автореферат диссертации по истории, специальность ВАК РФ 07.00.02
диссертация на тему: Господарская власть и города Молдовы (вторая половина XV, XIV - началов XIX вв.)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Господарская власть и города Молдовы (вторая половина XV, XIV - началов XIX вв.)"

РГС од

, .. . .. ДИ( [VERSITATBA DK STAT DIM MOLDOVA

О I « M .-і Я ibif í

PACULTATBA DB ISTOHTB

Cu titlu Ua manuscris £949.b* 9-І?. 89J "ОЧ/'А"

PAVKL S. COCÂRL&

DOMINA ЦІ TÂHGUHILE ÎW MOLDOVA ( A DOIJA ЛШХТАТЕ A SBCOLULIK AL XTV-LBA - ÎNCBPUWJI, SECOLULUI AL XrX-LKA )

Specialitatea 07.00.01,- Ï3toria Románilor

Autoraferat al tezei pentru оЬ^Іпвгаа gradului çtlin^ific de doctor habilitât în tstûrie

Ohiçtnâu- 1994

Тгга в fost exeeutetä le cofcedrs de 1 nfccrie Eladio fi modernd в focuXfcf^ii Jo і sfcorie я Univer ri.t?í\ii de Stat din Moldove

CONSULTANT ÇTIIIJ'fmO : m.UR M. DRAOWEV, dcofcor bs'jiUtvt In ietoric.

BEFBRKH'pl OKICIALIi PAVEL P. ВЇШ5Л, doctor hctoilifcpt In letorte EUGEN E. СБИТАЯ, doctor hobilitot In intorie, profoeor HICOLAE L. ЇИЛОИЕАГШ, doctor hebil) tnt In istorio, profesor

&4sa!?) исгва va uv«o Ico Xa 19 W

оси <ЛГ8 ft'diu'y-a GcneiliuJul ftiinyifio d« confflrive a grade-lor !jtiljÇii'J.oo de doofcor hnbtlttBt In intorit» doctor in iíltorlj Сії 07.9?,'+2 Із еросі «Utafcea 07.00.01 - " latorie Ro~ raiuilf'r" pe lîtigil tnstituta] de lptorio pl Aoedemi*i da ÇtiinVe o Uoldovoi la edrosa: 277012, or. Gliifin&u, afcr.51 nullit, H 82.

Borit'orit pot Xuu cunoçtinyii de di sorteólo oorapofcítorului tn Biblioteca OentTtilÜ o Aocidofliioi di Çtiinyo a HoJdOTut ( 277612, Chi^iriSu, ¡¿teXeii ool Maro, 1 ).

S<:oraearul çfciinÇlflo ні Couui.liul.ul çtiin^i; doctor ív: iotoric

¿2Í:H£^Íkatea_temei. ApariÇia ors^elor aedievala a pus in-ceputul une! noi etape ín dezvoltarea de mai departa a Europei. Generate da prograsul for^elor da producÇia a soaieta^ii medievale atina la hcbarele aecolelor X-XI, óramela o'i dat, la rln-dul lor, un imbold puteraiu evoluÇiei aocietâçii prin intenaifi-oerea sohimbului de mârfuri, formares asociaÇiilor ue^te^ugari-lor ¡ji neguatorilor, pregStirea preaiaelor economice ¡jl sociale pent ru trecerea la época nodernà. Oramele se deosebeau de a:je-aSi-lle sïteçti printc-un caraotex" polifuncÇional(fiind nu numal centre meçte^ugâre^ti :ji ccmeroiala, ci çi culturáis, administrativa, raligioaae, de upârara a ÇSrii, da ra¡jediritèi a domnilor), precum çi prin drepturile da care sa bucurau locuitorii lor. Este sdevârat cS funcfiile ora^ului, precum çl atatutul juridic al orS^enilor orau difirita in fieoare Çara, fiind dotarminato, în aaa mai aura parte, de poten^ialul lor economic, de acezaras geograficS ^i aondiçiila climatérica, de relsÇiila stabilité Intra locuitori :ji puteraa centrais.

In Uoldova, îa parioada de constituiré a statului, Intocaai ca ¡fí In u]te Çâri aie Europe! nediavale, puterei contrslîi -doania a niast tntr-o armmitS isîsurà çi pa oraja, gracia ooncen-trSrii popula^isi til sueste tipuri de a^ezâri, precum ^i posibi-litSçii de a obÇlne únale aventaja financiera da pe urma activi-tï^ii comerciáis a ooestora,

Stabiliroa rala^iilor dintre tirguri doami.a a avut loa îu Uoldova ca iji tn '¡"ara Hoaiâneascî, concomitant cu foriaersa sta-tului çi l&rgirea hotaralor gaografice ale Ç&rii, adicS in a doua juaiâtata a secolului al XIV-lea tntructt la nomentul spa-ri^iei puterii domneçti pa teritoriile Inglobste mai apoi In componenda statului exiatau deja nuclee ale târgurilor ou pSmîn-turi In Jurul lor, ca anumite obicaiuri çi obligsÇiuni reciproca ale târgove^ilor, recunoscufce çi confírmate, probabil, de cStre domnie. Astfel târgurile (oraçale) Moldovei nediavale, îo ces mai mare parte a lor, s-au pomenit (tn tmprejurSri oeroata-ta insui'ici ent deccaudatâ) chiar de la Inceputul existen^oi sta-taluL pe pàralnturi.1 e domne^ti çi (jleaceia ele s-au aflat In ro-la^ii politice çi economice stabile nuoiai ou domni a.

Actualitatea cercetïrii relbÇiilor dintre tflrguri ^i domnis rezidá In fuptul cS In coijdi-Çiile istorice tn caro s-au dez-voltst a¡je¿Aiile da tip urban In Moldova medieval S (pr'azanfa

me^tií.'jugsrl.lor a nogustorilor nfcr&inl, GuzorRnitotas otomn-n5, rnultiplele d&ri, toxo fi prestafli ole tárgovn^ilor), rela-^iilo lor í;u domáis su constltuifc unul Oíd Inctorii Aícíbíví os-re su dntercilnfib evolu^la orn^ului, ntSrilor sccIkIr slo popu-lufiei, ler odstíi cu eoesstn 0 sociotíí^ii Id auenrablu, esti-pr3 oftrfj.te 9J.-B lSsnt incontostabil ampronts situadla gonfiralíi 8 ors^nlor,

In Fice8t contoxt outorul eviden^iar-S iraportrn^s oeraotüril Í8toriei orn^elor ln determinaren opsclfioului ctvlllss^íei medie-velo ronjftno^ ti tn general ji sle cela! din Moldo?« tn pppolsl.

Istorie rela^lilor dlnfci'e tflrguri ifl doanl 6 tn Woldove juCj»* dlevnlS n-a conctituit rleooaadntS obiootivul untl csroet&ri opa-clnle, fsipt csre ae r&sfrtnge nepatlv ntnrpro nlvclului public»-fiilor ^tiin^ifice oonoacrete ooestni perinola iuportfjnte din íb torin £¡lrli. Dtncrts^iH dot^ et!tn ln sosot seno o tontot-l-vS dft B coaplete »CBBt; gol ni i otoriogrs.fi ei .

