sectiane "pe verticals"' a trSsiiturilor comune aie '¡stemelor de dilerità natura care se autoorgaiiiiirazft contribute nu mimai !a scoaterea ln relief, dar 5I la argumeutuiia p.ütiiiiLuHMilor proceselor de auloorgauizare,

2. In conírxtul Iegilor generale de evolutie. punindu-se accent lu deosebi pe relui • v.'îiKtiiMiil'r pàrtilor componente aje sistemelor fizice, chimice,

4

biolc^ice ^ social-economice, a cerceta asemenea calitíiji ale luniii materiale ca dlversi(.atea, inccrtitudinea g intcgrjtateai

3. A evidencia probiemele interpretan! r.ulitátii fizice la mccanica cuaaticá, re>e$ind diu "cele trei interpreta ri aje mecinícii cüanúce", ta coruspi? udpre' cu ' noile descoperiri ítiin^ífice si' r. uianifestari| (ÜversitStii, Incertitudínii n integntáfii tn microlume. Autoiul a considerat necesar de a fixa la ácest coniext si párticularit&tUe cuiioasterii tnaci-oscopice "neliniaro" (slncrgt.ice) a mlcrolumit.

í. A anajiza problema cajit&tü energiei prin prisjna legii a doua a termodinámica, a tendiu^elor dislpajivo existente la diferíte nivele structursde alé materiei. Criza energetica este ast&zi p problemi majoii pentra malte state ajelumii, innlusiv peutrñ República Moldo va.- ía acést coutext autoruj a considerat necesar de a inrlic^ únele c&i generóle, de diminuare a declinului tn aceastá importante ranjnfá economicé. -

5. Modelare» maténuiticá, aplicati ástlzi. pe larg la rézolyarea probleiuelor din diferite domenliale slnergeticii,. devine tjn puternic ins Ir unten t de cefcatare ?Uia$ttlcá doar atunci cjnd se extrapoUazü metodele tn ioinenmj jieljniar. In acest soñs autorul a considerat oportun do a evic'pntia partlculariUtlIe elaborSriimodelelor mateniatice adecvate ta eorespundere cu a?a proprieUfi ale sistemelor sociale ca íntegritatea, autoorganizarea sistemicá, autoreglarea $ lerarhizarea, ' .

6. Argnmentarea necesitá£ii afirmárii unui non mod de ^ludiré in stiinfa contemporató - gíndirea neliniará, uientioiündu-se r.ecesitatea unei viziuni unitare,■' transdisciplinare asupra luirtii la . nivelul con^tiinfei majorít&tii cetáfenilor, eportunitatoa introducurii in instrnire a tlunentelor brízate pe priucipiile instabil¡tfi(ii caracteristice unei lumi in permanente Schimbare, uudn omul ti'ebuie sá se adapteze |a existen^a intr-un liaos dinamic, in conformitate cu legititils autoorganlzárii materiei.

! Caracterul novator af lucririi

- Au fost studiate procésele de autoorgahizare In cadnil sistemelor fizice, cbimice, J):ologice $i social-economice cu scopul de a plucida in séctiune "pe vertical^" proprietátile. ger.erale ale sistemelor care se uutoorganizeazá, condi^iile optime de evolu^le ale structurilor, inecauisnml de formare a unei directa concrete de dezvoítare, tiiiimi cont de caracterul (reversibil al proceselor la nivel micro- si macroscopic, simetrie, legile fiace fundaméntale.

' Au. fost analízate t¡i contextul legilór generale de evolujie, puatudu-se actent In deosebi pe rolul interac(iunilor pirjilor ('.omiwncute ale sistemelor fizice,; cliimice, biologice si socinl-ecoíiomice, asemenea cal i ta (i ale liimil

nxaferi!>lp ca diversitateá incertitudinea si íhiegritatra. / íost ánnlizata legátura dlntre diversltate $i lncertitudine Id microltim prin prisma drscrj.crlrllot. ?liiutifirc cuutcmporane si a "cclqr trei Interpretar! ale lucrar icii cüanl|cn". A íost dcmonstrat, diversitatea; la fel c;. y ir.c.ertitudmea, reprezhitA o calitate a lnniil malcríale, !n general, ?i r. microíniiiii, ln particular.

- A fost fomulaU proble;na interprelñrii renlitStil fizi^p ln mccanica cnanticá'priii prisma divcrslt-Hu, incertiltidinii iniegritstii microltimii, U premiselor obieCtH e de manifestare macroscópica a .microlur-Jl. Vlziu .ea autoruíu? este arguméntatá prin difcrlte uxemple concrete.

- Pe baza anrlizel' no(iunÍÍ fizicc de entrqpie a fost enun}at& nn nnmai necesitatea dJimit:<rii stricte a doineniilor de apiicabilitate ale celor trei ehtropii cunoscutc - dupí Clainius, BolUmann-Planck $1 Shenon - In dependen^ de forma de ini$caie pe care o descríe, dar si utilitatea numlril lor in mod diterit.

- A fost analizató calitate» energlci prin prisma íegii a dona a termodlnaHcii 5I ln acest ' coniext a fost arguméntate necesitatea uiiliz&rii e¿ierglilor cálUative, mentiontndu-se únele direcfli generalt de evitare a crizei enefgctice.

