автореферат диссертации по философии, специальность ВАК РФ 09.00.03
диссертация на тему: Человек - предмет познания в румынской философии первой половины ХХ века

Полный текст автореферата диссертации по теме "Человек - предмет познания в румынской философии первой половины ХХ века"

AGADEHIA DE ipi'IIN^E A REPUBLIC1I MOLDOVA EJSÏITUTUL DE FILOSOFIE, SOCIOLOGIE È^I UffiiPO}

-P r B 04--—-----

'i C'-.ï ; ."

Ga titlu'l de .niari.ua cri s G Z U

LUDMILA BOÇGA

OMUL - OBIEGT liE SÏODIU Î2V ÏÎLO&XPIA ROMÂNEA^OA DIH PRIMA JUMAl'AÏE A ShjGO-ItiLUI AL XX- LE A.

(09„00,03 - iatoria filoaofiei )

A u t o r e £ e 2* a t u 1 tezei de doctor în stiinfce filosofice.

GHIfcll/ÀlJ, I994

ïeza o fost îndeplinito îa secóle "Problemele teoretiee nie ciezvoltnrii sociale" a Insta tu tu lu i de Filosofie, Sociologie si 1/rept al AÇ a Kepublicii Moldova.

Condncâtor stiinÇific Alexaadru N„Ro¡=jca, meinbru corespondent al AÇ a RM, doctor habilitât în filosofie.

fleferen^ii oficiali: 1.Teodor VSx'Vma, doctor habilitât în filosofie, profesor i 2»I>idia îergaciov,doctor habilitât în filosofie, profeaori J.liucia Ciumac, doctor în f ilosof ie , conferenciar, (BalÇi).

Susçincrea va tivea loc la 29 septeinbrie 199^ la ora i~> în cadrul çedin^ei con.siliu.lui- de conferixe a grodelor çti-in^ifice EH. 09.93.^5. de pe lnagâ Institutul de Filosofie, Sociologie çi lirept si AÇ a Hepublicii tooldova.

Adresa: or.Chiçinau, bulevarclul Çtefaa cel Mere, I, efcajul 2, sala mica de conferirle.

Disertarla poete fi exsunineta la Biblioteca Çtiin^ificS Centrais a AÇ a Hepablicii ¡¿¡oldova.

Autorefere.tul a fost expédiât 1» 29 sniguat 199^-

Secretaral çtiin|ific al conailiului ^tiin^ific doctor în filosofie

$Aii Gbeorghe BobênS

CARACmatiTICA GUÜERALI A LUCÍiÁ RU. Actualitatea ijrvectigafiei.

Probleaa apecificului existence!. пито, a locului ç-i rolului Oi.ului Àn un i ver i o fost ni rñmfme la centrul ateu^iei tuturor ai3tenieior filc3ofice. frin ftrotagoras , Socrate, Platon, Aris;to~ tel, probletaa omilui în îatreaga se aœploare a devenit axa inedi-taÇiei filoaofice, pentru oa sa ajunca îri eecolul nostru mai tuolS, m&i complexa çi poate chiar mai dramaticâ. Ile la începu— turile sale filoaofia descifreazâ seinnif icaria luiaii pentru от, dându-i posibilítate sá ¿e tníeleaga p¿> aine, aá deacopere si sS valorifice omenescul din pcopriii fiinÇa • Filosofía 1-a ajutat pe от sâ-si explice condilpia specificà ds exiatfn^S.

«ctuelitatea studiului rezultattlor obtinute de investiga^ii-le precedente de¿icate probleaei ocuiluí. în aecolul noatru este imeasS, deoarece creçto respona&bilitatea ci îngrij orarea cmului contemperan pentru deatinul civilisa ç.1'ei si culturii, crente de el. l-'iind In cSutarea po&ibilitatilûr depaçirii crizei existencia-le, onul'revalorificà crea'Çiile filosofice mterioare, eu зсори1 de a gasi soluticnarea óptima a probleibelor sale.