AotuoLitotea tCíüai consté dejseraaaea ln aíordarea de entra EUtor a unor aspeóte noi ale problemei rols^iilor diutro tftrguri ji domnio ln opocs asdisvslS, ta formeren unor teso aoi do ordln conceptual, íu propuueren unei pnrlodtzfirl. privind «VOlu^lk aoerf-tor ralo^ii.

Inv-aetlftt'fiilo íntwnrinao ln dieertsfie pot aarvi la ctu-dierti« de taai departa e ds< voltSrii orajclor medieval rt coldovo-ne^ti ln plan iotorico-cojiparntiv, la lncludere* oorootSril lor íntr-un proeno d.í larg tn cadrul Europoi de £ud si Koaercl eu-ropoen.

Ctidrul £ronologic^Bl_dÍ£Brt 8¿iai BüOporüx U'icsdll 'jpocil lie-dievalo céntralo tardive din ictcrio ^fSrii l-íoi..1^-"«! - o doua jumütate a oecolului el KV-loe ínceputul seoolului ai ÜX'-U5,

Lintto cronología inforioorS core apande ütapei de constituiré a t&rgurilor, etnd e svufc loo treceren lor E>ub tutela pu-torii domne^ti cu postrares unor prerogntlve (obicoiuri, nodul de folosire a pSmlnturilor din hotorele tílrgurilor), laoeputul trensfornárli accatora lu centre economice, sdininiotrative, de apSrnro rollgioase alo ^5rii, aoordarea orS^enilor dreptului ds eutoadninistrore, de a -fino tftrg a.

Fe porourcul ceooleior oare ou urmat domnlo F.-a atráduit bS dlepunix do poten^ialul eoonoaic al tftrgurilor ln folosul ei, promovlnd ohiai- do la inoeputul seoolului al XV-lea política

daniilor tei'caurilor din ocoalela hotansl« tfirgurilor boJ.í¡íi~, lor mSn4stirilor, politicS car« veaea tn oontradio^ie cu la-teresele vitala ala targova^ilor.

Multa crouologioS euperioará-sftr^ltul aocoluüui »1 XVIII-las - laceputul sscol_ului al ilX-iea corsspunde perioudei in cara daniile dlu pautnturile sf] uta In folosin^a targovafilor ta Inohci a cu donaras t9rgurilor propriu-aiee, a vetralor lor, fi-naliztnd asfcfol o etepá bina conturafcS a politioii proaovete da cátre dcauia fn^S de tSrguri. Trecerea tSrgurilor ta proprieta-taa prlvst-feudalií a boieriloi-, 8plscopiilor ir.3nistlri.lor a~a rSaírlüt In mod negatlv «aapra dezvoltéirii da ratii departe s a^s-zarilor urbana, precuia *fi seupra contribu^iel lor la procosul da fcl'ecere lo época moderní.

In intarvalul de tirnp cuprins In liiaitele cronologic« olo dtnarts^iei, tu relBfiila dintra donaio sí tárgiiri a deuurs ua preces (finisat, Tn fcemei, la sfírsitul perioadsi propase cor« corespunde ínoftputui'i lor opocij moderne ), care & detei-mlnat In coa mal nni-e jaamrá ¡spa^iul cronologic al lucrarli.

cercetáril bu fost pusts cuiegeri de documente accesibilo cutorului, precun únalo Materials da urhivá, oare, ín snsüinblu, su parnia studierea probleoei In cauzá.

rentru a reconstituí un tsblou mal nult sou mal pu^in emplu al evoluylei reí a^itlor dintra t&rguri ^i doisnis au roat foloal-ta ooleo^lils de documente, In speciel cele tematice, arlate in Diblloteoile Repubiicil. Uoldova Eomlniai,

U bunS parte din documéntale neoasara püuti-u a «lucida problema data a foat publicatá In colec^iile aparute In a dona Jumá-tata a secojuJui al XlX-lea - ínceputul secolului XX, o succin-tS analiza ^i o trecare In revistá ale cárora a fost efectuafca da cátre autor Intr-o luorura putlicstS anterior.1

Spre deoseblra de liurárile precedente ale autorului consécrate istoriei generala a targurilor medievaie din Moldova, In disertnjia de fa^á su fost roloaite pe larg documente publícate la coletillo " Documenta privind lstoria Roméiaiei "V 1>1H), oure 222£i22_DÜÍ¿iÍ2BÍÍi. Stiigutica de docuiaunte pina la 1625,

1. KültU^Jlfi II. t'.. í;üiyih)lblU)-;)Kt)l]üMHuei:Kt)e {,U3i>11Tlie MüJlUhbCl.ol o ropoua H Kinine Xyil~na<mjie XlXu. -Kniniiii6B,I93j.-i/.5-fc«.

"Docinnonta Romanía Histories" (DKH), onre se deosebs? te de "ЩЯ" piin nlvslul orheogretla tnalt, dar care In Boelo? timp, nu de— páijn^t'e substancial oodrul cronología ai ooleo^iei anterioari».

íntraott colcc^iilo numite mni sus cupriod cronologic doar prinp. treirae в secolului al XVIX-lea, pentru rñconstltuirea (da--¡ji nu tobdesuna EuficionbS) tablou'lui politicii promovate de doa-

nte fn^S da t^rguri tn oelelalte decenl.i ale secolului, am folo-

- p

sit Ootalosgole do- documenta cu eupUmontul lor, " volumelo colec-fini "Moldove tn еросв feudalism'ilui".

Dificulté i sintiere eunt cnracfceristice pontru secolul el XVIlI-loa - tnoeputul 3ecolului ol XlX-lea. De^i coloc^iile do docunent? publícete de I.Antonovici, T.BSXbd, Gh. B»r;viconi , T.Codroscu, D.KurnicS, {J.Xorga, Gh.. GhibünBSCu, A.Save, O.Solomon, T.í^tofenclli iji al^ii acopará In сев ып! йоге parto eooo-lul ni XVIII-lee, lipas unor publica^.ii crouologice consecutive din señaste pprXoü-M ^i-я lSsst, bineln^elrc Emprente esupre «Ivsilului do cercctai-B t> probinoei rolí^iilor dintre fcírguri. ¡ji domnie ín periondo datS. De eltfel, o trfisSturS dinsfcincfciviS ti dioerta^iei oste vnlorificarea е:ву1пя1й в Oondlcii lui Constarl-tin Mnvrocordat, cure confino un ^ Lr do inforniSyii prof.iopse

denpx-o politice promovBt-1 de domnie la ínceputul eailor 40 si

q.

socolului al XVIXI-Xcn.

TotodntS., o dcosebitíi aten^ie в-а ecordat cronicilor csre Bcoperá, prin Ln forma^ii le lor, cadrul cronologic ni primelor dou'i treiai в secolului al XVIII-lea - Letopi se^ul lui loa Hes-culce, Oronice ühlculo^fcilor ?i alt» croniei din scoosfcS pori-o oda.

Bela^iile dintre tArguri doonie tn a doua ¿imítete a secolului ni XVIII-les bu fost cercetato attt In basa colcc^iilor

2. Cntslopul docura-'intclor raoldoveneati din Arhiva centrnlS iotoriccí a stntului.-Bucurcijti.Vol. 1.(1307-1620), 195?! Vol.XI (1621-16V), 1959; Vol.III.(1655-1675),1968; Vol.IV.(1676-1700), 1970¡

Cotslogul dooumoutelor moldoysne^ti din Directia arhive-Centralc.Supliment I (1405-1700). Bucure?ti,1975.

lor

3. Молаоьа ын епока ^супализмулуй.-Кишииоу.Бол.1.-1961; Вол.II.-1970; Вол.III.-1902; ВолЛУ.-.'ЭЗб; Вол.У.-1907; Вйл'.УХ.-1992; Вол.^П.П. 1,11.-1^/5.