- A fost studiatS problema ordiilii si haosului ln plan social in contextul ltgilor generale de evolutie, efectuindu-se $ .0 clasificare á ordinii ln scopul evidenüerll direciici de sporire a . complexltajii ei. Au fost determínate condi^ile optime. de ¡formaré si, evolutie a structurilor sociale stabile. A fost analizatá influenta celor patru factori de bazá' ai mediului social - economía, cultura, legislaba $i si ttia^ia politicá - asupra structurilor social-economlce, evidentiindu-se rolul interactiunilor cu alte structuri, a punctclor de bifurcare, a structurilor-attractor $i a seicc^iei ln minificares traiectorillor de evolutie alegerea unei dircctii concrete de formare a structurilor soclal-ecOnomice stabile.

Valoarpa practici ¿i IcoTcticA a lucririi

Yaloarea practica si teoreticS a lucrárii este determinatá de importan^a proccselór de autoorganizare ln naturá ?i societate. Dezvoltarea tforiei sistemclor dezechilibrate care se ..utoorganizcaza reprezintá un pas important ln vedrrea solutionárii probleinelor globale ale omenirii 5Í ar permite ehborarea preventiva a sirategiilor ^tiintifir fundaméntate, evitarea ac^iunilor ln stilul metodei probeior si erorilor.

Materialele t.ezci sunt utilízate,, lu particular, la sustinerea cursului special "Sinergclica", pr?\ftzut tic plaiml de Inv&támint al Facult&^ii de filosofie ri pslholo^io a l'Jnivcrjitfttii de Stat din Moldova pentru studentii analui V,

6

speci^litatea "Fïlosofie", la efectuaroa ifiveskiga|ulor in domeninl tennodiramicii sjstemrlor dezechilibrate, a processor de autoorgaujzare la sisiemele naturale si soci.il-ccouoniice, a problemelor gnosiologice, in lur-ui seminarelor çtiintifice ?.a

Baza mulodoloyicà a investigafiei O ."onit'tuie atit moçtenjrca filosoficft din, trecut, cit çi investiga^iile 5tiin(ifice contejnpor;u3. Elabörarea örientärilor metodologice necesare studied! ftnomenului autoorganizärii materiel sc bazaazä pe ideile metodologice ale lui Aristotel, I.Prigogine, M.Eigen, H.Haken, P.Shambadalj ç,a.

In baza coiiceptslor metodologice ale lui E.Schrodingrr, A.Einstein, N.Dolu", M.Born, H.Everett, D.l.Blob'tii^ev, M.A.Mmcov . s.a. autorul a studiat proble.nele cunoaçterii macroscopice a rcalitâjii fizice, roi ni observatorului çi al aparatului de mâ surft to experiment, • semnific^ia relajiei de incertitudine Heisenberg, problemele iniwpretârii macroicopice a microlüu'M in virtutea nöilbr debCoperiri çtuntifice. ' ■ "

Bazindu-sî pe orieiîiàrile metodologice ale lui I.Prigogine, N.Georgescu-Roegeu, E.N.Kneazeva, S.P.Kurdiumov, G.I.I^uzavin, E.A.Sedov ç.a. autorul a examinât probjema ordinii çi liaosului social, particularitâple prcceselor de antoofgaalzjre là sistemele social-economice.

Pentru argumentarea opiniei sale In'problemele cercetate, autcrul a apelat la date çi fapte continute In rappartele Clubului de la Roma çi rapoartele annale "Problemele globale aie omenirü. Starea lumii" din S,U.A.

fc tezä au fost folosite metodsle generale de ccrcetaj-e çtiintificà: metoda dialectico-istoriçâ, monogt'àficâ, logicâ: metoda iiiduc^iei çi deduc|iei, analizèi çi sintezei etc. , ' ,

Aprobarea lucràrii

Materlaleje tezel au fost prezontate |a: Conferinta corpului didactico-çtiintific U.S.M. (Clnsinân, U.S.M., 1995); Conferinta çtiintificà "Omul in lumea contemporanâ" (Chiçinâu, U.S.M., 1995); I Sesiune çtiinJvifica anualS. a A.F.M.' (Chiçiniu. A.S.M., 1996); Coûferinta,stiinti)icfà jubiliarà a U.S.N1. (Chisinàu, U.S.M., 1996); Couferinta çtiintificS internafionalâ "Omul, luformatizarea, Sànâtatea: aspecte soclo-filosqfice çi etico-medicrile" (Cliiçijâu, U.S.M.F., 1S97); seminarele çtiintifice aie Catedrei de filosofio a IJuiversitàtii de Stat din Moklova; cursurile de lec^ii teoretice çi practice pentru student, Minute de cätre autor la Facultatea de filosofje çi psiliologie çi Facultalea de fizici aie Universitâjii de Stat din Mol do va.

Publicaiii,

Rebúllatele tie bazá ale tezei au fost publici té In 11 lutrâri ^iin'lfice en tin volum total de 2,5 c.á.