în ecest context este ехЬгша de sctuala utudierea concluzii-lor- formúlate în lucrârils l'il osofilor roMrii despre exiatenfa unan a, edítate în priais jui:ùitate a aecolului al 2ï-lea. ï'ilosofii ronrui au elaborat sisteme de naxe r-ezonan^â p.i seœnifica^ie euï.v nr fi "eiistenÇa ur.igica", ;=r(juuentat de l'.D.Rosca; "oersonelia-mul energetio", créât de Consientan U2diiloscu-Liotru ¡ origináis concep\;ie a lui Iiucieu iUnca, în cmtnU earei a este situât rsitul metafizic deapre tárelo Anoain. ; progioaui/ea deutimilui ошег-irii de caire t.P.Meçuleseu ; tuoria deui.re receeivitate ca structura a Juaii, sisleraliaatá de ki^OdEs ïiorisn.

Filosofía гопрпоаасй din pxiKia ;jusAtate a stíeolului al iï—lea bogata dupa continu t., Varieta din punct de vedere teisatiu, nu nu-mai ca cimoa^ite un uuuiu" de perron alita ti , ci eate surabâtu-

x5 de disculfii aprinao pe inargiaea erxiatent.oi ur^ae qi a ccndiçiei ei.lJaca miçcareê cul tur oí -umuai s ta esie preocupaba de dezvoltarea ciilita^ilcr îsorale si in telectuale ale oraului, apoi uirinisirul fi~ losofiloi' ron3:ii ufirii.,5 ctpacitateu lai de a se ptrfectiona în cadrai aocietStii, do aeríia crisole, de o lit.riida coadifii.le iauiuiue.rcntru ь diAO¡ ü-ini. conuí pi i i 1 or щ, uniste , co.isido-

ran necerw tvetn la uu nun;ai filial i a à с- i -l-si în filo-

sofie, ci çi valoarea e± vie eu presiunea problemelor sociale, politice, economice çi cultúrale In cere se desf&çoarS activita-tee onului le încoputul vescului nootru, cuprinzênd çi profúndele achimbïri din aistemele de valori, de idealuri, de norme morale, ce reglamentau rela^iilc dintre oameni.

Dezvolterea civilizarle! çi culturii din época contesiporenS pune onul în varíate aitua^ii în care aceata este obligat sa clea-gS între alternative, aie cSror semifico^ii depàçeac frcntierele cunoaçterii apeclfice profeaiunii çi experien^ei de viaÇS, ier ccnsecin^ele nu -vizeaaâ un aspect aau altul al existence! lui, ci senaul general si realitS^ii çi destinul sSu în lume.Din acest punot de vedere nevóla de filosofie este mai acutg astazi, ca ori-cSnd în trecut. Nu poate fi cct • yutS o atîtudine umra-teoretic5, exiologicS sau practioS în ai era unei teme 8su a unui suport fi-loBCfic apt sS facê posibila înÇelegerea de sine a omlui,sS coor-doneae într-o "vizlune integratoare valorile cunoaçterli eu celelal-te valori umsne. Deaoeea filosofie româneasefi din prlra jumState a secolulul al XX-lea vine în întflmpinarea unor astfel de cerinÇe, pernonificSnd çi fêcflnd necesarâ o snalizS în perspectiva propusï.

iJfSxçital veaculal nu este mal f averabil p entra oeditaÇii a supra existence! umane dec&t începutul lui. Se altfel, însSçi apa-riÇia f en ornen ologiei lui Edmund Husserl çi influença pceateia e supra filosofiei contejnporone, résinaitâ çi în filosofía romfineascï ' InterbellcS ,f ace parte din efortul depgçiril crizei çtiin^elor çi a umaiitSÇii europeae.