Condioa lui Canstantin Mavrocordat.E'iiVis do üornoliu Iatreti. - Iasi. Vol. I.-1985; Vol. II.-1986; Vol.ICI.- 1987.

de documente »¡cintite mol bus, cít colaojüei da documente coa-sacrata t9rgurilor ta epooa feudal!smului tardiv.

ín disertarle eu f'ost íolosite da asamenen únale documente inadite din Arhiva ttstionela a Uepublicii Moldovn, depiatste da cutor din fondarila: 1 ("Senatorii") dosarala 23, 1604, 3639} 3 ("Coioitetul regional al Btssarabiai"), doasrul 1418 ¡sitóla. Citeva hotarlri ale Divsnului ífárJLi Moldovai refaritor la lapo-zitele tftrgove^ilor din tloldovo bu i'ost descoparite in í.rhiva da Stat s Actalor Vechl. din Husia (oi>a§ul Moscova) - íondul 293 ("Bogara aoldovenesti ^i muntana^ti"), dossvaia 120,'191, 454, procura ¡ji din -Arhiva da Stsb IstoricS Militará. dio Rusia din aceluif ornij - fondul "Arliiva Militará ^tiinfif lea", dosarul 44. Matar!-alelo da arhivS cu paríais eprofunilarea corcatiírii prouleiaei fis-cala - a taxslor tírgova^ilor, abuzucilor slujbu^ilor doraneyti la paresperaa lor, ate.

ín lipsa Aocumentelor refaritor la uuele aspecto ule prob-leuael, lacunal.« informativa au fost complstate, foloaindu-se site atirse isfcorice (cu«¡ 3r ti spre exoaplu, nótele cSlítorilor strSici cara confin inforisa j.ii pre^ioase despre vie{;a orS^enL-lor din Moldova aadiav ilá), anee, ín ansarublu, au parala trata-rsa problemei vinote.

ín t'unc^ie da sarciulle concrete ale oaroetárii diversa-lor 8Bpects ale problemei abórdate, ín disertarla su fost folo-sita uraStoarela natode: oooparotivS, retrospectiva, cantitati-vS, 3 osrcetSrii sincronice ato. .Autorul a raoura de eseaenea lo metodel.e studierii complexa a istoriei ora^ului Mojdovai is-diavsle, finínd cont de fenoaenele soci b1-scobo¡iií ce ji politice», de uc^iunes factorilor interni ^i extarni, a íraprejur&rilor cara au determinat íntr-o masará sau alta evaluáis rela^iilor dintre doiunia tlrguri.

a problema! privind relefiila dintre tftrgui'i ^i doronie ín Moldova medievalá a apárut edafcá cu incaputul cerce-tSrii istoriei 01*09eLor - la sflryitul secolului al XlX-lea -lncaput.nl secolului XX, cínd ponderea lor tn economía deva-

nea tot nial evldonta. Dtpendaii^e( tntc-o maaui'á sau alta) e tSr-gurilor medievala ale IJoldovei da domnia esta reinaroafcá tn

5. bocuumntu privitoara la i 6tori & economicé a Roaaniei.

tii-guri. 1775-1361. Üerla A.Vol. IT.- bucuref ti, 1-'»óO.

lucrSrile din aoos perioedii consecróte 'L'lrgului ücno®, íJuoovei,^ Foe? anilor.8

In scoastS perioad5 m Xost publícate do anemento cfcudii rao-nografloe consécrete igtorioi oreijelor Iaíji^ Ttrgul ítuiiiob"10, studil ín cara a fost evldenJiafcS problema do?,voltárii economice e oreijelor fXrii Moldovei tn época nedievalS gi tn special, a ro-lului hotorelor tlrgurilor til via^a or&^snllor, ragnjpionlnclu-oa totod»it;ft c5 danlile r&cuto de dontii din so»fiat& reaer-vK funoiarS ersu ln detrlnenfcul ornfeloc. Hofgrindu-s® ls aoasafcS problcraS, A.D.Xcrxopol eublinis oü clomnul prociove política danlilor, Intru-

1 1

oit se buctiro do dreptul de stSptn ol "... tntregii £Sri ooupate'J Asfcíel, la afir^itul aecolului al XÍX-lea - tncoputul seco-lului el XX-lea in i 3torlogra.fi a romlnft urbaniutico so conturea-z?í trepbnt ca diroc^is do cercefcares su ep&rut primele lucr&ri cu csrecter general in care a fosfc abordsfcá tenganfcial qil problema reln^iilor dintro docioie t?rguri( n daniilor doraneijti din hotarelo targurilor !ji a temaiurilor ¿Jurídica alo acestuí Xeno-aon. Binoin^oles, o1! problenn hotarelor tírgurilor, s «volu^iel lor, era cercctntS pe o bazü ecundS a lzvoorelor lstorice, ra£-loct-tnd nivelul .ftiin^ei istorice de afcuncl.

ín perloada interbelicá in istoriografla com^nü 3-a ¡ncniías-fcat un deosebit; Interes fo^fi de.isfcorlo looal5 fi ln special fo^S do íctoria sijozilrilor urbano, care a avut drept rezultat opari^ia intr-un intervel relatiiv sourfc a studiilor taonofjraflco ou corncter ^tiin^ifico-populfir, privind istoria ors^elor Bactíu, Osla^i, Ohijinívu, Cotnsri, Focijnni, fSlticsDi iji sltelu, Ib scri~ crea carors eti fosfc \folosite documente noi, care sínt citóte ln disertarla do fa^S. fin multiplelo lucrári ele Rcosfcei peri-oade se eviden^iazíi atít prin valoorea doounentelor pune ín cir-

6. GhibSnescu Gh. Tírgu-Ocria. btudiu i storic.//Arhivn societ&fli ^tiin^ifice iji litersre din Iasji.1891, №r.10-1?.~P.593-63^.

7. ^craba L.D. Üuoeevu. Schl^S istoricá.- Buoure?ti, 1899.

8. Cslnn 1). Istoricul omaului Foc^irmi. Soris cu prilejul de 40 ani do doranie a Magestatii Sale rogelui O'arol I.-i?'oc7ani,1906.

9. Bogdnn N.A. Oranul lasi. Monog^nfie istoric¡l fi social^.

Edi^ia a Il-a. la?i, 1913.

10.DS.rang5. N. Monograíia comunei Tírgu-'rumos.-Ia^i ,1916.

H.Xenopol A.D. Istoria romftnilor din Dsoia Trainnü. Udlyio o

IV-a. Vol.II.-nuouro.?ti,1986,p.161.

cuit cîfc si prin modul de abordare a.problemelor isfcoriei ora-

sulul Moldovei rsedievale, studiile nonografioo aie lui A.Gorovei 1 ?

çi A. Bocâne^u, în care sutorii au atras atenÇia asupra unor conflicts teritorilae aie orSçenilor cu noli proprietnri, deno-tîud consecin^ele negative ale daniilor pentru tSrgoveÇi.

