автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.01
диссертация на тему: Этико-философские и психологические аспекты национальной исторической драмы XIX века ("Петру Рарев" Г. Асаки, "Рэзван и Видра" Б.П. Хаждеу, "Деспот-Воевода" В. Александри)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Этико-философские и психологические аспекты национальной исторической драмы XIX века ("Петру Рарев" Г. Асаки, "Рэзван и Видра" Б.П. Хаждеу, "Деспот-Воевода" В. Александри)"

ACADEMIA DE ÇTHNTE A REPUBLICII MOLDOVA Inst.ittit.iil de Istoria çi Teoría Artei

РГ6 ОД

"y ^ fjßfj тлп"ягг'*

CZU 702те +

792.03Й98)

FEDORENCO Victoria ASPEOTE ETTCO-FTLOSOFICE $1 PSTHOI.OGTCE IN DRAMATURGIA ISTORICA NATIONALA DIN SECOLUL AL XIX-lea

("Petra Rares" de Gh.Asachi, "Ràzvan si Vidra" de B.P.Hasdeu, "Despot-Vodä" de V.Alecsandri)

17.00.01.-Arta teatral S

AIJTOREFERATUL tezei de doctor in stiidiiil nrtelor

Chismüu, t997

Teza a fost realizatâ in cadrul Institutului de Istoria §¡ Teoría Artei al Academiei de Çtiin(e a Republicii Moldova.

Conducàtor §tiïn{rfic Leonid Cemortan, doctor habilitât în studiul artelor, profesor universitär, membru corespondent al Academiei de çtiinte a Republicii Moldova

Referen^ oficial!:

1. Constantin Popovici, doctor habilitât fn filología, profesor universitär, academician al Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova

2. Sergiu Cherdivarenco, doctor habilitât în studiùl artelor, profesor universitär

3. Eugen Rusnac, doctor In studiul artelor

Sustfnerea va avea loe la_;_ 1997, prele__

în §edin{a consiliulul çtiin^ific specializat OH. 17.93.44 de conferirá a titlului çtiin^fic de doctor în studiul artelor de pe längä Institutul de Istoria Teoría Artei al Academiei de §tiin{e a Republicii Moldova (277612 Chiçinâu, bd. Çtefan cel Mare, nr.1 ).

Teza de doctor poate fi examinatà în Biblioteca Çtiintfficâ

»

cttfaKMrit»ffl« gane ral A ■ UmI,. Sacolul XXX ín iaturia Bo-«ániei asta marcat fl da apuritia taatrului nacional ca íenomen car« a foat o naca si tata culturalá a apocii. Bata tica taatrului nacional, devenind treptat parta iatagrantfi a congtiin^ai artieti-ca a sociatátil, lo apoca raapectivi a da ta raí na t dazvol taren ge-nulul draaatic pa doui di rac^ii t drama iitorici ^i comedia* in procasul da Innoira a aociatáfli acasta spacii au constltuit basra dramaturgia! nationale du numai Id taatrul ro afinase, dar fl la alta popoara auropana. Dací cosadla a raac^imat operativ la prubla-nele actúala ("efactul oglincii"), drama iatoricá a foat nal cu-rflnd un aijloc da inatruira yi educara patrioticft. ín cala sai re-pre tentativa cazur! ("Rfiivan qí Vidra" da B,P, Maadeu, "Keapot-Vodá" da V.Aiecsandri J, dapifind iluatra ti vi tutaa fi axprímárid ]e~ gititila da datvoltara a apoaii contemporane autorului, drama u-torici a criticat 9I aa viciiia aocietáfii. InsS aoeat lucru se faca prin aijloace proprii" icdirect, ganeralirat, adáugind la Buto}«ctul iatoric un potencial ideatic actual. i>eaceea dio mu](i-uiaa da pieae iatorica sc riña In Komflnia In aacolul al iü~lea "... nunai acaata douá au avut tíria de a ínfrunta vremea'CL.keb-reanuJ.

Studiila critico v&deac Ínteres permanent pantru drama 1 s-toricá na^ionalä In apecial pantru aeeste opere, ele avSnd un acou larg In istoria teatrului románase. lnveatigafiile stiln^i-íice ale cercetätorilor din HomÉnia 9Í Bepublica Moldova, prlntre cara ae cer aointite studiile luí N.Iorga, G.Cälinescu, l.'ianu, H.Chi^uleacu, * .'•índra, ll.Corbu, l*.ciapoi f.a., au craat taza idaaticá pentru studieraa dramaturgiei clasica na^ionala. ü íi~ rebc InsS cä investipafiile din tracut coraspund cerievelwr ace^

- ? -

Vor tinpuri. .Monografía« "Draaa latoricí national»' a lui V.Br»-dSfeanu (1966; fl "»rasa iatorlci unireraali fl national«" a lul l.Zaaflreacu (1976) nlcldecua nu • pulwar. I problem atudlerli acestel apecii. <^hlar fl a tunc 1 clnd «at« analir.atft opera unul s»v altui claaic tn anenablu aau mib un a nun It aspect, drasele "hfir.vai Vidra" da Ha(ideu cau "í'e«pot-V'odi" da Ai»c*andri aunt prezenta ta doar ca part« a craa^iai acriitorllor, firí o analizi profundi a problematic!i. be pr«a poate cS anune aceaata a «i cauzat unele oplnli t soutabile, cub ar fi raportarea acestor doui draee luto-rioe la "ronantiaBul huRollan" fl caracterir.area arollor atít da diferlil - i'Sivan fl i>espot, ca fllnd aproapa ldantic 1.

Ofriartui «■•.ta.ali.nii nturtln 11 con«tituie cercetarea plaaelor "hizvan fl Vidra" (.1667.) fl "I>a «pot-Vodt" (lfi79-> ca ¡Jaloane ca prinS apoca In cara au fost create. A» R&ait recesar *l anallr.im, deaaenenea, fi drana "P«tru karef" da Gh.A?ar:hi (18}7), car« poat fl consideratá un punct da placara In dezro) tarea acentei apeoil a dracaturgiei roofineftl.

Defi despre acefti nutori s-a acria suit, critica a analizat píesele ce nf i o na te «ai alen ca opere litarara fi doar din punct < vedare filologic, lásfind In ustri «tul tiple ««pacte teatrale (de exenplu, problena teatraliti^il, teoría jocului «te.).

Ar.taiai \ lpvaKtiyairiiinr eate conditional de necesítate

anallEai teatrologica a unor opere pentru «cené. Teatrui «añile« tí Inte re a permanent pentru dramaturgia istorici nationals, ínal abordare» tradicional i deaeorl nu rezolvfi problema. Analiza teat rologicft a aceator luertrl • chemati c& evident le ze teatralltate «ees tora.