în Qccolul nostru interesul ta^S de problema osului narcheszS întreaga culturS .ictualitatea inveatigaÇiilor problematicii uœone are o cultiplS determinareievolu^ia otructurilor çi inatitutelor sociale, presiunea problemelor vie^ii cotidiene ca urmare a mta-^iilor exiateaÇiale çi valorice, dezvoltarea çtiin^elor naturii. çi ale calor socio-umme .ExlstS convingeree cS de înÇelegerea adeevatâ a fiin^ei noastre çi a locului ocului în univers esté legatS dep&çirea crizei exieten^iele pe care o pareurgem.Problema omilui abordata din perspective nul tiple nitologiee, epistemológica, morfoloagee, naturalist-çtiin^ifice r&mflae ca o axS care cmferS unitate filosofiei romêneptl çi în eilele noaatre.ri®cere generadla vine cu prepri a ecatribu^ie la solution srea ace s tel problème. Cunosoând continu tul operelox filoaoXilor xomíni din tre-cu tul epropiat, dedícate ©œenescului, firii lui complexe, voa reu-çi eS fomulâm eu mai nare acuítate contribuai« or i gin al i5 « no-

meatului actual.

Wivelul de examinare a teinei.

Cu t^ate cS sun ten acela.si neam, ave« origini comuiie, aceiaiji. limbg ¡si culturS, In Iíepubiica fucúdova lucrarile filosofiior rc-to§tti, edítate in prima jumState a aecolului al X-i-lea sunt put in cunoscute . in liter atura filosof i es román eaaca exista edi^ii complete asupra siatemelor filosofioe de referinta, nuiatroase stu-dil si elaborar i ir.onugr ai ice .Interesal cerceta torilor, a-u orientat asupra sistemelor origínale. Sieteñal filoaofic "peraonalia-tul energetic" eate epreciat fideevat de catre 'ludox- Viurju.Opera filoscfilor J?.P.Heguleacu, Consten tin Iiadulescu-l8otj.il, Uieiua Blega ^i tárcea E'lorisn este íualt oprecieta de catre Uicolai BsRdaaer. Un sport deoaebit In propa^srea filoaofiei rowan e^; ti contemporcne il aduc Alexaudru Iñnaee, buiíitru Ghise, ¡£ot¡ Dunii-treucu, isleña Puha, ¿lexcndru l osescu, i?lorj.n Krut.a, l'e fcre ¿Ajjri — trescu ^»a.Dar cu tóate acestea nu exists o analiza complexa a problematic!! onului ca obiect de atudiu al filoaofici roiiánteti din prima juraatate a socolului al XX-lea.

üeopul si Earcinila diser ta^iei.

lnvebtiga\;i a íri cauaS sre drept acop sa reproducá taDloul veri-dic =tl aoiufionárii problenei oiului la fá'loaafia roufiaesüca din priiLa uni5 tate a 82«o1ulut al. XX-lea, In coaf orini tate cu nórmele general -uiihjie«

Urr.arind rüíiii2.w<. j acopuiui nisertafici, ¡aitorul bi-ti dtíi — • nit urmS to arele sari;ini:

— sa scoata In evident spftcificul solu^iom'irii proMetuaiicit uaa-ne xn filosofía rt;«.Sm:ajc2 din prima juiulítEtte a at-colului al Xi-lea, eviden'fiirid déosoblrile de procesul esei.ñnator din epo-eile iatorice bnterio;,ro;

— urmarirea pcocesulul gene^t-i ¡ji evolutiei onului, i'ürá ,;)e care nu putem depista caúsele ce deteruanS f'iál^árile ¡si caderile lui , succesele si inuucceselej

— analiza la ccurul demeryalui filoaofic a reporta lui t»ubi ect -obiect ca un moment necesar ín cuuor>¡. toL'oa subiectului ca rtali— tate distinctá da ceea ce el uu este (cosicos, laiue, ¡sce i ettite ) ¡

— cu alia a devenirii uñarse prin ra(>ortul ou-íiatarú , uehinibhriie co <>u aurveait ín cou^lnu tal i.cc&taií. ca í-essi'ltut ti dcavoltari i ¡ffciin^ei ^i telmicii, e i.>ilturii r-i civili-.-,nr,i(;:i ¡