0 trâgSturS distinctivS p perioadei interbelice o con¡>ti-tuie nu nunai ccnstatsraa prezenÇei procesului. daniilor din hota-rele tîrgurilor ca ua aspect important al relafiilor dintre dom-nie çi tSrguri, dar çi tentativa de a e:rplica aauzele aceatei politic! proiacvats de catre doani. 0 otara, înaercare a foat între~ prinsá do N.urigora|, cara, într-un studiu consacrât relafiilor dintre tSrgui'i qi mànâstiri în epoca fanoriotâ, concoidea cS du-niile bucSÇilor de tereuuri din hotarele t9rgurilor erau fâcute

mánS stirilor "datoritâ religiozitátii doaini lor, boierilor :}i oe-

14

lorlaltb clase db locuitori".

0 alt§ trâsaturS a cercfttárilor din aaeaytS perioadà consta în eceea câ în oddrui studisrii aaonomiei oraçeltu- în a dc.ia ,ju-mStato a aecolului al XIV-].ea - secolul al XV-lea, a contribuÇioi do&ni ci la cristalizares lor ca açezSri de tip urban, s-u atras atenfie a;;üprn componente! etnice a tSr^urilor ^i roluUii don-, nllor la popularea lor. uei cars au abordat aceastS problema au îapSrtâçit punctul de vederj al lui H.Iorga, în viziunsa cáruiu înteaeietorii orajelor din 'fera HcuSneascS çi uoldova ou foat strâini, o parte a cârore su fost adu^i chiar de domnie.'^

Astfel, în perioiida interbelicâ în cercetarea istoriei ors-çului Moldovei medievalé a fost fâcut un pa3 important atîfc prin punerea în circuit a unor documente preÇioase despre târguri, cît ^i prin abordarea unor especte noi , studierea mai profunda a càroi-a aves sa alba loc în periotda urmatoare. în studiile çtiinÇiîico-populare oonsacrate istoriei ora^elor autorii lor

12. Gorovui A. Monografía oraçului Botoçan) .-tfoiti ceni , 1926 ¡

idem: Boloç ani i.. SohitS monograf IcS.-Boto^ ani, 1932,

15. Bocinefcu A. IstoiLa oresului ûeiiiauÇi pe tiaipul Moldovei. Ed. a tl--a. -CerniuÇi ,19Ï3.

l'I. Grigoros H. Din raporturile târguri lor moldavenasti eu m-nâûtitiit; în epoca Canarietà .-Ia^ti ,19'* t .-P.'3.

1!>. Torga N. I storio i n iiistrii lor la rom8ni. '/Opere economise.

- Ru :ure.-¡¡ Li , 1 -ri'i. - P. 175.

?

so referenu in mod inevitfibil la rela^iUe diritre tftrguri *ji donmie, reductnd problema In dr.niile domno^ti ^i constetind únelo conflLctc spírufco Intre tírgove-fíj . boieri ni5n5sSiri, f5-гй inc^ e proceda la o armlizS detailed a cauzelor «rmárilor ecpofrui procos.

O lecunS sprioaoa я urbenictlcil infcerbelioe a foat lipoo InvoBtlgHfillor nrheolopice sistoiiBtioe ceea oe-yi lesa emprenta rsupra nlvelului oorcefcS.rii infcorioi ora^elor modievole binpurii. Pnntru acnaatS perloprtÜ с csroobfirlsticS :ji Bubaprecierea rolu-lul orn^ului medieval el Moldovei In dezvolterea economics a C&rii, intrucit ccraetiltorii reio^eau, do regulé, din critfrriul de comparare e economlei lor cu a ore^elor Vost-Europone, fSrS a evidencia epeoifioul oro^ului nodieval in Eatul qi Sud-Estul Europe!. Cu toatfj .rcestea, únele lucrar! din perioede interbolicS nu ^i-su pierdut valonree ^Win^i-fica! mafcerialul documentar si unors din-tre el« ente folosit ^i tn dlsertsC'ie do fa^S.

rerionda postbolicS, Í11 core au fost ob^inuto зиссеоэ importante in oorcetEraa istoi'iei oraijelor Eediovale alo fSrii Moldovei (inelisuv a problomoi rolefillor dinfcre t9rguri donnio), post o JP.I dlvizntS, dupS рйгегаа noastrS, in dou8 nfcspe conventionale}

- anii 50 - inceputul anilor 60, clnd in istoriogrsfie s-au siirnat conosp^iile marxiot-leniniste in otudlerea istoriei pn anbole neluri ale Prutuluij

- sfir^itul anilor 60 - incoputul nnilor 90 ctnd s-a treout la o aualizS msi profundi o economiei f^rii Moldovni in epoca nedievalS (inclueiv a ora^elor), a relo^iilor eoonomice dintre t9rguri §1 domnle. ín acest timp au lost риво in circuit noi iz~ voare, precua recultatele investiga^iilor arheologice ceee ce к contribuit Is oparifin unor studii monográfico de valooro.

I'ropt dpvadS a sporirii aton^iei cercotSrilor íe£a do óramele medí ovale ale Europe! servente íntemcierea unor centre ?tl-infifice de etudicre a acestora la Baden - Yurtenberg (195"0> Spoleto (195З)\ Munater (1956), Saratov ^í Moscova (anil 60). Fondarea la 8 mai 1992 la Slblu a Comieioi de Iatorie a Ora^olor din Homftnia (OXOR) cars are drept scop coordonarea cercetXrilor in domeniul urbanisticii romíno^ti ve contribuí, füra tndoiala, §1 la inteneificerea studierii istoriei ora^elor medievale din Moldov8.

ín anil 50-60 eu apSrut luarari de sinteaa азирга istoriei medieval a a fárilor rom9nü^ti ( In caro un opa^iu apreciabil a fost rezarvat ora^elor), articola consecrate unor ora^e, a fost ini^latS discutía referitor la atitudiuea domuisi fa^Si da tlrguri, ptná la stabilirea suzerani tS^ii otomene.

ín cadrul acastei diacufii м fogt expuse puñete da vedare dicmatral opufee, Astfel, P.P.Psnaifcescu Al.Gon^a sus^ineau (in baza anolizai tratatalor ínchaists de demnia cu óramele ardalene, precum 3Í cu Lvovul), ca domni a a proaovat; politics ocrotirii ora-§elor. Acest punot de vedere era susjinut ^i de Ir,A. Grecul, cars porneu de la conceplfia nefondeti ín iatorie conform e&reia óramele din Koldova, Intcümñi ca ¡ji cala din únalo fári ala Europei

Occidontala, er fi luptat ínpotriva feudslilor, laptá, ía care

17

ar fi ícat Bus^inuto da domnia. '

La sflryicul enilor 60 Ccnstantin C.Giuroacu, intr-un aiirplu

studiu monografía conaacrat istoriti timpurii a ora^elor Moldovei

medievale afirma, de азеиепеа, c& in prJmul secol da existence a

atatului domrjii au promovat daschis o politico de favorizare a 18

tftrgurilor.