SlrUctura íucririi

.. Tezá consta din introdúcele; t.rel espitóle, Incheiere. bibLiografle (220 dennmiri) si rezumai tn limbile rusâ si énglezá. Voliítnul total al tezei -151 págirii' .-■'.•*

CONTIMUTUL UJCIIARU • _./» introdúcete este efectuatá o .trecere in revistît a start! actúale in dbmeniul investigatiilbr din sinérgeticS, este argumen'atâ actualitatsa temei ?1 sent- formulate scopul si sarciriile investigatlei, sunt elucidate caracíerul novator ?i valoarea practice rezultatelor obtinute, grádul de cer.etare â 'problemelor, precutri si baza leoreticS çi melodologicà a cercetârii.

th.. s-apUpltif /, Intitulai "Aùloorganizarea sistemelor complexe", este argumentât caracterul general al legilor sinérgeticii, sunt iniroduse notiuntle de bazft aie , tcrrtiodihajrtlcil. proceselor care au loe ln strúcturi .ce se atiloorganizeazâ. Dezvoltarea este intorpretatà ta m procès neliniar, câre presupune existenta sallùrilor, depres'unilor, intersecttilor, o varietate mare de câl do dezvoitaie, Dczvoltàrca intregtiiui are un caracter strict deténntnat doar la anumile etape de dezvojlaie situate Intre puiictele de bifurcate,. ùnde dominâ incertitudinea à sclectia aleatoare, care tn mod ireversibil determihà na^tere? nott structuri. Procesal, de autoorganiznre este influentat de dlmeasiunile sistemelor, acesia fiind posibil lnceplnil cu o aun mit & diinensiur.e critica. Acest fapt poate fi interprétât ca. o dependents a carar,teristicilor globale alp structurilor ln-procès de àuloorganlzare de procese) e de interactiune dintre partícula la iiivel elementar. Se. dejronstreazâ, c5 nedeterminarta $i Iiaosul in sistemele ln procès de autoorganizare sunt condiciónate de complexitatea sisteir.elor, multitudiuea ?i varieiaiea elementelor componente, caracterul deoset.t de complicat al interactlunilor dintre sisteme çi medlul exterior, pe de o pajte, si pàrtife componente ale ¡icestora. pe de altâ parte, de neliniaritatea proceselor care se desf5?oarS In sistemele care se autoorganize.izS. Se demonstreazà caracterul constructiv al hedctermin5rii çi haosulul ln natuiâ. çi ■xjcieiate. Majoritatea sistemelor naturale si social-economice reprezintâ sisteme deschise aflate ln starea de dezecliilib ni, functionarea cârora este descrisS eu ajutorul legilcr neliniare. In domeniul de apllcabilitnte a dependentelor linlare eapacilatea de.'iiit'organizare nu este proprie sistemelor meutionate mai sus, »îefii'id pos¡l>ilíi il i c í o reactiune adecvàlft a structurilor naturale si social-

8

economice la actiuniis externe, iar comportarca lor ai fi univoc determínate de starile anterioare. Prin urmare, este necesar de a lúa In considerare purticularit&tile ucliuiare ale evolu^iei, in general. ale ar.tivitü(ii umane, ín particular. Este arguméntate atít. necesitatea afirm&rii unui 11011 mod da gindire in ^linta ccntemporanS - gíndirea nelintará, cit si elaborarea unei viziuni unitare, tran^disciplinare asupra lumii la nivelul constiintei majoritíitii c-iü(emlor. In caz cintrar in societate nu este posibile o intelegere coerer.ti a probler, elor globalfi a metodelor de solucionare ale lor. Este necesar, prin unnare, de a introduce in instruiré elemente bazate pe piincipiile instabilitá^'i característico unei lnmi in permanente scliimbire, unde omul trebuie s¿ se adapteze la existen^a inír-un liaos dinamic, ín confonnitate cu legitetile autoorganizSrii materiei.

Sunt elucídate particularitátile proceselor de autoorganizare ¡n sistemele complexe, determíníndu-se proprietáfile lor generale, conditiiie de evolu^ie optiine a structurilor, mecanismul de formare a unei direcfii concreta de dezvoílare, tinindu-se cont de carü.terul ¡reversíbi} al proceselor conform legii a dona a termodinamicii, simetrie, legilc í'izice fundaméntale. Este arguméntate importanta structurilor-atiractor in procesel" de autoorganizare a sistemelor naturale r¿ social-econoniico. O anumite struciure de acum existente poate servi in calitate de nuclen, structurft-attractor, geneúnd noi struciuri spontane. In púnetele de bifurcare sistemele se gisesc in starea de instabilitatc maximá fa{e de fluctuaiiilc interne $i externe. Concomitent acestea sunt deosebit de sensibile la modiiicarca conditiilor de fronticiS, dimensíunii, formei etc. Noul apare, de obicei, la frontiera sistemului constituit, departe de centra, in regiunea de contact cu al'e structuri. In púnetele de bifurca|íe are loe nu mimai ramificarea trai"clonílor de evolutie, dar si alegerea uncí <lirectii concreto de formare a structi'rii social-economire r.tabile. "Sensibilitalea" sisteintilui ln stare de instabilitate la actiunea f.ictorilor exteriori contribuie la aparifia unor modifican adaptationale in púnetele de bifurcare. Ac|iunea "mediu-sistem" este selfconsistentá, dezvoltarea, prin minare, fiind Insojitá nu numai de o adaptare a structurii la particularitá(jle mcdiului, dar $ de o modificare corespunz'ito'ire a medíulu; dat.