Sr-npni t<>tj< t a elucida a«pectele neptudiate in tratarea ac< tor píese, precua qi m Inbog&ti fondul de tdei c© tin la Aodul <

rect de analiza drasei «1 interpratatlv i tat.ea ntnici, lucru uaca-aar atSt pentru taatru, cát pentru teatrolofrie.

in procaaul atudlului autorul fi-» propue tiraátnm-aIa obi^i:-

tlva i

- studieraa piaaalor "f'atru Str»»", "fiátvan fl Vldra", "Daspot-

Vodá" ralejfind din concaptlila vranil - apoca tonatituirll drana-

i

turgiai nacional* fi a teatmlul profaaioniat roaJnasci

- evldenplerea lagiturllor dintre 1 iturla fi actual i tu ta, raflac lata da autori, cara, ciutlnd In litorla izvoarala pratentulul, rela-v& intarconaxiunaa fi in tarda panda n^ a lori

- dapif iraa clifaalor lnoludarii draaalor "l>a apot-Vodá" fl "hi¡tv»n fi Vidra" In albia "roaanti asulul hugulian"!

- analiza taatrologici a unor »»pacta a tlco-filosoflce , psiholo-gica fi caractarulORica , t ara, daocaadati, au rimaa In atara aten^iai carcatítorllor,

.fr.iniúctl)« ..UaraUta ^t mlnOal«, da mrutar« se intenaUí»

pe un c.ontaxt larjr <:• ineluda diversa diaoipline uoani ati ce , prin~ tra ala, In prieuX ránd, iatoria ca atara« iatoria fi teoría lito-ruturii, teatrologia, filotofla, patholupia etc. Drept bavá meto-dolo^icá a tena i au sarvlt investigarme «.¡arca titorl 1 ur rouiáni, ruiji , americani, fian'ezl, gama ni tn aesste (losa ni i.

Pranaturgia istor-iui nufionali asta studiatí In (outextul cultural-artiatic al Mcoluluí al XlX-lea. Autorul «a pa

prlncipiul Imbinérii aatodai cul turul-i storlce cu tea coeipai ut i vá . *«toila coatparatlvá, avánd aici ti baué 1. storiJá com¡reté fi íihaí íoloeiti pentru confrontare« fenumenelor similar» din pía sel* di íeritur auturi, na oferl poíifcil itateu de a evidencia inir e>: i -une» unor fapto, la prima vede/a l:,ilate, de a urmSi i «volunta uniu proces i Btifí co-1 i terar ta a t ral ,

- ^ -

Cafflctarul original «1 carr.atàri 1 or rerldi In contribuya Biitorului la elucidarea anpeutelor • tico-filooofic« çi palholoftl-ce, naatudlata pin* acun. Af«j-ft da acaaata, tn tazà sunt analizate interpre tárile »canica ala piaaelor "l'iïvan çi Vidra" fi "i>aa-pot-Vndi" în dlferite teatre din "«publica ^oldova fi l>on4nia, eu ecopul de a denonatra exiatenÇa unor potence nereallrate «au abla intuite. 'lentrul conteoporan are nevóla de o fonnulá acenlcfi uni complexa. Ar.eaptS tneercare da analitl eate nerefarí pentru o în-^elerere »ni oprofundat* a loplcil acÇiunii peraona.lelor, Bln^í-rli çi pindlrii lor, fiind indi npenrsbil S pentru elurldarea aen-pilui conceptual s 1 tratares operei dramatice fntr-un end original . Morplo ^trehler, vorbind da "diaensiunea teatralà' a tex-tului, vede In piepí "ínceputul tuturor lucrurilor".

ínawmnatntBa practlcâ « invutlg^illnr: caterialul analizat în tezS ponte fi foloait a têt pentru interpre tarea acenicà a acentor piase lelaborarea concapfiei apectacolului, a r.araotere-lor etc.), cét çi la predarea curgului de literatura dranaticS de teoría a draoeí, de iatorie a teatrului notional la facul titile coreppunzôtoare aïe initituÇiilor de tnvSfánént ruperior, pre-cuE çi la elaboraren lucrêrilor çtiinÇifico-oe todice. Sepúltatele pot oervi drept eurBa da bar.â pentru apraciersa la Junta valoare >j con^inutului ideatico-estetic al dramelor. Uetodele pot fi apli' cate £n viitorele cercetSri In doneniul dramatur^iei letorice.

Aprobare« fpniltatnlnr teyei. Irucrarea a fost realirati în cadrai Jnstitutului de Istoria çi 'ieoria Artel al ^cadeniei de Ç'Mint» a He public i i kkUdova, SecÇia ¿eatrolo^ie, flind exaaina« la eedintele reapactive ale Sec^iei çi ale ^onsiliului ÇtiiaÇific al i.l.l'.A. çi recotandatê pentru pugÇinero.

tercetárile çtiin^ifice reflectute în tezi au foat aprobata

ta cadrul conunic&rilop autorului Xa urm&toarele conferinÇe fi simpozioaoe ¡

"Holul Jocului ta draea lui V«Bil0 Ajaosandri "Û»spot-Vod9" ("Problème aie etudierii artel nationale", 16-18 februarie 1993).

"Dr ana latoricft nationals a aecolului al XlX-iea din pune tul la vedere al problenei £>paCiu-'l'imp" C-oaferlnJf a ftiintificâ anual à & Inatltutului de latoria fi 'leoria *rtai, 10-11 februarie, 109**.».

"De 8pot-Vodà" de V .Alec aandri. IJle sa fi interpret&rile ei în lioldova" ("^e la jocurlle teatral iza te ale stráaofilor - la teutrul contenporan", ¿>impozion al lnatitutului de •A'-te, 26 oartie, 199J' > ■

"Anuí 1079 Sa biografía da ureafie a lui v.Aiecsandrl ?i l.i.Caragiale" (Sesiunea ftiinfifici a UTA, 26 martie, 1996).

"Penooenul teatral! ti{ ii ca exprimare el reflectare a tiupuiui In dram& fl In teatru" (Simpozion international organizat sub egida i*onsiliului üuropei, ?-6 septembrie 1996. Chiaináu.).

"Aspectul psihologic ca bazà a teatralitSçii ín drama lui fl.P.Hasdeu "Râzvan fi Vidra" (Sesiunea BtiinÇlficà a -UMa, ?5 t.ai-tie 1997 > •

Rezultatele cercetárilor atiinÇifice efectúate da autor iu to et publícate în articolele menciónate la a/firfltul uutoií>i'ei8-tului.

Stnif-tiirfl tft-ftl i Introducer?, trei capitole, íncheiere, nc.te fl conentarii, bibliografle seiectivá.