Cu totul de altá párera erau insá Ü.T.Clmpina ^i U.i).t,!atei«

Analizínd trátatele tnchaiate da cStra domnii ^arii ín secolul'

si XV—lea cu statela veclne, B.T.Otrapiua conchidoa ca In aoaste

19

documente int.sresele t3rgaveíilor sunt sacrifícate. Cu un de-ceniu rnai tlrziu U.D.watei Opine ca fn prima jumátata a secolu-lui al XV-laa voi evoisii fiírii cu manifestau nici o atunfie fa^á á3_nssaila_aluaantai:3..j3ia ora?eior

16., Panaitascu P. TnterpretSri romlue? tri . átudii de iatorie eco-noraleá ¡ji. socialá.-Bucurafti, -194-7.-P. 207¡ Gon^a Al. Unale aspacta ale politvcii interne a lui otefsn oel fiare. (Pro-prietetea feudalS tn Moldova).// Studii.Hevista de iatorie, an.X.-Bucuro^ti , 1957,Nr.4.-P.94.

IV. Грекул Ф.А. ЬЬщаьский горел ьторой полошшп ХУ века.//Вопросы истории,- »ц,19--19.-С.121.

13. Giurasou Constantin о. T&rguri ззи ога^е iji oeta^i moldova-ns din sacolul al А~1еа pínS la mijlocul seoolului al XVI-lea.-Buoure^ti,1Э67.-Р.163.

1'}. Oimpina B.T. Cercutári cu privira la baj-; sc^-iala a puterii lui Star on cal Мага.7'' Etudli cu prtvire le Stefnn cal tWe.~ Bucu r t; i., 1956.-P. 50.

2o. MateS ií.I). Ounbiderati i. pe marginas unor азр ote t>oci ble ala istori ai oi'6|elor inedi avale г<-тап«з ti .//¿tudi i r.\ círsecári da i í-'t or i a veche.l.. Т.Н. -Huenra^ ti, 1 >V. -p. 57.'

O alta probJ era5 prez<-;i)ta po paglnile lucrSrllor Istoriol.-lor 'irbrwiçfci din acear>t;5 periond«í s foc1; coa a csti^oi politi-oli ilnnUlor jjt-onovHto de doranio, Autíel, rnferIndu-so la dnnt-11 o dormeçt.L din hotfirel-3 tSr^uriloi- tn modela 3:iv-X7Il, N.Gr.1-p,ov<:,'} o on o luz l oti o cS ncestaa sr putea sveu doar o slfcgurS e«pli-

P1

cofle ~ tenrlirit"le do acaparare el n bolcrilor míníetirilor. La rtiidul JJ.Oiurea explica politice daniilor din poriooda e^Ului nedlu tnnliv (c.eoolul al XVIII-leo) pvln gomia boierllor çt « Ei^n'iBtlvllor dupn o producéis afir-icolá sportt3 do cercóle.

Açsi'lor, anii 50-60 au fosfc relai;iv rodnici tn ceen ce pri-vf 'jt.o abordaren 9I studlcreo unor problème ale istoi?iel or3^olor medieval«, o rolafiilor lor nu doainio. Deçi ín únelo problene nu s-b n,;)uns la o pñrere unlcS, dlccutiile ce su o-rat loe ne paglni-le r<:irl?t:elor de opee!, alí tabe nu conlribuit conol'lornbi 7. lo stu-dt'T';a mol profundé c. ora-^elor medieval e, a rolului lor tn isto-ri o t<ii\il. ^u tóate aconten, ralnjlilo dlritre tlrgurl fi doradle eraw ccrcef oto lntr-un ocdru cronología restrins, dr-niilo dcn¡-t>oijfci din teronuíllo f.Srpovef ilar orou analízate .'rograonfcar, t*pt enre nu pono' tea elabox-aron une! conocpjii globale donpre politica domnloi ro|?!Í de türguri tn evul riediu. Ín ocnpetnjlo cu pe-rion-ln rml.-.'rioT^íl Ictoria localit&yilor de tic urben a foet cer-Cfjtitñ nul fc mr. i pufcin. Reíerindu-so la reallzíiril o ititoriografi-ol ro:s1ne 1 >i aooostS problonü, H.Stoicer.cu aver. nrí consente en pí'iS la ínoeputul anJlor 60 "irtorin locáis a fest ncglljai-a din motive Krt-n do Í»j¡;ele»"

i'rj'loud« scilor 70-90 se cnrscterizeaz?! prlntr-un Interes fcporifc fb;"«. dy lstoi-io oraíjelor medievo? c ale Moldovol, nantie.'!-br.i; mol alea de ceroel'Horii do la ?colile de arheoloçie urbonS rte lo Iíi^'. (Al.Andronie, T3. V.NeenÇu), Bucureçti (fliruoe D. Msbei), Cliiçj.nSn (l'.Btrnuo, luPolcvci), çcol.t tn core cunt o»r-oetate diferlte problerac ale latorlel birapurli o tírpirllor,

21. Grigoraç 1Î. Go::tribuyli lo cvnoarjtorea politicti domnie.1. tn

Koldova í*a{.S de proprletatca funciar5 condl{;ionpbS( sec.XIV-

XVII),// Gtudli ci corcet;¡rl stlin^iflce, istoric. Anuí )JÍI, f ssc.I, In?l, 1962.-P. 5-5-00.

Oiurea 1). Oroçolo tUrguri^e din Moldova tn cadrul peri-oadüi do descompunere a feudnliBmului.//Studii çl cercetSrí. ijtilnfirice. iFtorio.Anul VII,rasc.I.-Is^i, 195G.-P.97-107.

25. Stoicesou N. Lucrârile de iotorie lócala din ultímele doua decenii.// Hevibto de istorie,ïTr.3. Bucureçti ,197(3.-P.505.

inolusiv о relaÇiilor dintre domnio ¡ji tarpiri. lîesultatel о in-vastiguÇtilor efectuate de oatra ceroetâtorii eoestor ¡¿coll. si-ail gâait râ-Cleota.'e într-un ^ir de luc.rSri ou ourse t.'u- копоьгг.Гi.î.

Drept dovadâ a crs.jturli infceresului f j^a'de issoriu vuohe 8 oroçalor a3ta ^i sesiunea çtiinçificS do la Iaj>i di ri 1.1 uortia 1972 la care a font analizalâ probluma începatului crejului t.;ert levai dln Moldûvs în lumina datalor arhiiologice, obordtndu-aa tau-gençial qi probltiaa relafciilor tilrgurL-domnie ut primole цео»1<» de existants a utatului.^

Unole aapaote aie acB&lai угоЫеы) (apariçla oro^elor î n~ ceputul dbniilor donno.'jti din hot-arala târiiurilor, preatat.i i 1 a tSrgcvsÇilur fa^S de dournie, ooui'liotele upSrute întrn pvoprie-tari çi târ'gove^.i) au fost parfiul saruetutu atit în luci'ârile eu

oaraoter genoral (artlcole, uonografii) oît; ai în 1uoritri "1 ч

26 ?7

conaBarate istorloi un or târgnrl cuiu ¡к- fi Beia, Га,»!," Iîj-

? 8 24

man, " Suce&va, 'etc.