Una d-.n p'-oblemele gl:>bale ale oinenirii este cea energeticá. Este studiate pioblema calitá(ii energiei piin prisma legii a dona a termodinamicii. A tost demonsfrnt, cá energía se caraclcrizeazá nu numai prin c.mtitaíe, dar a prin calitate, iar legea cresterii rnlropíei limileaze considcruMI posibiliíálile oinenirii de a se opimo tendintolor d'sipativo existente (miesorerii ralite|ii energía). Malura in ansamlilu poati: fi exaininatá ca un (nurm canal ile disipa{.ie a energiei. ¡usa datoritá inlerdependentei prncesclor respedive de disipajie I

9

Univer3til nu se prâbuseste vertiginos In liaos, ci se reaîizeazâ concomiten! a'H procese Insolite de nlmlclrea structurilor, clt si cele care contribuie la formarcr. lor. In aceastä mlçcare continua sunt posibile diferite directii de dcsfâsi iare a evenimentelor, alegcrca cftrora este un feuomen aleàtor. Este imposibllà existenta clcltirilor de prodúcelo complexe, core nu ar modi fi ..a c.ditatra energlei consúmate, deoarece eneigia de o calitate mai inferioa f. nu poate fi transförmatii spontan In fenergie de o calitate mai superioarä. Utilizarea energiei de o calitaie inferioarâ nu este rationalâ, Avlnd suficientâ énergie, incâ nu v„m rezoîva pioblemele globale existente, deoarece este nevoie nu atit de o cantitate mare de energie, clt de îrraltà energie calitativft, iar calitatea este costlsitoare. In asest conte vt sunt irtentioliate urmàtoarele câi de evitare a ciizci energçtice: descoperireá a noi surse de énergie calitativâ, elaborarea çi implimentarea In practicâ a telmolngiilof avansate eu consum redus de energie, Imbunätä^irea calitíi^ii energiei consúmate, evitatrea folosirii nerationale r. energiei calitative.

Cele trei nntropii examínate - dupä Clausius, Bcltzmann-Planck ?i Sbenon - sè îefer: la fenomfeue absolut difsrite: prima caracterizeazà proprietâtile termice aie slstemului izolaf (forma termicà a miscftrii), a doua - procesele de interactiunr clintre. microparticule çi màcrosistcm (forma cuantc-mecanicâ), iar a treia - probabil i talca de realizare a unor anumite evenimeiite (forma cineticâ a miscirii), Prin urmare, conclnziile efectúate atunci, clnd nii se tine coût de aceastä deosebire, stint greçite, fiind necesará o delimitare strietft a domenlilor de aplicabilitate aie Celor trei entropii cunoscute (In dependentâ de forma de mlçcare pe care o descrie). Nofiunea de entropía negativâ (neghentropia) nu a adus niniic principia! non In çtiintâ, fiind doar o metodà comodà de a descrie miele ftnomene In care au loe procese de autoorgaiiizare.

tn capitolul 2, Intitulât "Autoorganizarea sistemelor naturale", este remarcatà importaba cercet&rilor ce se desfàçoarà In vederea elaborârii unei leorii integre a cîmpului, tare ar duscrie fenomcaele microlumii, macrolumli, fenomeuelo psiliice s.a. Se argumenteazÄ tipul modelelor necesare pentru a descríe adeevat aceste fenomene, Descrierea lor este posibilá junmai lu cadrul modeleior neliniare eu conditii de frontierâ nestat-ionare, Acest fapt necesita perfectíonarea aparatului matematic al fizicii contemporane.

Este studiatâ problema interprets ri i realitàtii fii.ee In mecaiùca cuantic'â prin prisma descoperirilor çtiintifice contemporane, a "celor trei interprétai aie mecanicii çuanUce" • dupâ N.Iiohr, dupâ M.Born çi A.Einstein, dupâ II.Everett. Se denionstreazä, cä diversitatea, la fel ca çi incertitudinea, reprrzintS o calitate a lu mil materiale, In general, çi a microlumii, In particular. Lcßätura diiitru divcrsitate si incertitudine este indisolubilä: diversitatea este premisa npantii'i incertitudinii. iar incertitudinea, la rlndul säu, poate fi

10

interpretatà ca o reflectóte a , diversitátii In procesul selec(iei. "Proicc^la" diversitátii mlcrolnmii in macrolnme realizats pWn focartil incertitadinii reprezlntS structura, macioscoplcâ bine deterniinatá, Consolidât?. In rezultatul confrtin'ârii permanente dínire determinare çi nedelermitr.re. Se denionstrea7S, câ la baza nèdeterminSrii existente in mecánica cuántica se afli Insâ^i p articulai! tà vile obicctlvc aie ihicroliuiU - diversitatea, ineertitacHnea si intègritnte? ei. Fi'op,-ietâ(lle intregului nu mal pot fi examínate ca o superpcritio a proprietâtilor pirtilor componente, starea sirtcmulul in momentul interncti"nli fiind complet nedetrrminatâ, iar o analiz.ï ?atis;"5c5toare poate fj' efectuáis doar ln cazul particùlelor cuantice libère, adica a ncelor particule care exista pina çi dupa interactiuue. '