RfiZUHAÍVL TSZS1

în Introducere sunt arguméntate obiectul inve gtipaç iilor ;i actual i ta te a ace atora, important» teoreticá fi pru;tirâ a rezul'.ii-telor obÇriruite. lntroducerea confine furmularea obiectivelor t. jí>: fi fundamentares bazei me todologice .

CnpiinTul X - "Istoria çi Actualité te s In dimensiunea lor ar-l i tic S ' - urmâreçte scopul da a conçtientiza de ce anume acesti «roi p1 aceste evenimente iatorice au foat aie se de cfitre Ch.Asachi, f .Aieceandri çi Û.P.Haadeu pentru píesele sal«.

Dramaturgia istoricS are semnificatie aparte çi preziotfi Ínteres nu doar prin aspectul siu didactic. Pentru cercetàtor a valo-ronpS, In primul rênd, ne ce ni ta te a de c.onçtientizare a epocii auto-■ului, apelfind la eroii çi evenimentele vremit.

în pnrapraful 1 - "Drama istoricS naÇionalï din secolul al In contextul epocii" - Incercên eô etabilim raportul diñare trec.utul istoric çi secolul XXX. Competitorul conchido cS anume 'slntiile complexe çi interdependent» dintre istorie çi contempo-csneitate în opera de artfi li poate a si gura succesul. ¡»uportul teo-'etic al scestei idei ni-1 oferfi A.P.Haedeu. •^pa'area In drepturl a Favantului eu autorul operei artistice ne pugereazô ideea cfi eve-nicentele din secolul al XÍX-lea çi-au pásit reflectare In genul drpcotic, çi anume In drama iatoricS. 0 atar* viziune a lumii -prin prima veacului de nuit apus - ne oferí posibilítate sÔ anali-rfn dranele istorice "fetru Bareç", "Ràzvan çi Vi&ra" çi "Eespot-\od8" ca opera inportante In iatoria gândirii social-istorice din secolul al XlX-lea. Aceaeti idee o confirms analiza pie eelor respective In cadrul problème i SpaÇiu-limp, evidentlindu-se, In primul rând, relaîiile Broului eu universul. SimÇul çi viziune a ïin-»

p'Jlui au dat posibilítate a de a crea In aceste pie m un Univers spatial-temporal reflectat plenar prin ocÇiunile persona.lelor dramatice. 0 astfel de Infelegere a problems i a formulat-o M.Bahtin! 'i'ricspersa de a vedea timpul, de a-1 citi In unitatea «pariait a lu«iii çi, ps de alt& parte, a percepe folosiree spaÇiului nu ca un fundnl static si veçnic,. dar oa o unitate într-un procès de forma-

■a, ca un evenimenti aceaatá pricepere do a citi semnele evolufiei ;ls¡pului In tóate, Incepfind cu natura tamin£nd cu caructeiele menefti gi idaile (inclusiv nofiunil* abstracta)".

^in^ul tinpului existí 9i tn motaentele álese din istoria ;Srii. Agtfel, conpetitorul a a Juna la concluzia cá anuoite aspee te ale mibiectului fiecirei píese, le gata de problema Spa^iu-l'imp la nivel idea tic, pot fi sasizate ca o reflectare a epocii tn care au fost scrise, flecare prezentindu-ne o etapS aparte.

In drama lui Ch.Asachi, prln armonía apafial-temporal é ce influenteazá acfiunea persona jelor, apare corela^ia operei cu prima etapá din evolufla eecolulul al Xli-iea (1812-1840).

In drama lui ¿.P.Hasdeu recep^ia macro- fi nicrouniveruu-lul e deterninatá da o dedublare, exprima14 prin personal! ta tea eroului. Flind demonatrati prin divergente foraatí dintre Spa^iu fi 'í'inp, aceasti de »binare din piesi haadeeani cu toata contra-dic^ille ei poate fi referí ti la o nouá etap& tn dezvol tarea so-ciet&fii románefti din eecolul al XlX-lea (1840-1866), perloada de transióle In istoria ^Srii cu trSsfiturile caractaristice ale acá steia.

In drama lui V.Aieceandri naconcordanfa dlntra ¿pa^iu 9Í Timp creazá un inpas, Intr-o anumitá nSeurá corespunzátor etapei urmátoare (1B66-187S). Degi unii cercetétori íntearcS sS 1 apórtele opera la tinpul reepectiv, ei totu^i au ín vedare evenicecite Bau probleme concrete nu ín^elegerea, prin mi.lloace indirecta, o epocii ca atare, ^in aceat punct de vedere, de pildS, dri.íia lui V .Alecsandri poate fi consideratá un dialog cu lstoriu cu Actu-alitatsa. lJentru a confirma aceat fapt autorul tezei ¡aializcxzá píesele ooonime - "Eespot-'«odá" - scrise da iJ. Bolín tine a cu \.1¡;ctJ fi H.ticurtescu V1875), precun fi tragedia lui l.^lavici "-aspar

-fl-

orarían!" (1886) Qi dramale ietorice acrise la ínceputul secolu-lui al XX-lea de A.favila gi B.Deiavrancea.

Astfel, specificul drama i cu subiect istoric, poate c& Sntr-o mísurá mult mai mare decfit oarecare altfi specie, ne oferfi po sibil i tatea de a observa fenomenul, cfind aiatemul este tic al operei ds artí concentreazá in aino esen^a perce peri i lumii de cátre autor ?1 reprezintá pune tul lui de vedere a supra realitá^i

in parapraful ? - "Rolul locul píeeelor "Petru fare?", "Mázvau gi Vidra" fi "Despot-VodS" £n teatrul romfineac din seco-lul XIX" - compe ti toral examine azi via^a teatralé din perloada re spectivá.

Teatrul, ds^i «ra o instituíie relativ tfin&rá, ocupfi un lo da frunte in via^u spiritual* a societS^ii romfinesti. Holul deta mi nan t apart i ne aici dramei ietorice gi comediei. Anuoe aceate specii reflectá formare a unor tradi^ii ale dramaturgies nacional constituirea cárora In cadrul asimilárii accelerate a tuturor cu rentelor e ate tice existente (clasicism, iluminism, romantism, re oIíbo etc.) corespundea realitS^ii acelei epoci, ce devanea tot mai comnlexá pi pe'care drama istoricS comedia au reflectat-c flecare ín felul *Su.

Flasarea comedie i ín prim plan se datoroazfi nu nuoai fap-tului cá era potrivitá puterilor actorilor inteligibilá penti publicul neini^iat, fiind mai aproape de via$a cotidiana. Acaast specie a avut o orientare etico-soclalé bine detenainaté a condi^ionat astfel de la bun ínceput evoluarea teatrului roménei in slbia arte i realist«.