24. Ignat; (!., Chepteti ùt. t-ea cc.iiimoiio nfca de le villa uo.h eviil.q en Moldnvi и Ь la lumière dot données archeotofeiques <it hi ¡-.tori-* quea. Bezbateri atiintifloo la I&:?i, 18 moi-tle 19?2,//lievne roumaine d'hiskoiie. H 5. Bucureç ti, 1972,-P.8frl-<3£i3. 2b. Полеиои JI.л. Раэп.."л.ез героцон Ыилцаиии н ТХ--ХУ и;/ к ыиьлр-гич фооаалньы«// Ыго»иос*очнйи Ёеропа и ош.ху ^ооцал.тма.Рв«. аюмо докладов Ктшовигогь симпозиума. • -Киш.шс- нf i 973. - lî .71~77 i

Oiootiii H. Prooeeul de înati'Sinare a raOiiiai Mrburilor .iin Uoldovb. Qîteva eonsi derati i// Profjsorului Con3t.Ciho1lt.ru la a 75-a &niverсаге.-Хь^!, 1^83.-i3.59-72i Geor^sa^o V. Lu ro^iBa de la propriété et lo>ir orgf ni 8i.ti.on aùiainiafci-eUve au., X7II-XVTXT sa. Vslfictii& et Moldavie.// btudia Balcorilca. L.6. -Soli a. 1970.-i3.63-81 i Matai M.D, Studli do istoria orarjuneas-o5 medidvolb (Moldova) .-Suoeava, 1Э70-, Бцрия И.П. ЫоллалскиЙ средиевекоьып гороц В niieCTpoDCKCJ-IIpviCKCiM (.'.¿'лецупвчье. ХУ-начило ХУ1 в.-Кишипов,ТШ4; Кокирла П.'.',. Сопиакьйо-аксис)««-чечкее рагзьитио ыслцаьско! о города ц конце ХУП-начиле XIX и. - Киишиев, 1ЭЙ9,

26.'!eamtu Е., NeDati» V. Oheptea St. Orasal îaedievjl Bai a ta sec. XlV-XVlI.-to^i.i/al. I.-1980| Vol.II,- 19M »

27.Istoria orsjului Is^.Vol.T.-tasi, 19Bf>t Androuia Al. la^ii. pînâ la aiJlooul secoluiui al Xtfll-laa.- Iaçi, 19H6.

28.l3toria oraçului Яоаьп С1392-1992)- Потьп, 1992.

29.Matei И.В. Oivil i -3i>tie urbanfi madievnlâ гощ'1цеааз5. Contrib-,, ^ii. ( iuceavu pirii la iuijlooul satolului ûl XVT-lea) .-Buc:u-resti ,1939-, Kiuandi З.1., Gaauçu M,3t. Si ira dSr tmi, d-^aâ au çt;ii ьа construiasci (contribuai e de œorfolugi a urDanï la cunotatorea ietorlei orasului Suoeav., 1338-198â)< RMSufi.» la?!, 1991.

ЧЛ

чл

чл ta • С

1 f

а

СП et H- H-

о-а

■ н-с

С Н

чд а

чО в

ru

. н-

СП

и

-3 >t3

з о

Sía Ж о • Я M'a S'a Ы

0 о so ы и о

la er tJ Э в t¡ • а "1 » С sow* sos a s

Чя ш о Ев «с

• »3

о «<п

i

Ç-2.«<a

1 єя> За) S

• ь з =

І В • Í® оо ^

• в s

M

8а

S

M

Р«0 o t: і <u a » {OU • ы CEO 1 о" Ulfc» S • В Св

І- * S ГчЭО сэо ■^■стсх сто •Ö гов S tea •-на»

о • г о х аыо о лзо »-і * н TS V со -3 :s! X и а &.-! о л о < К I

s awaits ta к ti m s о

О О О » f

0 - = О oSpoots ov; ta со rs о

J3 » В" -.из SHÏC"

гро s ta s = srr? <o •

SS Я t=3

• s-: a о >-<• о вч Єї

• о з» о о

1 Ht> о sofa г: = ï=>

•ЇЇЇЗЗ I я ¡a

t-is о-Є<со сг йзчзхї Сі гз о о в

ce = о із а a

•

1-а і Й Я т с:в os о

• с*з »u *-Î о ts я о<с

>-is о са із сов с OB -Зо СЧСЭ і= тз і vtn с о 1-І -з Tic H Л-Лгз о и Срзэсза

• о г: о о X Я S S ta = >osbg a о Рй SHSn os so s sra о

• S О Ос Ь—о І-Зтїз сов га

О О 53 оз

SV OlS

С в "15 о ТЗ со о и а =2 н о нтз s tr яао hœaos в x ^ о виси о о г j о m SE и

а. в м н- <

и- es а а »

а a et ст м

-et о о ш

О t* 'I ч

(J о f" ^ О

м а a г> tí

во a в

<+ <з о-

В „ „

a о О со Р-и* ¡ix 1 о

•з а Чэ

I-* = чв N а

3 • о і— і х: • і— • ст о • о л

4 ^ S5 ^

et а tí ft

m et р. c« '

в С H- I-»

et G- ö 3 a

о i~ et

ra із i-* o

чз m о В в

ч a a "О et

о 0) v> 1 н* н-

5" 3 э< ta

H О H- et Hi

en 4 о о ш

во- Ч О

CÛ -СЛ С&

я о

з W С СЭ I-»

н о а а

> ч в S S

» о tJ

г*- a. о « С о ^ С

я 3 <т Р. <г

0 С t* О

1 -et и-1 а et

н- о с

о іі С -a f

сч а 1 с»

м с" о- о

m Я в ®

о гз з ^

H- СП h** -et H*

СЭ Gl СО З З

H- et CT І-" -et

4 C5 СЭ

^ ЇН «Í H*

о • о о

В э я о

í» и о В

И et 3 н- et

<з ¡D S ca

-CS -et и-

et tí e с» а

h- а и* -et

= а а • ®

> а н-

ч* сэ

s <g

ÇK g ЯІ 1 et И-H-

Я ц -а

et О

о в

Í3 M

О "О

(і н я

s -а

<т і

s пэ о

•а і

«

і о сг н-

СЭ

S СЭ

et О.

а

Р- et

3 H •л es

M

et

t- V»

a H

л

а 4

CD et и-

° S

и- c» jx f В

л со ®

ш о a о

и- и

„

i-» t—■ "а

и- g

tr s» а

« £

о KJ »1

еТ 4 t^ 4

О

et

H» Ш SB

а

et

и

сэ Ii

'd С

їГ

p.

сэ

С -et

□ а

Н-*

а о

сэ >1

а •<*

® сэ сэ a 1 и t ~ ix

а О. er CS

о со о ^

0

1

ч

ÍX

□

сэ 1-і Н" >3 И са

Ii О tí СЭ

у-*» Ii m о ча 29

-ся а er 01

-со г* сэ -.э И- с"»

н- И N са а

е< О. сэ

в et Н* н* 3

р< н- GS а сэ

S 1 1 1 и

X et tí г-"

р-я

о

в CS

Св el

er О

ях сэ

N et

І-" в

i* a a и et

GL О CO O 1

CD < Ш

И- "Ö et О

4 ** I— G/

•во ч^ о м ig h» a a i a о з -et - hp- с» и з о et a d « a o -<a

m er о H- H-

CÖ ш и* о

a et et

p. \ t-» о »

« > » ii ч

• о eg

о о M о с

о a < -et !1

4 H1 И P- H-

СЭ О* t-C tí

в I a і-»

и D X г* з

¡ < H-

oih 4 ta

-et Гч)М >1 сэ

и- О H

Ö ri ^ ^ f—

С сэ "d і о

et ti » н- сэ

с» o o p.

о t-1 о сг а о С9 сэ ¡J<

a -et о

et ч ii h- ii

tí H1 H" HO" ^ CD O Í-J ' Ot et H* - СЭ CÜ )-* О VM H* tí аз -ia о et et a ti a в в P< о et >i ►і о сэ но о ,<í -а и a о и-

-et W О

pi H* С CS О

сі a -et сэ

н- o a.