Mecanlca ctianUcâ a sëpafat reaiitatea fizicâ lii micro- çi macrolume, lar dntorità formel macroscopice à cunOvtinteior, aceasta microlume este descrisâ nu direct, cl prin iniermediul aparatulùi macroscopic de mâsnrâ. Aparaiul de madura percepe microluiiwa çi o exprima apoí in limbaj macroscopic, fiind o verigâ intermediará intre microlume çl macrolume, lntre .nicrolume ¡jl constilnta lioastrS. A fosi dezvoltatâ id°ea, câ oxistenja inieractiunii este premisa obiectiva de manifestare ihacrostopicâ a mlcoiumll. Reaiitatea fizica a tecriel cuantice nu exclude, cl presuptiûe existera lumii obiective plnâ !a efectuarea oricf. 'ei mâsurarl fizice, lus S aceastS realltate obiectivâ In sens filosofie se manifesta in forma specificâ a realitâtii fizice a teoriei cuantice, fiind tnivoc interpreiatS ln notiuiii macroscopice.' S-a subliniat, câ; din p-inct de vedere obiectiv, reaiitatea fizica a teoriei Cuantice este forma macïosco, icà de manifestare a microltlmii, de reflectaré a el In macrotinivers. \colo nnde dispare delermlnismul mecaniclsl devin valabile legltâtile statistice. Este -intiçtiintificâ afirmatia, cà ceea ce nu se Inregistreaíá de nparatiil macroscopic de mâsurâ, nici nu exista ln realitate. InsS acest éuuni genereazâ $i concluzia, cá reflectarea realitatil fizice prin prisma vlziunil no'aslre macroscopice este limltata.

Fioblema aparitlel "ordlnii din liacs" este una din problemele fundaméntale ale biofîricil si biochimie! contemporanc. Su at determinate particuluritatile proceselor de autoorgniiizare in sistemóle chimico-biologlce. Se demonstreaz'i, câ existà o formS deosebilâ de miscare - miscarea biologicâ. Ea include in sine In calitate' do píirti componente tóate formel? de mistare cunoscute, lnceplntl cu cea elementará, mecánica 'i terminlnd ca fenomenrle psihice, br procesele biologic.o nu contrazic legile fizi"ii sisteiuelor neli'iiare ce se afla ln c.<nditii esential dezechilibrate. Organismnl viu reprezinta un sisteni nestationar ' in stare de dezecltilibru caro su autoorganizeaza, care po^ds capacitatea de autoinstruire si autoreproducere. Anume aceste tríisáturi spir.ifice permit folosirea fluXurilor de energie substaiita la formaren si neiiliiurci

II '

ordinii iancjionale si structurale m sisieinele biologice aflate In co.idifii nesta(ionare. Id.ile eu privire la ctualismul corpuscul-undâ al partlculelor elementare lu cadiul modelului cclulei ea un sistem molecular-ondulatoriu care so autoorganizeizà .m fost dezvoltate de la nivelul microscopic, elementar de organizare a materiei la nivelul orgmizärii înoleculare a structurilor.

In capilolul 3, intitulât '' Autoorgmizarea sisternelor sociale", sunt determínate partit ularitätile procecelor de autoorganizaro aie sisternelor social-economicc. Pror.iselc sociale i\u pot îucàlca legile, care . determina evolu^ia fenomenelor diu natura vie çi ínoartá, dar niel nu so lijnit azâ la ele. Poatru societate sunt t aractcrisUcj xioi principii de selecpe, legate de activitatea consiientâ a oamenilor. Se demonstreazii, eti noue legi pe ni fisura crestcrii gradului de co.uplexitate a structurilcr devin mai putin "rigide", avlnd mai degrab;. ua caraUer de tendinte y atribuind activitátilor iiinane dirccjie si sens. Pentru sistemele biologice çi sociale complexe analiza niecanicisiä a problemclor deyiiu absolut i.eadesvatâ. Evolutif, acestora nu ponte fi principia! prexisâ exact, dj aceea mec.anismul respectiv ce o caracterùeazâ este cel bifurcational. In punctrl critic de. bifurcare se mcalcà univocitatea de trauzifie v exista un sei de stári posibils n ca.v so poate alla cistemul. In acest caz principiile de1 stlectic admit 'mai multe variante de dtsf&surare a evemmcntelor, iar starea concreta in care. va trece sist^nml este determinatá de factorii intimplâtori, care vor acciona asupra lui in momentul criUc. Chiar si o »nfluenji neinsemnatä clin exterior in p'.iuctul de bifurcare poate Ii decisiva.

Srnt t.videii(.iate problcmela si perspectivple modelärii matematice a pro^eselor so( ial-eco>io,nicc, care se aplicä pe larg çi. la rezolvarea problemelor din Ufenle domenii ale sinergetir.ii. EsU- oportun de a elabora modele mateinatic« adi-cvato in co.'espundere tu astlsl de proprietàfi aie sisternelor sociale er. jntcgritatea, autoorganizarea sistemicä, autorägiaren çi ierarhizarea, sincrgi.tica astfei l'iind nu inim?i o stiint& pur tcoreticä, dar ^i ua mijbc important de experimentare.