Influenza rooantismului a avut loe prin repertoriul ímpru-üutat! melodrama drama romanticé, mai alee cea francerft. insi cnractsrul inexpresiv al dramaturgiei tinpului nu ne oferg posibilítate» de a o rapofta la un anumit curent, ci mai curínd la

- ^

uta, fapt elocvent pent ru caracterizara» épucli atát de com-exe . l>in aceastà cauità e greu da atabilit apartenenfa operei ii cal alea a acriitoruluiJ la un anuait curent llterar, reie-ind chiar din predoBinarea unuia aau altuia, scea et» fiind dour lu tare a foraei adecvata conÇi nutului. i'in aceite considerante onpe titorului par neconvingítoar* to ate Incercirile critlcli de

include pieaele "Bázvan »i ^idra" fi "l>e apot-Vodà" In categoría romantiaaiului hugolian". "i vurba nu atít da reluarea nubiectelor au situaViilor, carauterelor, el de pl 4 emu t rea une i analofcii, are, dupS G.Pospelov, derlvi din specificul coneepÇlei autorului espre lume, creati de clrcuBataiifela vie^il nationale. kepistám cast fenonen 9I In dramaturgia romíneascá, descoperind locul çi •olul fiecêreta din tele trel drama In istoria teatrului national tin eecolul t re cut.

De pildS, tn prina Junitate a piesei lui k.l'.Uuwiau alemsn-,ele de romantian apar ou o i'eflectaie a perioadal de traniitíe, lând ^ara Intreagà visa la Innoire, luptfind In 164Ü, votând tn lt>59 etc., romántica luptei çi a vieului flind In atœusfejti epo-3 i i. Anuue aceasta a créât laracterul lui R&zvan una iuu apura el la Inceputul pieaei. Autorul , pornind do lu real i t&( i lo unui tinp prenat In deüvol tarea acceleratà a soc ie tôç i i, Intr-un mod fireq.-. ujunfre de la romantism la real i ra, "Intorcând p« dos" caí lu: te i-.i 1 romantic, deoarece çi Çara te elibera de iluzii la affci nitul uril-lor 1b60.

despot apare In seen i dupS «roui lui Unsd^a delo;; îi.u'm-plâtor, hôi-van fiind 0 f ntru< hipure ortistiefi a ur.n i ti-u.-ijit psitiol Dpi : e fidciti] determinate In rur.sjtiinfa nue i e t?,t. i 1 rcx.ot psi i . în pria;« parte a piesoi er^ul husdeoen reia linia lui Cf.j.iair. drama lui Ag.ichi, aai apoi Iripà Hj^van e tot tai cult d •..•11 : ■ t d»

«obi» la pi te ri 1 , ree« i« II apropia de iMnpot.. ^»n1 e«n comparu^!' í roll or lui Hqfxleu il »r. »sndrl eu opera hurollmS ''"uf ^lnn" «rite n«i .lu M I f 1< « ti ,

Stiidlind «in ter i «l»)e referitor In priœel» nr.n'irl «le a-ee tor dtp«» ii>tnrlre «1 raport.inrtu-l » 1« ttmnil r<"rier1i îor, auto rul terel roroliH»! drnnele 'letru i«ree" fi Vldra" nu

nueal ri bu reí le*, tut etaren tentrulul national, dar nu prn-firurst evulu'in weatula tn «»mlul trei.ut. > rede fit. i ni t.* gè dee chiflé , etnprt M'iijfi fn de7volt*r»a teatrului ntiwf, drnn« "kee pot-\odA'' n rfimne, totuiii, bh! bu] t un evenlr.ent diri dnn*nlul 11 tereturii. i»eeditatâ des, pe sceni este .lu'»t.á foarte r»r. ïlm-pul dranei romantic« trecu-ae, lar real i «oui, dominat. In 'i'espot-Vodi" (pe lingi «límentele clasiciste, romart.ice si simbolista^ fi accentuât In unele montéri da aai tirriu, i due doar la " shake apearazarea" interpre tèrii, cesa et nu fpuUmri problena.

Capitol ni IX - "Agpect* • tico-fil o eof l<e In píesele "tetru «are»", "kizvan fi Udra", "Deapot-Vodà"" - e alcStuit din doui paragrafe. l<a nivelul ideatlc flecare creable artistici, de?i nefiind o parí filosofici, Intr-o aisuri bbí mars sau mai micí re flccti ldelle epocii. Spre deoaeblre de al te drame istorlce, pie «ele "Petru üaref", "hSsvan ?! Vidra" fi "I* spot-Vodi" prezinti Interes anume datoritS faptului ci autorii nu s-au limitât la cugririrea evenimentelor din aecolul al XVI-lea, ci au acumulat ideile eaentiale ale aecolului aX XIX-lea. Analiza pe verticals demoD8treazi ci cea sai inte re santà problemi care une? te dramele este raportul Cfc - tiaturi - Societate. «ici gàsim problematic« a ope reí artística, ne ce sari pentru elucidare« eensului ideatic.

ín paragraful 1, Intitulât 'Omul fi Natura' « rtudiind ati-tudinea omului faÇi de naturi, ajungem la concluzia ci autorii o

«cceptà paite pare h estaticé a naturii doar ca poma J, ou fiind un personaj simbolii., Xuurto apropiat da aroul dramatic.

'■Bul çi Natura apar uici ca douà Inca pu tun înrudite, kiind tntr-o unitate indiaolubilà In prima pie si, In calelalte douS »cost« rela^ii cunoac o anumiti évoluai«. ^omparaÇia aroilor cu ate -jarii In drama i e lui úh.Aaachi fi b.P.Uasdau «ata val o roa uè anuma pentru accentuai-«« nuanjelor In diíaren^ierea no^iunilor "idanti-tato" çi "î nf r¡t ira " , cara caí actaiizeazà atitudinea omului faffi de naturà fn aobel» opera. Avánd In íiacare caz un carácter objac-tiv, d» te rt i na t de apecificul «tape i respective In évoluais epocii (sa cere amintitá armonía qí divergence epa( ial-teaporul i de spre cara am vorbit In capitolul precedente, «eeastá diferen^iere cor.-fírmi íaptul ci once «tapi Ifi ara eroul eíu.

in "De spot-Vodi" omul «ata oaraoum distançât de naturi. jairatio m bradul la Inceputul pieeei, care atipâneçte culmeu si a fine In ecliilibx-u, beepot cuuer*fte locurile la direct çi la finira t.