H tí Л СЭ CT

¡в a н- г-1 о

-et СЭ Ii

ЙХ -СЛ ЬЪ H* со

. H- о

■ Ч ч о с

a ч р

р. сэ »X •

о І-1 -ra TJ

о с» о

Ii I I

н- a

Э et І

>а сэ Ii

О чл

П і

i-i -J

сэ

в из 1

нч Н"

о

ІІ t'"

В сэ ÍX

Н- ч£

►->• СО чО

С- I-'

О з

в ■

СЭ О

3 3"

С и-

1-і ^Л

С t-

р- 3

р- tí

о -

g-s

сэ .3

m (¡>

Нз

о

я & «

а. з о

< *о

03

са

а

О 43 о о В 4 га et СГ 03

о сэ

et

а ч а

-з

Ii о с

а и

rj -a

p. <

з

сэ p.

о о

ало

a di.aerttitiei este datero! uatä de fap-tul cä pentru prima data tn i storiografi e s9 anulizeu¿¡i evolu-yi.a relaylilor din Cre tärguri si domnio din aomentul aporl^ial stritului medieval Moldova ptnü la incüputnl senolului c¡l

Lucraren confine o nouS interpretare teoreticS a unor prcb-Lc-me referí toare la rolul ora^-elor medievale in deavoltüret. 'fXrli IMoldovti, osre ptilS auum fie cS au í'oat trecute cu vedersia, fie cä un fost trntoto iasufloient tn i storiogr-afi e.

CuracteruI novator al diaerta^iei coiistä in £t>pt\il öS ea in-tr-une^Cö íatr-o singará strnoturá cíteva aspecto asentíale cara au deterninat raporturile dintre dowuie iji tírgjri: propri ctnlea fuuciarä a doanioi ca bezä a relafiilor ecouoaice dtntr« domni ji tflrguri, daniile donna.^ti ( din oooolo, botare, vetre) din tere-nurila tSrgurilor, precua ^i conseoln^ele cceator danii pentru táx--goveyi, därile gi prasta^iilo tárgove^ilor fa1;5 da dcanie tn época mediavolä. Analiza aoíistor raporturi a fost l'ncufcá ^iníndu-se cont de fuctorii interni extsrni, de situs^ia económica iji j>o-lltica a doranlei, precum ^i de neoesitSfile ei flécale intz--o pe-x'ioada istoricä sau alta. tu disertarle se snaliza3zS pentru pri-aa datä cauzele scliiiab irii atitudinii doaniei fo^ä de n^ezarila de tip urban, modul de reflectare a aitua£iei economice ^t politice a domni ei asupra relatiilor ei cu tárgurile.

Autoi-ului ii apar^ine primatul in unaliza probleruelor de ordin social ?i economic al ora^elor Moldoval medieval«, a sí atematizarii ^i periodizSrii etapelor daniilor din ocoalele gi hotarsle tärgurilor, a evolu^iei darllor ^i presta^iilor fa^ä de domnie ( ca institu^ie), precum de domn ca proprietär

feudal al ora^ului.

Una din realizärile di sei tantului este examinarea iaultila-teralä a pvolu^iei procesului stabilirii dependente! economice a orä^enilor fa^ä de boieri ^i mänSstriri, tendin^ei acestora de a priva tärgovefii de unole dropturi pe oare ace^tia le aveau anterior.

DÍ3ertantului ti apBr^ine priori, tata ^i tn cercetarea do-menului patrimonial-familiar al domnilor yíírli. Materifllul analizat oferá o nouS viaiune in avolutia probleiaei controver-eate privitoare la evolufio proprietá^ii In contextul general al dezvoltárii proprietSfli funciare In Moldova medievslá.

Binetn^eles cit rezultatele corccfcyrif, proble'mi rela^.tilor dIntro tfU'RUri gi doranlo, reflostcte in dir'-rta^in do XnfS, nu protind cS ar fi otlevSr in ultima instan^a. Unsle idol alo diser-tantulvi vor fi preciz3to in lucr^rile enterioars. e'lc ( dupii cira eptis subltniat in luoraro) fiind propune ca ipoteze do lucru. Orioura insi, prin problematics abordyta, prin re-ul tntele obf.-lnuko, disertaj-ia de fs^X confine, credem nol, o dircofls ino-vnbor.TQ onrootaro a i storiel zaedj.cvclfj roraflne^ti.

?lnt.nd "ont de irapoi-tan^o prob-lnii)f>i rela^iilor di.ntre doirinio ^i tftrguri tn intoria Moldovel rae-diovnlrj, du oorin^ele actunle do corcetore, do gradul do neooFi-Mlitnte a isvoarelor ji literaturii, autorul i^i propuno in pre-zentn di sox-tafie urmfitoarele ecopuri principal«:

- oerceteze propiictnbea domneaaoa (patrimoiil f.l-f arailiera a donitiici ca institute - referitor la tfirguri can orn^e),

dooscblrnn ei dn cea boieroascix aanilstireascS, ovoiu^ia ocen~ t'pi pi'oprirital^i, pornind do la faptul cS dreptul de propriot'er til dor.ini.lor ncupx'a fcflrRurilor a detoroinat in cea Eai mare n5-ijurri crracterul rela^iilor dintre do:;.nio Mr^uri}

- si <-nalj.7.oz0 modul do folosix-a a pSajtnfcurilor din jurul ornifulul (hotax-ul tftrgului) do c&tre orient, b drepturilor lor ofiupra ^urinoi, lotuvllor de vii fi livezi, ^intnd esa.ua c5 pe tntre^ul parours epooii jiotllevelo oro^els din Moldova, In-, tc -mci ca ¡fi tn farP Hoa&nonssii,!ji-e-u pSstrat cprnotc-rul neniirUX'Pl}

~ in baza Bfcudierii documentclor, a sistoantiaaril l<*r-f six (iv.L<lon^ieze principolc.lo etspe ele procesulul dsDiilor mi nuaei Oin oooole3.fi hotsrolo tirgurilor, la oare o-ou referit in treocfit uuii ceroe! ;tori, ci din ocoelele cury.ilor iji cate.-$ilo.r ucrciie? li , dependents Intr-o nuciita uSsurS da t&rf^ix-i;

- nil Etudieze carncfcerul conflictelor cpiirute tntre tftrpo-v«4'i rfi. noli proprietor!, procun po^i^ia doaniei fa-f^ da ro-zolvaroo r-coutor conflicte, deciziile ltiste de donni \

- 0i r,istenatizeze di5rile preiita^iile targove+filor evolu^ia lor in sucolole XV-XVIIT, aai. cerootoze politica fis-cal5 ^i deiiogroflnX a dcnniei.

Iianortfinta grsatioa. ^saultatela esrcetSrii ob^inuto Tn lu-oraveg <1« fti^S, prcoum '¡»uterialul gcaeralispt poortS uo osates ^tiintirlc, utt; pr;:ctic. Tile ccmstituie o únunitS 'Dazá pentru oercet&rile ^tlin^iíica ulterioace, privlnd íitudiorea diferí tulor probljae alo i atoriei oro^elor aedifivala din Moldova.

Maboi\lalol« ooncluüiil e formulate tu disertarla da lVyü pot fi folosite penti'u un studiu comparad'/ al orn^olor clin cola trei t¿irí roiiíne^ti, din spafiui Sud-Uat europo&n -^i general european.