- getualisarea concluziilor concepfj.ilor filcsofice origínele "eiistcn^s trpRicñ" çi "personnlismnl energetic", care elu-eidoRKa «aen^a crcstonre a filntei uiarne,

Scopul si Enroiniie diaertaÇiei surit urmnrite çi realízate pe baza consul tfírii operelor fundaméntele ole filosofilor Con — Btan tin lit du lescu-Jiiotrij , P.F .Hegulescu ,D.U.Roçca, tUrcea ï'io-risn, tóihai lisies, Çtcfm £eletin, Constantin totonisde, losif Brucor, lucien ülagt, símil Ciorsn , studiilor si cercetarilor monografice existente care ne-oi fost eccesibile.

Originslitetea stiin^itica a lucrarii»

Disertatic prezintfi o incercaxe de analiza obiectivâ a filo— sofiei româneçti din prima Jumâtate p secolului al XX-lea. Aceas-ta investiga^ie se deoaebeçte atfit de studiile Eonogrsf ice aie urtui oistem filosofie concret, cfit r.i de aereetârile filosofie! rominaçti în general, prin foptul cS autorul aelecteszS din bógate çi vrriata lao^tenire filosoficâ a culturii ror.âneçti din prima jjurcState a secolului al XX-lea ideile, concluziile de3pre existen^a umanS, locul çi rolul onului în univers.în lucrare ae apreciozfi aportul fiecàrui filosof în parte în solution are a problème! ottului fji sunt elucídate trasaturile specifice oie refle— xiei filosofice romSneçti. Examinarea lucr&rilor filosofice fundaméntalo , editate în HomSnia în prina jumState a secolului al XX-lea ae-tt permis:

- eá argumentan) necesitotea obiectivâ de a cunoaçte filosofía, rolul social al c&reia este în cxeçtere, deoarece obiectul ei de studiu er-te mai întfii de toate Onul ;

- sa fornulSn noi problème ce necesitá o atudiere profundá în continuare, cum ar fi creare® unei metodologii genexale o investi-ga^ûlor problematicii umane.Problema omului în filosofie poate fi studiatS sub doua aspecte: ontologie çi gnoseologic. Sib as-pectul ontologie omil apare ca o fiin^S determinatá ,ce este caracterizóte prin eutoaonie ^i depeadea^â, ce o "limitS ce limi-teazS", deoarece ÍntrS Sn moi multe reporturi în scelaçi timp,

în care îçi afirmà nutonoinia.Sub aspect pioseologic omu.1 apare ca aubiect çi ebiect al existen^ei !

- sñ definim onul ce pe o fiintá ra^ionalS, afectivê, volitivS, naturalô çi cu'ltursW. Ideee ce este argumentatS de filoaofia romSne&scS realista este acea a fiin^ei umane ce fiinÇS crea-toare - fiin^S ce se opone neturii prin construcÇie (Mlhai Ralea) 6

ca o fiin'Çfi ce depâçeçte biologicul, pria crearee unei nci ov-dini, a celei suf letesti , apiritusle (Constantin Miiul eseu-Ji ot~ mi) i prin »pariÇia oimiui spare subiectul creator (-Lucitn Cl a~ ga) I

— aâ eljcidâia Ira sâturile caractexd stiee aie fjloeofiei rojaâ -neçti, optimismil lucid privind viitorul ouului destinai sau, încrederea în CF.piicitiitoa lui creatoare, cnre constituie pilonii filoaofiei romfinc-çti oontexaperarta j

Hezultatelo investigt^iel aunt; ùugeative.