in piano natura existí nu nuoal tn simbolurl vidual«, dur >/i In mod cunvanÇ ional , dacá e vorba de vinátoare. VénStoarea »ate presents la propriu ln "í'e tm f<aref" fi In "£<9 ispo t-V cilá " i-h la figurât In "Kàrvan iji Viara", avfcnd In vedere "vfinátuaieu 1 !.. ■ V11 t'ï" dupâ avexeu uuiului . ature "vôn&toar-c " a hosier exiftà ni In cu j-mo atachlanái ea uro loe In jurul vanàtoHiei eroului prii;.-ip.»i. Acest mou,ent arutá cet de frugilá a limit,» dinti-e cele duuA ^«n-suri alo r.oçiunii "vénàtoai-e" «i <.ât de usur vAfjStorul po.tle de\,e~ ni Vfli;ut. i» » te o ídiío i.S viafn e o "vÊnà toare1 , ur.de i.iui tan e çi 'vánátor' tii "vfcnat", devenind vit tiu.Í u prop: ii.a-

tori. ¿ceaeta ne dovedeijte pr&buçiraa inevitabilâ a a api rut 1 ílur initiale ala eroului tn ».ele trei pieso. «-'r, dacá viaÇa poste fi

roriPideratS "vínitoar«'', atunci la nivelul ideatic putem vorbi dp tabloul filosofic al lumii ce-$i ir» origines In experience iatorini roB6nea»c8 ca o peraanentí "vínStoare" a Boaunului flomneso, problema puteril flind aici una din cele nni importante In radrul raportului Ota - fcocietnte.

Studilnd aaterialele privind istoria scenicS a aiestor piese, so observat ci enum« ar.eastS problemfi dnmiií In diferite montSri, tnei firfi 0 reportara '■>« - Naturí. evidenti«?* dosr Inturs cocíais a problem«!, sflrí': indu-se astf«} ru numnl baza filosoficS a «pectacolului, ci cararlerele persona(!elor.

Asadnr, rolul naturii In píesele analimle eslq mai muí t eimbolic se extinde asupra Intrepii actiuni dramatic«, aju-tfindu-ne eS Íntelep*»m mal bine ideile fundaren tal e. ^volufia re-latiilor dlntre pftrfil* integrante ale Univprrului - Omul si "atura - ne a ra ti diferite stári de existent^ umnnS ín nnturfi! contopirea - coexistenfa (adaptareaJ - cucerirea, ele fiind, de fapt, o proiec^ie a relatiilor Om - Societate.

in paragraful 2 - "Onul Societatea" - se evidenciará faptul c& problema poate fi analir.atS din diferite puñete de vedare, fiecare pieei preaenténd un model propriu al societS^ii In rela^iile cu eroul principal.

In drama lui Gh.Asachi conflictul, care In fond are un caracter particular, devine un conflict al omului cu societatea. £roul Ingi delioiteazS con?tient notiunile de societate pat* rie, ca fiind diferite. Patria « anume ceea ce II leap-6 cu Pe-tru ¿tare?, atitudinea similar^ fat8 de ea Ii a,1utá sS depfieeas-cl conflictul lor gi li uneste In fata dunmanilor comuni -títnrii.

In drana lui B.F.liasdeu relatiile eroului cu nocietatea

mint mai complexe. M» i întfii pooistntea apnro pol at'i ; 1(S do "libértate" el "robin". ínsS dual i símil persistñ în tntieara pippñ nu numai ca duslitate sor.ialS, dar çi pniholnpiefi, inorentfi fi-rii eroului situât în eocietatea polarízate. toatuj tob, HSrvnn pare, la prina vadera, un om absolut liber çi în ai<ret în fapte. Prin acnastè libertate el devine chiar de la îm.epit un antipod al lui Sbierea, "robul pungii". Îns8 flecare întfilnire a lor n fost fntalfi pentru HSzvnnt tot atêt de uçor cum Sbierea 1-a robit de la prima întâlnire, mai târr.iu 1 iboml Hârvan în-swgi devine robul ideil. Flecare ac^iune Î1 apropie de Sblnren. Aid est» evidentS filosofía schopenhauerianS referitor Ib voin-Ça care trezeçte pasiuni çi devine esenfà a persons] i ti i . <>r, rolul societSÇii în drama hasdeeanfi i cel al înrobirli - de la înrobirea fizicS la c«a spirituals. Uasdeu parcS a intuit; moti-vul crizei epocii paçoptistei societatea "robilor" nu p™t.p a.junKC la adevírata libertate. t

în drama lui V.AjHcsandri societatea spare dezbinntS : boierii sunt în conflict între ei. înçiçi; nu se înpaeï nici cu VodS l'fipusneanu. 0 astfel de nocietate, undo fier.nre me un Ínteres propriu, este cel mai bun oediu pentru "ouceririlp" lui Despot. l'oate peripeÇiile Î1 aduceau re fcespot, ci într-up Joe, la o nou5 victorie nu numai datoritfi raps'1, i tâç il n r, di>r çt fnptu-lui cá 1-a favorizat pocietatea. Autorul "cfintiole 1 or comics" a manifestât o atitudine ironici fa^fi de secietate çi în drsc-j "De ppot-VodB" . în cazul dat apelSo la un pprsnnn), CiubSr, p» care critica ade sen 1-a considérât "cel œni pu^in rouij i t" ( V.Bi r-di^®anuy çi care încS nu esto deschifrat pnnS la urraS. Ins3 Ciu-bSr e un personaj-cheie pentru înÇelegerea piopni al ec ««ndriene, Sub œapoa bufonului e samnnfi 8ri>i.9ni wj t/> d» put.orn ' « rfi îi ob-

- "W -

sedeuzá pe ceilHlfi. insá ín oontfirile ecenii-.e interpre^H nu reu^eíu bS lege ín mod firé se cele dou6 ipoataze ule lui ^iubár (comlcul fi diaaiatisiEUl), conslderéndu-le contradictoril. In re-elitate, ace st chip pi-ezir,tá firea unui jucátor cui-e e gata a-1 juca fi pe nebun ijl pe un cfilugér fanat, ducé acest lucru e ale profitabil fi il apropie de putei«.

Aleceandri-comediograful , ucriindu-íji drama istoricá, nu i renun^at le felul sáu speeific de a privi lumea, almCind Implicare» íntregii Bocletfi$i Ín atmosfera jocului. tt.Oelavruncea, fá rá a intui adevárata eeenfl a opere i "i« spot-Vodá", o nuoefte lntr-o cronicé din 1886 "o comadioais& dramfi". Prin prisma unui slngur episod iBtoric A-lec eandri a reflectat societatea timpulu a creat, de fapt, o draná satiricé - lupta pentru putere Xiind jocul deoeebit de periculoa pentru ínsáfi existenfa

Pieea alee sandrianft ne oíeré astfel po sibil i tfi^ ile variat de tratare scenicá. Cercetánd cronicile teatrale, ne convingem evolu^ia interpretárii ei doar de la "romantiemul hugollan" li " Bhalce apearezare". i'aptul es explici prin viziuneu regi toral i, care ín cacul ace s te i specii se limiteazí doar la o Bimplk In-télnire cu o paginé de ietorie. l>e exemplu, nontárile lui "l^es' pot-VodS" la Bál^i (1982) la Chifinéu (19%) au conetitult i cur&nd un eveniment obftesc, decát teatral.