Pmblcn.a erdimi si IkiosiiIuí in plan sociut este analizatá in baza lejnlor generale de ciolujiu. Determinarla reiajiet optime diùlre acordarea libeitftÇii, uií'isaie iÍMári.i membru al societHii linitlirile justifícate. ale uctslfci lii»(Uli i.i 'cii(iu! niei'tii'tii< ordinii sociale n fost ràniine una d>ntre cele mai ílitn Ue V- actaale i-rtiuleiue si... cale ale tuturor comuiui;»(ilor umaiie, Jii.iJuüil. s. cíale íi.'il examínate in <ali/a!e de siirse de conservare a r.uruiclor will'. L :«'s sunt «'eliiiití1 "crdint-a i.Jlur.ili, spontan orguiizatà si plsnififcatà.

jr.îii.-^li i.r {«¿il- créai a de om, nu osla .cziiltatul activilàlii umane, u^sjià í ji.uii'îisiira |*ioiPviSor •!»• auli«jr};aiiiz:iiL in sisieiucla i.atiirul(.. Oïdinea í^ifc. fi 1 jkc'c il pl;.iulira»i, d.«r aj>4i~' in ifZiilta«ul ar(iviia{ii t>,>iiiciiiior,

12

conform n2cesitStii, in rémltattfl actlqniitactorilor ii tcrnl ai sistnrului rodal-econoinic, Orditiea planlficátH apare conform únnf amJmit protect :1 omuhtl, conform néresit&til > ratiunii, tiníndu-se co.nl $i de faclorií de natur5 ei.Umfi. Priil notiunea cíe autoorganizare á structuriloi'. snontafte estt d 'iuiit'i conservarea strUfcíurii oidlnll, Jar im sj a ¿tárii conc-eto a' el. tnsllt««tiile rocíale rnprczinta acel medita, dlsipatlv, ciare.canzeazí) rom[^itamcntiil neliniar .al indivldníni ra element social primar, In par tier lar, ?i al gniporiior sodale, ln general. Inlruclt ilicí o perSoanS nl°l tin grup social nu üetine r>devSrnl absolct, receta re^olvarlí . luttiror jjroblehiclor, rst<> n-ccs'tr . ;5 nü fie inipbsS dominóla untii grup asnpla aítorú $á decj abolirca. Ii 1;;rt.iti¡or ce tr>icrusti, ci, ditnpotrivS, foloslrea cadrnlni oferit de, ele t>é:itrn chutare:« cckc'ivS;' prin compelitio democrat!''á á solütillor optlme la priblemi le ce formrazS eriza. Fórjele politice ce se i.onfrnntS nú repreílnta; ln generé, ndevárül $i minciuna, bínele si raul, cí interese efconomice, sédale $ politice,diverse, tóate avind Intro iriSsurá nial míc5 saii mal riiafe, o anumitS jegilimitaté. De \ceea, problema na esté de a ir,utié dominaba uneia asupra alteia - ~.e?a ce ar conduce la dictatura, la totalitari:,m - ci cSatnrea eamprpmlsuk'i rezoftabil lntre ele. ln acest context structurlle apSrute sponiari . súní cele . mal acceptabllc pentru ludivizi. .Eíe aslgarS coexisten^ pajnká a In'llvlzilqr 'cu interese si scopuri abse'ut diferite, deoarece regnliíe de organiza'e a lor uu. prestí pun orientarea spre ttn. anumit grup soc'al, nu sérvese ánumitor scopiírl san sarclni roe (ale Inguste.

Sunt cercctáte part'cularltatile function'iril legii. compensSrii ierrrliice a

íul Sedov in cadml sisteñielor social-économice. Snnt determh.ate conilitille

autodezvoitSrlt optlme a acestora ?i capaciintea 1er de adaptare la fartorii

mediului exterior, care se caracterizsázá pr'fl intei dependen^, complexitate,

mobllltate si inreititudine. Pentru si.itemele -.odal-economice s-a arfttat, cS

autddézvoltarea optima a acesiora presupone exi'lenta posíbilUát.il tranzlfid la

un nive! calitativ nou, icrarhlc mal superior,. átunci clnd sisteniiil se aflS ln

punc'nl raport'ilui optim, pentru care numárul. cSilor po' ibile de ev'olutie este

cu mult mal maro decltln staria final?» complot determinate, iar, prin urmurc,

creste capacitatea de adaptare a sistci.iulul la factoril mcdiulnl exterior. Pe

baza analizei influenfel celor patru factorl de ba?.» ai met'i'ilni rocial -

economía, cultnra, legislaba'si sltuatia politics - asupra strccturllor socal-

econoniic?, a fost determinat rolul iriteractiu'ulor cu rile strunturi," a purictelor

de biftsrcafic, a st rn durilor-a tirador si a sulectin in ramificare:) Irniedoriilor

•de cvolufir ?i alegerea tioel dirtetii concrete de formare a structurii jr -;ocial-

economice stabile. '