— pentru lSj*girea curioçtinçelor àespru locul çi volul lui în univers, despre ccrelatele cu-1 caraotorizeesâ : cw-nsturS civiliza^ie, om-cul tufa , o;u~«,3cru i

— în completerea pi-ogrviœelor de atudin la ittor-ij. filoaofiei pen-tru studea^ii TuUirOi' inatitutiilor avjpcriosre de InvStXiuSnt eu compartimentai "filouafia romênefcscâ. confceuiporana" ;

Xdeile principale aie diaertâtie.i au cojiHtitu.it cbiectal unor coinunic&ri prezentate la diverse sinpoziome., conferin^e yi con-greae çtiin^ifice, a unor studii: "Aapscte politicc-ideologice, social-psihologiee çi estetice în edmea^ia tineretului .ïrsati ca, problème, netode , reccmsndSfi" (1991 ,Chiçin5n ) ; "Micolae t-iilescu Spatoxul i>i ideile social -poli tica din sud-estul ïuropei de la sfârçitul secolului el XVlï-lea începutul eecoluluj fîl JVIlI-lea" (1992 ,ChisinSu ) Cougre.sul XV11I el icaiioaiei iîoaênij-Americane de Ktiinte çi irbe "Lolilova: doochidf.ri ijtiin^if i ce çi culturale âpre Vest" (lÇgjjCbiçlcau).

Structura lucx'Srii.

iliserta^ia con s 13 diu jjj troaii.i--j-w, doua capitule ce includ ço-ae par agrafe, închciiu'o, bibliOeTof i« çi rezunatele în liœbile rusa si eaglezii.

Con t j nu tail 1 y lU'îirii .

în iiitr-odiicere fdt-e argunentatd aotu alita tea temei alese, eate fornxilat scopul ci siuit d¡finite surciiiile investigate!, se men-Çioneaa'à originolitate;. çt.iintifioa fii y&loarea teoretico-cogni-tivft a studiulux jfilotot'i ei xoœfnesti din priro jumatatea a secolului al XX-lea*

în primai capitcl -'iV-ob.i cir.a oiiiului £u perapucti/a raportllui subiect-obiect"-t.unt anolizate ideile taudejneatale nie retlexiei filosofico ronSnetîti. .¡Sate fun c am ùn ta ta tiza conform cîreia filo-

soCiffl este forma cea mai conplex5 de cunoastere a umsnului.

facfcrag fui întftl intitulât "Specificul analizei amtilui în filosofía roir/ineascíV* actusilizeazS istoria apari^lei çi evolu^iei ideilor uia¡ini3te din cultura si filosoiis ronSneascS. Sunt evi-den-fiato diferí te epoci istorice aie évoluai ei umanismului romS-ne3c: medievalë, renascentiatâ, iluministS çi contemporaia. Ma-liza Í3toriei dezvoltarii umanir, 'lui romfinesc urm&reçte scopul de a acoate .tn evideu^S trasSturile speeifice aie conccpçiilor umanisfce, fornulate de diferite epoci istorice, çi mai aies în perioada conteiaporsnS. Investigarla în cauzS i-a permis autorulul sa constate câ spre deosebire de miçcprea cultural-tuaanistS euro-peanà concep^iile filosofilor romani vizeazâ perfec^ionarea la maximum a omului în cadrul colectività^ii, îi insufla încredereo îh propriile capecitafi creatoare.

fararrpful doi - "OeuI çi évoluais umanitaÇii în filosofía roinfineasori din prima juiñtate a secolului al XA-lea" — sunt analízate ideile despre apariÇis, évoluais si viitorul civilisa^iel create de or, formúlate de catre Ï.P.iVegulescu çi Lucien Blaga. UtilizAnd dátele biologiei çi ale sntropologiei, JP.P.Megulescu evidenfiazS factorii ce determina évoluai» omilui. liste apreciot înelt rolul limbajului, folosirea mijloacelor natúrale çi artificíale, üescoperirea posibilita^ii de a lucra în évoluais omenirii. 'în lucrarea "Uestinul omenirii" Í .P.Hegulescu cautS sâ reconsti-tuie câile în core a putut sa apara fiecare inven^ie çi descope-rire. ïolosind principiul spencerian définit ca "multiplicitatea foctorilor", conform caruia o causa produce mai multe efecte, .P.P.Uegulcscu studiasS consecin^ele economice çi sociale aie pro-greselor realisate de oameni la Snceputul existen^ei lor, eu scopul de a prognoza deatinul civilizaÇiei umsne. ïn opinia filoso-fului román , f actorul principal ce determina evolu^ia omenirii îl constituie activitatoa inteligente! .ïotplicënd posibilita-Çile potencial« aie inteligente! unene, P.P.Negulescu ersaza o concep^ie optimista despre viitorul civilizatiei creete de on.