Sfir^itul acestui paragraf are In ate i; fíe rela^üle Omul cu Societatea eub a t pee tul divereité^ii problemelor, printre c contrariile sus - Job, bine - ráu. Utilizarea categoriilor ant nomica ín lucrareu de íafi este fundasentatá pe "filosofía ide tití^ii" a lui * .Schelling, foarte rSspfindití ín secolul XIX, influenfénd íntreaga gandiré europeanfi.

l>ecapi tulínd cele spuee, conchidec cá tóate componentelc

reinfiel От - ¡»orietatn ли npínit în pietiele "Fetm Пптез", "RS?.ven «il Vjdrn' , "lto npot-V odîi " tlnloi; î nt,6mpl ÍSlni , fiind en-racteri atice nu atfit pentru trecut, cflt pontru an t.unl i t.n ( e, Nn-tura çi ¿»ne ie te te ч, fiind lehnte prin От, ''.nro apnr{lr;o deopot-rlvä ni unnir» ni nitela, dar pi în opoziÇie prln n':»4e<?i От, relafliln ciruln ou Univarnul trpptat devin mat complexe <ji rani contradi с tori i , r»pi-n 7. ¡ ri t S în plepole nnalizntn don» vinel" nnr-dlnnle ale ey i fit.e n*, e i игочпе. Forraul n r.irabolicä n rr-ertui rlrt-em Count,oplr« - en»* i etent Ä - cucerire) ponto fi proi m: I ;> tS 71 чриргя по' ietii^ii, »viden{.i1nd nntfel evolutin Amilui ru tonte prnbl pido 1e lui ei г» Г I « <•■ t ê ml evolu^ia epoeli date.

Cap! tn) ill III - "Appecte priho] oitiee iji carno te v> 1 or i-г în pieeel» "IVtr-u Hni»çi", "HS?vbm gi Vutra", ''D* Fpot-VodiV" - pe Ьагеа rh pe nrinlira ne trndi^ ior'al Я n spec i f icului c?r,n'1«t'nlni>io ni pni V"0 ori <■ n\ epmii. întru ofit în «irn^rl» ment irr:i' «r.l» vorbn nu n t,fi t de рояМа percopn je ) иг, do carnet-ere гац p-iriuni on atar», '-Í t- do n r<"i"tHt.t ooncroti p<» ru-" tente /«»¡'»ч <v¡ ir.eniren de n 0 reflecta, el», 1 n rPndul 1 im , fiirri feit-»', г Л" BCenrtfl m с i "tu te.

îri pu ra ßr« fui 1 - ''Arpe'-tul n ri hol or i с \ bnrñ 4 tn'- '.i V, 1-tSt i i " cerré te q 7 S r®nin"pul ten trnl 11 4' ¡i Tr drnsr.n l.r.rr i -1, rire , irdeTx»nden t. de n»rttnr<>a eceni ей , »») »'.S t r- r>pnra i '. I , de suite ori rámenrrid ri"err! cnl S .

Аяа1 i та pi» nel or r" tuen.»ä î»j bnan tr-r рт i r.' iríi t»o • retice prnpu w» d» cStre V.Hnl i/*»v, .гяг» «•/l«!*»»': ierS în чи1-гг-prinirea per янг.в ; >.r doufi ' r ¡ H r-i. e : ' " я 11 i t.-j 1 n - r"--

velB^iei" m ' t.e4 tral i t.n t.na tnnrf i eurHr i j " , я■• • ■■ц. t if r-d Ья.-к ppih'il PRÍ .:S . î r. priir.ill ça:' 'l'n'il "-e il" Kl' riri"i! î n f.iy'i ярее tat<:ril ir} î n »1 rte 4i «loi , dl ч ■ -m, t"i ennehea/^

- 'Ib -

euen^u. -"pi ieuitiu acestor modele lu unaliza pieselor lui Gh.Asa-chi, B.P.llasíinu, V .Aiei: Bandri na ofarà po Bibili tatea de a în^e-mai profund peiliologia personaJelor, motivul m^lurai lor, problema teatral itÈÇii drumelor cüpátfind un aspect absolut nou, ^videnViind comportaren exterioarà çi interinará a fiecà-ini erou, a,)un(çoiB la ooncluzia i combinafi ile acestor tipuri de teatral itate reprezintô nu numui original i tatea intrigii çi pro-funzimea caracterelor, dar çi evoluÇia epocii roflectatà ln «es s te opere.

în drama lui Gh.Asachi predominS "teatralitatea autoreva-laÇiei", ceea ce coreBpunde inceputului epocii noi cara puna to prim plan peraonalitatea çi rolul acasteia în societate. Uredea cà aceaata a fi de terminât In primul rând succeeul pieaei fi entusiasmul publicului în 1637.

Drama lui B.P.Uasdau se carac tari zeazfl printr-o "taatra-litate de creable vitalá", care íntr-un mod original uneçta principiile revela^iai ai tranafiguririi. Acaaatt tracera da la o atare psihologici la alta a eroului corespunda evoluÇiei aceetei epoci oa o perioadá de traniifia a societiÇii, c««a oa a influençât, «vident, fi pe cetàçenii sii. ¿stfel figura par-sonajului principal poate fi explicati mai Xiraac, actorul aviad posibilitatea pe paroursul spectacolului st demónstrale o évoluai« lantá fi neforÇati a aceatui chip.

în drama lui V.Ai«csandri «roui folo&açta "teatralitatea transfigùràrii", utilizÉnd "masca" unui urmaç al iiespoÇilor, car« de altfal nu « única. Aceastft teatral i tate, fqlosità la tieoar» pas, a devenit esen^a firii lui, confirmând psihologia unui veritatil jucátor.