. 13

A fost arguméntate valabiluatea uUlizárii metodelor sinorg^üce de cercetmo la siucL'fea pro",esclor din dominio 1 creafiei $tiin{ifice 51 prtistice, al iLsíruirii, com.micárii, sfináUfii etc. S-a constatat, cá, in coxiforr.útatc cu caracterui hiperbolic <le creyere i nutnifujui popujatiei, In prima pátriine a irulenirlui viitor va.avca loe o "acoclerare a jstoriel". Dezvoltarea sicceleratS a omoüirii la vecinátatea asimptoticii límiteasá considerabil posibilitado de adaptare alo omului la couditule mereu scliimb&toare ale mediului. Crejte pericolul exploziilur demográfico ?< cocíale, a cutastrofelorecologice etc. S-a meT4iouat, ci la domepiul eco^oraic idee» antoorganizSrii cr: enuntati la nivel . tntuitiv cu pesto do uutv de aal in uruiá In (ucrarea de temelie a fondntonilui economjei politice clasict /v.Sniith "Ayntia natiuuiior". Aceeasi idee ca im fir ro$u strábate íucrárile cconoimstilor-J.S.Mill, J.M.Keyne", M.Friedmau 5.a.

ln . riizuitalul - ¡malizei • problwnelor economice, cu care se confrunti República Moldova in procesnl trecerii la economía de pia{&, se argumenteazS necesiUtoa proiaovarii la etapa rctualá a unei politici «i^ interventie limitata a statului ln regí n ea aclivitipi economicé a iSrxi, Este oportun ni so elaboreze programé de stat global e de inv»orare a ramurilor economiei nafionale tu • valori'icorea in prinu1! r'uJ, a rezervelor interne 51 care ar include attt ' obiecti/e concrete, cit teri.ieuele cíe realizare corespujizá toare. Aceastá necesitr.te este provizorie sí va dispaiea edatá cu stabilizurta economicé si constituí rea tuturór elementelor proprii uuei pcoacjnii de piafa libere.

S-a demonstra!, airnme piafa economici liberá reprezintá sistemul semplex care autcorgaqizeaza. dar íu ccndifiile di-zvolt&rii asímptoiice a omenirii duj>4 /uiul 2025 sé va trece inwitabil la plawficarea resurselor la scará moadi;'ilá, limitai'ea consiimului, iporirea • rolulai statului ln * éconpmie, redistribuí rea vennurilor, W-lufionarea problemc|or. ecologice ctc. Astfel se va realiza la acató mondialii trécerea de la ordinpá spontani la cea pbnificatá.

G i/roblemü! filosoficá actur.14 esto■ problema cimoa^terii lur>ül din care faceui pai te'>í poi. Unnl din- scopurile lucrárü a fost de a aráta, cá succésele ftiiafUor .paturale, sí-aú adus. considerabil aporlui la sojufionarea problemelor global« «le OineuiuU Progre^ul r»¡sp2ciiv, Insi,' nu , yite lipsit' de elcmcntul , iixcartitudinü. Stiuiieraa parüuijelor elementare, de exc:nplu, a desclns 401 jrizonnirj lri faja círcelSíoriior, iar iiotiunca de itive.sibilitate ndnee cu sine pro;)nela(. imj orlante .-íitit 'ale micro-, clt. ;Je macrulumii, fiind cneia - transid üc la Exi' t 11 la De.eniré. P:t'jjcma..nutoprganiz¿rii se transformi Inír-i'D doi..euiu independeTif 'al ' «iiiiitei in pennañentá dezvoltare, un rol d'icrebit revenía I pn ccKclor niacroscopice ¿eliniare de autorcglare' ale stSrilor <le/i.'CÍiilil>rate. ' ■ (

/m Si^heune -omil f. rmulale succiiü r^zwlljtclc de bazA ale lezei.

' ■ ' 14 '

PUBLiCAjtll-K bfe BAZA

1. Vizir P.I., Paia^ií F.Gh. Aspectul sJnfergetic ¿4 dez-'oitSrii unané// Couierinta ^lintific^ "Omul ta. lumca contrmporaníi".'Tezele lacrM'lor. Chiçinâti, tJ.S.M. 1995. -P.39-41. .

2. Vizir P.I., Paladii F.Gh. Problema crdinlt soclrí«// Conierinta stlimlflcâ "Omul In lnmea contempoíanS". Tezele lucrârilor. Clii$m3u, U.S.M. 1995. -P, 42-43,. /

3. Vizir P.I., Paladii l'.Oh. Problema ordiMl $i haosnlui social// 1 Sesiune çtiintiiicâ anualâ a AFM. Teseie lucrâri'or. Chisinüú, 1996, -P. 15.

4. Vizir P.J., Faladii jr.Gh. Reflectàrea reali'àtii obieclive In mecanica cr.anticâ// I Sesinne stiinJificS unnalà a AFM, Tezele lúcrSriíor. CHsinSu, 1936, -P. 16.

5.' Vizir P.I., Paladii'F.Gh. Aspecttil slnergetlc al dez'.oltàrii: problème ?i perspective// Stilnja. -19&6. -N5. -P.6.