în TiaraKraful trei — "Raportul subiect—obiect çi problema o¡m— lui*-sunt analízate concepÇiile filosofice aie lui Mircea FI or i an , Iosif BrucSr, Constantin Antoaiade çi Lucira Blaga. Klucidarea ra-portului aubiect-obiect are o însemàtste imensâ pentru investigarme problématicii umane, deoarece oiiul eate caracterizat de do-uS corelate - subiect çi obiect al culturii} subiect çi obiect «1 naturii. 8

llircea Florim anslizeazâ multilateral çi profund corelatul subiect-obiect çi din perspectiva lui problema onului.în ccrelntul studiat filosoful prune acceutul pe conijtiin^a, po aubiecc, pa eu, care îi pernit s5 desccpere poaibilitStile potsntiale «la omlui de a ae înscri în realitatea obiectivS, de a o explica, pentru n , foloai cât mai adecvr.t legil.e çi f enomenele oi'.

în siatenrjl filosofic blagim "Eonul dograatic" puno bszsle on-, tologice si metodologice ale teorici cunoa^terii, oie teoriei cul-turii. s omlui • în opinia lut I/ucinn Bloge cuno:»,?terea este un report necessr cubiect-obiect si peata fi concepufcâ ca un act dos-chis asupra cubiectului .

în cauitolul dot — uDevenirea"tntru fiin^S" çi existence umj»8"-ount pnalizato concep^iile í'ilosofioe originale despre existen^a umsnS si proceaul complex de personaliaar« a individului çi al «ro-oietS^ii. în adátemele "nxisten^n tragici* qi "persmnlianiil ener-getie'* este elucidetri esenÇa fiin^ei unone.

în paragraful .tntSi — "Analiza filosófica a existence! uintine'*-eutorul împreuna eu D.H.Roçca înceercâ sa pStrunda în problemele aacunse aie existence! umane, aâ în^eleegà moti-vul exiatenÇei tra-eice. Dialecticien iscusit, D.D.Roijca ergunenteazS tesa ecnforai cSreia realitatea obiectivS. este caracterízate. de o singurS lega -eterna deveníre. Orice echilibru realizat în cunoaBtere, íh dez- ' voltarea socialfi este çi trebuie sS fie privit sub aspectul previ-zoratului, ca o verigS în eadrul devenirii permmente.Oml este .. permanent neliniçtiit. Izvorul ùeltai^tii umeme Î1 censtituie structura conplexS contradictorie a rcalit&'Çii, pl&maditS. din ÍnaXnun— chéri de forÇe antagoniste. D.D.Rogca idliteazá pentru trmsfcrma— rea aentimentului de neliniçte, de tensiuae sufleteaaca într-o convingere ferma , "în conçtiin'Ça tragicS".

în peragraful doi — "Eapoirtul om-aaturS în fi.l030fia romaneaseis din prima .junState a seeolului al XX-lea"' - sunt studiate dife-rite aspeóte ole corelatului om-aaturS pe baza ccacepyiilor fundaméntate de liihai Holea, Constantin ESduleacu-Motru. Raporrtul ora-tia-tixrS este înlocuit de ïihai Ralea prin dialéctica datului çi a con— struitului, care-i permite autorului sfi crracteriaoze otrul ca opo-zant al naturii.în acest psragraf sunt studiato difevite solu-çii aie raportului ce sa sts»bile$te între om çi naturS, autorul pledSnd pentru reintegrtsren oœului în natar-â, pentru. solutionarea fcuturor contradic^iilor înaoprite în timpurile cênd oml se considera et5-pfla «1 naturii.