Vrin eviden^ieraa locului care II ocupS fe nome nul jocului

n drama alee sandrianS, autorul tere i ajunge la o conclueie ic-lortantS pentru ínfelegerea o pe re i. 1'roblema puterii, intemeién-Lu-se pe filosofía jocului, prezintél ín pie bS nu atfit caracteri-area esco^ei umane ca atare, c6t carácter!zarea unui timp car? i determinat apartóla eroului de tip nou. Latura pocialS este ireponderentS ín natura ludicfi a caracterelor a evenimente-or, aceasta fiind, de fapt, cauza 08 nu a fost stabilitS pfnS cum nici o conexiune a personajelor eu problema Jocului,

iiecare personaj ín acest joc fi-a avut rolul p5u, ne?ti-nd cine va avea oai muí t noroc, nici unul dintre acestea ne-vánd nimio de cástigat, - dimpotrivfi, pierzftnd totul. ínvirftñ-;orul e un "Jucátor" care nu intrá ín lista personajelor dat5 e autor la ínceputul piesei. Acesta-i Destinul, cure joacít cu ricine £i íncearcS ispita. ^i nu numai Despot, ci fiecare, e a soartei JucSrie". Ajci problema teatral! tfifii capStfi o rum^A ádit filosoficSí Ajecsandri nu ne prezintá o drama n deppo^ilor Srii, soarta cárora era sioilaríi, r.i o dranfi n £8rii ínre<-i, are devenise o jucSrie ín méinile ,ju::átorilor. A;tfr>l, ti p>; r i -e de teatrnlitate, precun Hi 1imbajul dram&tic, au m^nirc.. ovedeascá atifcudinea scri j toril or f S df> prrM er^l f» aticn-lociale ale epocii.

ParagrafuJ ? - "Uaracterul ca eeen^S pjlholor^irS a pt;-.-lalititil ín opera draamti'S" - contiPuÜ c* ve t írile dir. rerir;— ul preeedent. kepi rtÉnd tnodu] specific d° íuit';«x pirrare ?. o:.ci-or, deoonstrSm ín continuar«» c8 rri n actiutiile per<ora ¡elor • eele aduc caractero domínate de naniune. JJ j n icr-t rur.t ¿ ■> ere fiecare piesS nrezintS o anuía! tí pariurie piir mr» pcat.^ i, :aracterizat eroul ei.

Utilizaren no^iunli "papiuri»" ín tora rlntíi í r. t esoin;...

- 1tí -

pe concept iile teoretice elabórate la sfârçitul secolului al iVXIX-iea - începutul secolului al XiX-iea de F.Schiller, J.ae Staël, ulterior, la începutul secolului nostru çi de D.Ovsea ni ko-J^ulikovski, care a elaborat o metodâ psihologicô pentru analiza operei artistice, bazatà în fond pe teoria paeiunii. iolosin i'iincipiile teoratice ca o metodá de analizà a materialului dra-í.tic privitid aspectul caractérologie, depistàm particularitâÇile *-elucidate ale fiecôrei piese.

ïn "tetru Ka re 9" principale pasiune socialá.este cea a pa-ii ioti smului, de terminfind astfel çi problemática piesei la nivelu ideatic çi cal peihologic.

ín drama hasdeeaná pasiunile sunt diferite¡ de la cele no-bile pênS la ambiÇii nestàvilite çi se te a de pu tere. ïreptat au te rul îçi transformá eroul s6u într-un ahtiat al puterii. Hàzvan nici nu-çi d& se ama cum devine victima propriei sale pasiunii ambicia, care la început era doar 0 mândrie câ nu a ca al^il din "Çigànime", treptat devine pasiun« ce-1 aduce pe erou la autodie-trugere. %ol\ifia eroului de la rôtie fizicS la rôtie spirituali la nivel caracterologio poate fi explicati prin lipaa de libertate spiritualô chiar de la bun început. Devenind liber, ca persoa-nà fizicâ, H&zvan crede cô a obÇinut çi o libertate absolutâ, ceea ce în eocietate eBte impo sibil, p re cum çi în sfinul naturii, omul fiind eubjugat de propriile-i paeiuni.

în "DeBpot-Vodà" eroul, fiind un patimaç, pare ci çtie aproape ta tul de spre propriile paaiuni, pe care chiar le face unelte pentru utingerea ecopurilor. Frintre cele mai puternice paeiuni sunt ambicia, Batea de putere çi dragostea patimaçfi, îne i-eapeit mai are o paeiune, dupS pirei»a noastrâ, doeinantà, care reprezintê în primal rind caracterul eroului, celelalte par a fi

derívate. JS paaiunea teatral i tS£ ii. íiind un Jucítor ínnípcut, el transformé In teatru totul, chiar ni proprla-i via^. insá, dupS lógica lui, iji alfii li sunt necesari doar ca figuran£i In "te-strul" sáu. Aceasta ne oferá posibilitatea de a ridica la rann i» paalune goana lui dup5 teatralitate. Pentru cS nlci ambi'n, aici se tea de putera nu au Daré impórtanos In via^a lui, und* flecare paa e Incercaroa unui nou rol.

ín sfírsit, autorul tezei faca o concluzie generalí-" reveladla eroului asachian, care este o per sonal i tata íntegra, Í1 tjut& *& ravini la prorria-i esentá, determínate do santimer.tul lobil al patriotiemului, ín timp re autndescoperiren lui KfizvB". sare • o naturS contradir.torie, dominatfi de pasiuni social«, "1 iduce la autotransf irurarw , In cele din urmS si ]a autodi str..i -re, rezolvínd astfel dilema '"íronul sau moartea'". AutoroveVr.\ ia .ui kespot ín cadrul teatral i tS^i i autotransf ipurSrii" no arntí. ) fiin^fi deja distruoSs dilema care la ASrvan apare ímpreunñ c.u ' teatralitatea transí igurRrii", la Eeepot existí de la bun írce-rut.

Raiegind din IncercSrile de a cnracterira psihologic «-.i :aracterologic eroul fiecSrei pie se, nutorul te?ei sjunp* la itatarea caracterului static, clasicist ni lui í-'Sl ioan ín drajn ui Gh.Asachi} la eviden^ierea evolufiei (pe fondtil static. car-! -»rologic al altor personaje.) lui Rá?van - de ln identitntaa cu nteriorul perponalitS^ii excep^ion^le ente re InnltS r.L re orí:*: locietáfii (ronanti so) pánS la tipi:'.irea caracterului, ncenta iind deja reflectare a societítii care 1-a rront (renlifo /; Ir. rama lui V.Aiecsandri avem un ?ir íntrog de carácter* tipice •ealiste.

in lnnhoierw runt prezentate rezulratele de bar', nle csr-

cetárilor. In tei.a de íafá prin auulií-.á um cunfiruiut ideea noftstrá iiufialá. tiaseie "Petru Rare^", "Kázvan Vitira" ai "Ce spot-Vodá" sunt jaloane care expricá eBen^a epocii, rei'lec-ttind indirect ai generalizat etápele prinuipale din evolufia Koméniei £n Becnlul al ÜX-lea.