6. Vizir P.I., Paladii F.Gh. Studii siflergeticë 1Ü management// StUnta. -19y6. -N/•8. -P.5.

7. Vizir P.I., 3¡?can Z.C., Paladii F.Gh. Omul In Unlvei's si pe Pàmlnt// Con fer in (a çtlintificS Jubiliarâ a II.S.M. Rezúmatele comunicârilor. Chiçiuâu, 1996, -P. 152-153.

8. Paladil F.Gh. Aspecto 1 slnergetlc al dezvoltârii ecoromice/./ Economie finante. -1996. -N10-12(12-14). -P.l40-149.

9. Paladii F.Gh Entropía - noVirne fizicà fundamentals// Revista de fizicâ. -1997 (acceptât pentru publicare).

10.Paladii F.Gh. Problema catttâtli energiei// Revista de fi-ica. -1997 (acceptai pentru publicare). ' ;

11.Vlzlr P.Í., Paladii F.Gh. Problema omuloi 1e vlziunea sinprgeticii// Conferinta ÇtiintificS internationals! "Omut, Informatiz-.rea, S5n&tntea: aspecte socio-filosofice çl etico-medl ¿ale". Tezele lucrârilor. Chisinâu, U.S.M.F. 1997. -P. 12-16. : '

•imtittinreiÁy¡KCj naacrtróríii w H3Jls;¡Í ТШПТПЛКЛ П'П >¡> -п ймяо)rejo9Ó ^омээыши ои li râûwà^itonoMcc : 'riJ.Ciní /1 mmwüxK -nVaJj уэншяна яЬ^оХясф xsdritKi xMiínoiiJÓ oiiihrwn оильЛп ovn<| •с- ix-îcn oioiiireflb bntwiiBE 11 . picii4ifo"ric1iioiíi;j гт;!пчо.и acinic

кохэь.С о. эяхэ^Ьгро á eáoéx и ' çweirofxln 1 riicíioV w.y.iji

: эли'ггхэк 5Jo.i0un.".¡y i' nxaointrrad

цояооьишф JDÜnixadiidabrit t'.ïVcé EiicaoVairoDli ' íbf^icK xñiuicjjioiwbe TidmícdmtH ,iùoôiriaoirali íi jij-ooríjíctraVaduant 'witcdpooi.f el иохэг.Х 3

' . ' . ■Hitm^nmV ñwdcxjí <o

HidoKtioHaíc я сно1шэ([} и E5nrEirjj-ïirPî»iitifcy '«з^игХетг;.: ^ifio-liic; хганхо^аги : юшэнэкнЛи liiactfoo ifidiaMnrëdjb:d óiai-'xiiá diaoki>1/0x90311 мгееуяоц.

. ; . . : , - , ' ¡,, •raw3v>floir'ú}j i.íítef хганчтгв^опм

BWtemad eopojoiia tu (ntl/o яйя нлдТэнп донйэчхзл e>¿ кшгеяог<п/оиэн чхэокш/охроэн íirecE^ol} '»н jdoiïfe вахээьвя Bwjtrijotlii tirvaotfairaij f

V /x-nmodií ночэат.инояэойяви

й , Hosá3iiiHibs3pdíDÍH вн •; oi^'-boinrajiairsduoisit и .. нзюгетфоснин! ' ЛШи : ошгаттюньооэ «iteeol/etrwjf •«tiàoiu.DÔratt ir • iaomrarreiradttoaii 'aHttd^ooiicBci HEX jnidaxÈM чахсцояэ imríi l'i/ncj

••' ' 'ЮЯ.ЯОЙ/С

исяоэышояз<х1яем й нояэ.1ышоязос1яйи ей вяетмГои imireáótédpo нппгехяк вжяч! * 'dXisXdtá нихмаевй tnt"ài'oA емнтитнишо 'hoíshj ггш.«; tiMfloes autnyô гшвсвяоц. хвнохзиэ хияээм-ко.юяе-Ьн-пгЕтюэ и : ХИЯЭЖАТОГ/ОПу *хй:!ээЫ1 raix ''хй Яээьишф в mtftBiintejrtoomio ñasoiiodii. ruícactfairo]/,

. „riirdatíH xsirtodX xrmdíis/Cdxa xrtitKmrrïd «и ' HHhBoitteidooWBa ttoj,, ийгсЫэ-Ьиг

. riWb'EHd

SUMMARY

of the thesis "The role of self-organization on different structural levels of the matter? by F.G.Paladil-

The self-organization processes In physical, chemical, biological, social and economic systems are considered. The general properties of these systems and the conditions of most propitious development of structures as well as the general mechanism of advancement on microscopic and macroscopic levels are elucidated. .

The properties of matter as variety, uncertainty and integrity are studied. The relation between variety and uncertainty on microscopic and macroscopic levels were determined.

The problem of energy quality is studied. The need of utilization of top quality energy Is motivated.

The suitability of strict delimitation taking into account the shape of mowon of the application area of Clatisius's, Boltzmann-Planck's and Shenon's entropies is shown.

The problem of interpretation of physical reality in quantum mechanics taking into account the variety, uncertainty and integrity of the elementary particles is elucidated.

The problem of order aod chaos on social aspect is elucidated. The natural, spontaneous organized and planned order are considered. The influence of the four main factors of the environment - economy, culture, legislation and policy - on the behavior of self-organized social systems Is determined.