Рдгяст-gful tret -"Peraoaalitstea - Qodalitate de realizare a fiintoi июаае" - Incheie lau^ul logic de cercetare iilosoficS a > problematic!i umane, arSt&id scopul aensul existente! noastre. ' "Poraonaliamil energetic"* conceptisi cLe bazS tuelifcatS in aceet parctirsf conotituie o teotie arguiaeatata. ^tiin^ific despre perao-naJitate ca e;roresie a fiin^ei. ume<

. in tnclioi ere sunt lormulet" concln2.iile investigarle! xNetillaa'-ts.Autorul mentionefcza cS cultura robSneascS eate profund unsoais-■ tS, iar íilosoí'it contcriiporml soluticneazgi diferitu probloae ale existíalo! sobiectului conijtient creator.iderfind la dii'erita oureite l'ilosofice, raapandite 1л Occident, filosoiii ronAai au crest «üaceptli «prigiaele, contradictor!! , eclectice, dar caro tu o vslobre aocialá iiiconteatsbilii datorita caracterului optimist. Pe ptrouraul perioadei studiate m doiónat ideile roaliste despjre existente uaoaü.Incercarile apiritualiutilor gándiri^ti s¡a devalo-rizeze cultura, íiin^a umsna au suferlt Snfrángere, ier ccnviage-ree In Xorfa croatoere a omlui a determinat caracterul optimiat al filosofiei rojiSnooti din prima jumatate a aecolului al ü-lee.

lexele de bas,a ale dlsertatpiei eu fost expuse in urisStosrele lucrfiri í

1.Roñica-L.A. Cultura Grientului £n tic.-Ja tor i a qi teoría culturii universale Hationele.Curs de prelegeri.Partea I.—Chi^inau,I992 1,5 c.t. (coautor S.A.Rofice)

2.Rosca L.A.Rolul culturii ín foruarea personalita^ii umane.- In cortea:"Cultura ca valoaxe g^eral-urnaaS" .-Chiijinüu, 1995, 0,5 c.t, 3»Roijca L.A,,lic^ca Cultura persoaalitatea roméne&aca.-Conereaul Acadeniiei HonSno-Aiiericane de £tiin£e Arte "Woldova: descbideri ^tiin^ifice ^i culturale spre Vest" .Г(еаиигЬеДо1иши1 I Chiifinau, 199?, 0,3 c.t.

4.Рошка JI,А.Мировоззрение специалистов сельскохозяйственно!^ производства н экология.- Методология, сельскохозяйственная наука и производство,-Кишинев, 1990, 0,3 п.л.

б.Рошка JI.A. Человек в условиях перестройки АПК.-Философские и це-тодологические проблеш научного обеспечения АПК.-М.,1989,0,Зп.л.

6.Рошка Л.А.Трудовая деятельность-ключевое звено в воспитании ио-лодежи.-Проолеш,опыт,рекомендации,часть 1.-К.шшшев,1Э20, 0,3 п.л.

7.Рощка Л.А.Ироблеиа чолоьзка в работе Д.Кантеиара "Диван. .."гНа-учная конференция "Философия, человек, перестройка".-Кишинев, IS9I

ЧКЛОВЕК - ПРЕДМЕТ ТШ1А.ЧШ в тштюкоИ ФИЖХХУШ! ПЕПЮи ПОЛОШИ XX ВЕКА.

Л н п о т а д и я ,

Отличительной чертой рушшскои фи.топо') яв.тается ео гуманистический. характер.Иод влиятгем заданных Зитософспи течении современные руиннскпл философы создали оригинал,кда концепции о ЧОЛОВОЧЯСКОМ бнТИй, О МОСТО И ролл ЧеТОБОКа в миро. В данной дисортацип автор выявляет спедгаТику изучения проблемы человека в румынской (ТилосоЛгга парвоЛ половнш IX веке.