Ch.Aeuchi, Ü.I'.UaBdeu V. Alee sandri, fiind foarte dife-ri£i dupé creadla lor, prin cele trei drume ne demonstreasíS un anumit grad de ínrudire creativ-spiritualé. Identitatea proble-meloi-, care este rezultatul a Bem&nérii principiilor de abordare interpie tare a eubiectului istorjc, dezvfiluie ín aceste opei únale legitafi interioure de evolu^ie ietoricá a eocietá^ii. Autorii etabilesc agtfel leg&turile Intre trecut ^i actualitate c&uténd nu numai izvoarele prezentului ín istorie, dar 5 i ará-téndu-ne interconexiunea interdependen^a lor.

Coopetitorul a ob8ervat 1 Rui te tr&efituri aimilare proprii acestor trei drame. Hvolufia ideilor. filosofice etico-social ín pieBe Be eviden^iazá anume prin similari tatea lor. Aceasta poate fi tratatá 9I ca o evolu^ie a epocii reflectatá íntr-un mod generalizat, eviden^iind astfel trSsíturile característico comuce ale autorilor¡ dialéctica gfindirii pi istorismul ca principiu de abordare a ideii.

Subiectul ietorie este ^i o íncercare de a Sn^elege contemporánea tatea prin evenimentele personajele din ti-ecut. Astfel', competitorul a.iunge la concluzia efi ln dramele analiza te exist¿ un met&erou. £ £ara natalfi, píesele prezentÉndu-ne, de íapt, o cuge tare globalfi asupra destinului ei, fficénd o le-gfiturfi íntre trecut (secolul XVI) ^i época ín care au fost scrise (secolul X1XJ, nu SnsS f&rá a scruta gi viitorul. Ceu-ceea putem Vorbi de spre actualitateB cronologicft 9Í artisticá

i acestor opero.

I'eferlndu-se la istoria lor suenicfS, autnrul considers cS teitrul tno.S n-a explornt pe deplin voten^ele ec.estei drwnnturgii . tstfel, apare problema revitalizSrli claeieii nntionnle pantru teatrul nostru contemporan, problema legatS nemijlocit de únele aetode moderne de lecturS tratare a textelor dramatice de cSt-re critici fl regie. Metodología propusS ín lucrares de fa^*' mal Iza pieselor pe verticals, avénd la bazS cele trei aspecto ¡omponente ale operei - filosofía, psihologia, caracterología -lezviluie posibilitatea de a evidencia ín ace ste piesfl bine eu-loscute únele nuance not, care pot ImbogS^i atflt limba,1ul teat--al la o eventual® punere a lor In scenS, cat fi gfindlren critl-:8 in abordarea lor teoretlcS, reconstituind valoarea clanicll ionale.

Asupra problemelor autorul fi-a expun pSrerpa in urmSton->ele publicatii:

I. Rolul jooului In piesa lul V.Aiecsandri "Cespot-Vodft"// Arta '93 Chifiníu.- Litera.- 1993 - 0,5 c.a.

Drama istoricS nationals a secolului al XlJC-lea din purictul de vedere al pnblenei ¡ápafiu-'i'iop ("I'etru Hare?1', "ft 8 wan. si vi-dra", "Despct-VodS") //Arta'g^.- (-hi<?inSu.-¡¡ptiln£a.-19T1 -0,4 c.a.

. "Sespot-'^odS" de V .Al ec sandri . i'lesa 91 in t-nrore t* ril e ei Tn Moldova// Arta'95.-chi!?inSu.-Vtiin^s•-1995 - 0,'v c.a.

. Problema teatrali tS^ii In plena lui V.Aiecpandri "Despot-VcdS"

//^tiinía.- 1996.-Hr.7-8 - 0,5 c.a. i. A gpec tul pslhologic ca bazS a teatral i tS| i i ín drui luí

deu "Kízvan fi Hdra"//Arta'97 - 0,5 c.a.Cín curs de npari^ie).

PUJiOSOPHICAL AND PSrciiULOCICAL ASPECTS IN WIB NA'i'IOSAL UIU'IVUICAL DRAMA OF TUB XlXth CtfNIUKr ("Petuu Hares" by (¡h.Asachi, "Kfizvan and Vidra" by C.f'.Haedeu, "i>e spot-Vodft" by V .¿Ueo eandri)

'■the pre bent thesis is an attempt to employ some of unexploited methods of druma analysis, to examine the basic structural eleiaonts of a play - philosophical, psychologic« and caracterolo^ical, that determine the sphere of ideas, the sphere of action and the one concerning the nature of personages.

i'lays, written by different playwrights in tlx different periods of the XIX-th century, are united toge tin (as a cycle) to analyse the evolution of historical events depicted in them, as author's Interpretation of Rumanian histfcry of the XlX-th century, 'i'he problem of theatricslit; of the plays is researched lie re both analysing aspects of the ludic theory and productions of different theatres of Republic of Moldova and Rumania.

'i'he interdisciplinary methods used in the thesis give a posibility to study a play both in its intagraiity and in the essential aspects and to analyse it from within giving the priority to the action in drama.

ЭТИКО-ФИЛОСОФСКИЕ И ПСИХОЛОГИЧЕСКИЕ АСПЕКТЫ НАЦИОНАЛЬНОЙ ИСТОРИЧЕСКОЙ ДРАМЫ XIX ВЕКА ("Петру Рареш" Г.Асаки, "Рэзван и Видра" Б.П.Хашдву, "Деспот-Воевода" В.Александри)

Данная диссертация посвящена анализу трех исторических ьес национальной драматургии XIX века. Автор предлагает собствен-ый подход к произведениям классиков.

Пьесы, написанные разными драматургами и в разные пери-|ды XIX столетия, объединены - условно! - в некий цикл, в рамках (второго автор анализирует различные этапы эволюции Героя. Соот-гесение с тем, что происходило в эти периоды в стране, подтвер-(дает выдвинутую гипотезу: эти три исторические драмы отражают >бобценно развитие Румынии в XIX вехе. При этом каждая из пьес гакже характеризует определенный этап в истории национального геатра.

В основе работы - анализ пьес по трем вертикалям: фило-:офский, психологический и характерологический аспекты выделяется как составные части драматического произведения. Пьесы Г.Асаки, В.Адександри и Б.П.Хаждеу исследуются с точки зрения проблемы театральности и теории игры. В диссертации также ана-иизкруются постановки драм "Рэзван и Видра" и "Деспот-Воевода" в театрах Республики Молдова и Румынии.

Такой междисциплинарный подход дает возможность обогатить идейную базу драматического произведения, что способствует появления новых трактовок классики в театре м в критике, демонстрируя неправомерность суждений об исчерпанности тем, имеющих долгую исследовательскую традицию.