Вняснонив сущности человека является олпоЧ па вечных проблем над которой размышляли псе поколения ;Тилососч)в. .Автор проследует НОЛЬ - ОПрПДвЛИТЬ ВКЛаД РУМЫНСКИХ ()ПЛОСО(1'ОВ В ОСЕОНУЗНИЛ проблемы человека. Руиннскио философы едины в определении созидательной сущности человеческого существования. Они рассматривают человека как созидателя, как творца материальных и духовных ценностей, культуры л цивилизации.

Изучая различные аспекты человочоского бытия, Д.Д.Гошка определяет ео как трагическую, ибо человек постоянно переживает и недоволен достигнутым. Человек существо активное, созидательное.Постоянное недовольство достигнутым заставляет человека искать новые возможности удовлетворения своих материальных и духовных потребностей.

Особое внимание уделяется в дисертации концепции "энергетического персонализма" Константина Рэдулеску ¡Мотру. В своей ка-учио-обосноваппой теории личности рушпеккй философ раскрывает потенциатьньгй, био-псгосо-~опкатьннй характер личности. Философ призывает человека реализовать свою личность. В работах Константина Рэдулесгсу Мотру дана оригинальная типология личности в основе которой заложен принцип про^<осионатизиа. Оригинальны и очень актуальны выводы философа о культуре, под которой он попинает личность человеческого общества.

Румынская философия первой половины XX века нгоднородна.Известине румынские "чловофы представляют три основное направления кшарксистко.Ч философии: реализм Дхтериалиам/, ьерсонатазм л спиритуализм.В первой половине Л века в Румынии доминирует ^гало-со^ия реализма.Реапютические концепции о человеческом сущестао-вании внушают человеку уверенность в завтрашний день, помогает ому перелить глубокий кризис совре энного общества. Эти к другие выводы дисертации 'лвчлетелъствугст о реализации цели исследования.

И

Mm - cognition subject in modern Romeaisn philosophy.

Annotation .

Hie modern Bomanien philosophy contains, sever el tiends. end the representatives of which aet themselves the man aa the object and focuaed their attention on him. Ihe sutoreas melyses the origins! conception. of such philosopher a aa Coastai tin Ra~ dulescu-Motru, D.L.Ro^ca, Uircea i'lorien, Lucian Blaga...

In the thesis a special consideration ia given to the question: ia the na subject of the philosophical cogjaiticn? inscie-rinc the question the authoress lists arguments- from world aid Romtaim philosophy which 'prove social role of philosophy. In 1 the theaia. il ia repeatedly emphasized that in the modern condition. the philosophy i3 man ted by men and hia civilization more thin it mas needed before, for it reveals the essence of rnrnS a existence, pointa to the place end role of the man in the vrocld.

the elucidation of the essence of mm is one of the eternal problem which caused all the philosophers. generations. to medita, te upon.Ihe pcohlea ia elucidated in scientific works by modem ' Romania! philosophers who are unanimous in determination' of men as the creator- tad author of material snd spiritual values..Stu-ding various aspects of life Romanian philosoiJhera brought ia their, ova contribution in the cognition of human 's nature. 'Ihe founder of the conception of "tragic; lif e" •• D.&. Rofc.& interprets tho human activity'by his dissatisfaction. The canstmt dia-pleaouro caused by tho results achievedd induces the man to search new ways end noma by which to satisfy his material end spiritual need3.

Con a ten tin Raduleacu-Llotru, the founder of the conception " "person energetic" created the scientifically reasoned theory of person . She philosopher has built his typology of person on the prof esssional principle. The originality and actuality of the "person energetic" consist in the fact the author reveals the potential posibilites for every man to become e. personality. Of great interest ia his idea dealing with culture aof the personality of the humtn society.

Ihe modern Romgnisci philosophy is described as having ¡in optimistic nature. ¿11 the realistic theories of the human life fill the man with confidtace in the future, help him go through the deep crisis of the modern society. //