"azultaleie teorecios ^i practice ala oai'oetarii or¡«¡/.ilui medieval, ob^iñute de cSt.ro autor tn deours de douS deconii, eunt íül''>3ií;e tn csdrul prelegariíor iji Stuainer sloe la íueult'Sj i le de iatorie a UnivuriiitStii de Stafc din üoldova .^l a Uuiver¿i. litit pedagógico "T.0rHarii;u" din Chi.^insiu, la eiuborsi.'e>3 cursar ilor ^ene-rale ai spec ialo 1» iaboria roiaSnllor ;ii coa universal^,

Agvobnti r, InorSiái. Ifezult átele ou^inute «la óltiurbant i o oóp-cetarna problemei visóte au fost discnt&te ? i nprobate Xa i ti átenmele ijtiinyifice coregpurizStotire, la aetlunlLe ;¿tii¡i^iíic.5 alo speciali^tilur ij.a. Aatfel únela Ldei. si observa^ii ale eutoruluL au fost discutet» fi s probate la ConsiliuL íjtiiriíjii"i c i,\t;i-

le desvoltSrii istoriee scblrabul fo«iafiuailor aociol'-eoono-nica in Moldova" (perloada íeudala) de pe ltrigí lustitutul de Ts-torie al Acadeaici de ytiin^B a Republic!! Lloldovu (19d6). Con-cluaiile ^¡1 tezele fundca-ont-Ae a supina prinoipalalor aspecvo ale disertóle! aa fost prezonbate da autor la sasiunílo ^tiinfifioe la Poltava (19:5?), Pen a a (I9fi8), Nicolasv (1939), Chi^inXu (1939, 1993), Menslc (1989), Cluj (1990), la neaiunile oorpului didsctleo-^tiint;ific ai Univerrití^ii de Stat din Moldova dsdioute results-telor cercetarilor ^tiinyificjj

Textul diserta^iei pi-opune pentru susfin^re a font discjtnfc aprobat la gedin^0 cntedSAi de istovie medie ai moderna o Uni-versit&^ii de Stat din {.'oldova din 30 iunie 1993 cu participarla speciali^tilor tn notoria d« la oatedrele da Xstorie a RcaAnilor de la Univorsitacea de Stat din lloldov a ^i Uriiversitateu peJago-. gicá "I.Groarigii" din UliiíjinS.u. Unela resultaba ala ceraeíari.lor disoi'tantulu.i in probeleciele dezvoltSrii sccial-ecanocice ais ora.^elor Moldovei msdievale §i-au gaait refleotare -til iac¡nugra-fiilB publicóte tn 1939 ^i 1991, iaonogrnfii cure au fost «pr;-

cieto positiv.34

sertefio propusS peritru nusflnere "Donuiia

tflrpurilc in Moldova ( n doua jumätote a secolulut al XIV-lea - inonputul BBColului al XIX-lea) "in volum total de 280 ppp;ini oste alcàtuitg. din introducore, trai capitole, incheieri fl biblioprnfie. în

oapitolul I "Proprietatea domneascä - baza relafiilor dintre tflrguri çi domnie "a fost cercetntä proprietatea ( ca institute de stat çi patrimonial-f amiliarä a domnilor) ?i cs-rnctorui cxtinderii ei asupra ornrjolor, în special sub sspectul dropturilor or5çeoilor çi donniei asupra terenuzilor din vatra iji boterul tlîrgurllor,

în csdrul oorcetnrii aoestui aspect al problcmei autorul a pornit do 1h fapfcul c5 constituiree iji évoluais proprietâçii drmnejti çi extinderea el saupre oraçolor a fost defcerninatà de dreptu.l dOLviului de proprietär supren al intregii everi luncia-re a çSrii, drept cunoscut tn epoca medieval^ ca "dominium eminens" çl constituit începînd cu prinii voievozi în Çara, For-nind do Is BfirmaÇiile crorjioarilor, snalisafce In mod critic, do la informn£iiie lui D. Canfcerair în ucesstä problem5!, preaum ¡ji baztndu-eo pe rezultatele cercstatorilor core su snnlizot difa-rlto especte nie periondel respective ( secolul XIV- prima JuraS-iv a te 8 aecolului al XV-l»a) - V.Costächel, O.Clhodnru, B.T.Gim-pina, M.D.Matei, L.L.Polevoi, P.T. Fprasca, Al. Andronic 9.a., discrtanbul, Xolonind metoda retrospectivaa a ajuns In coni'lu7,i a oS, d'i.-jl. lip no so orico infox-mptii directe referotor In timpul jji modal în care oriole ca devenifr stSpfnire ale voievozilor, locu.toL'li s^csSrilor de tjp urbnn din Moldova hu recurioscut drepfcul de "dominium emineno" ol domnului la hotorole cecole-lor XIV-XV, adicä odatï cu lSrgirea teritoriilor -Çârii ?i im-

3U-. Vczi: Znbolotnaia L.P. Recen?,ia la raonogrofia: Кокирла ПД). соцпплыю-акоиомичасков развитие молдавского города с конце ХУЛ~тчяле XIX пл.-Кишинев, 198У.// Revieta de istorie о Moldovei, Nr.t, 1991.-p. ¿1-63. Idem ! P.S.Coctrlâ. Tdr-g/urxle spu ore3<>le Moldovei în epoca feudal;^, iîecolelo XV-y/lil.-Ohi9inSu,19'51.// HeviBta de istorie a Wcldovei ,Hr,4-, 1992.-P.76; Gelben АЛ», Рвгьеса P. Iieaenzie le scoiaj во-negrafie.// Cup etul. R ovist a de istorio "l ?tiinçe urifni-tci'o. f.'r.H., 1992.-V. yfi-60.

puneren voin^el doauului boiürilor ^i altor atSi-i pr і vi legi ¡jfce ale sociefcäfii. Reounos=i terea dreptuiui da propri otur suprea al donnului взирав tdrgurllor din ^orS «ate refloobotä tri mill--tililela adreeäri ale tür^ovefilor oatre domnie, tn "pt'avila" lui V.Lupu, ttäspunsurile Divanului adminißtraJJ ei ouatrleco din Bucovina (1732) tn care boierii efirunu cä cdstä cu tnfce-meierea yärii domnul в devenit proprietär al c;i:"».. tot locul yärii bloldovei dintru tnceput domne:«-, ви f03t..."^;> in diser-tafie se menyionoazä cS dreptul de "dominium emi utrib" putea fi impus a^ezftrilor de tip urban de atunc} p« doui cXl роніЬІІи: oea for^atä (respinsä da disertant, pentru o4 in acest cs-z ora-jele ^i-ar fi pierdut drepturile de care dlspuneau ulterior) iji oea binevolä (acceptatä de butor) свгв s asifuirut nn Btritut juridio, administrativ economic aparte »l tft гуігі ! or sau ors» $elor, diferit de cel al a^ezSrilor de tip cätosc. tn acejt context disertcntul considers cS іпТогин^іП e crouloarilur diu socolele XVr-XVII (Gr.Ureche, M.Costin} despre ttitemeiarea tiii-^u-rilor de catre domnii yärii ^i aflurea lor tri uajoritbtea iibso-lutä pe pämintul domnesc constituie о refleoture t&rdivä, indi-rectä a procesului sufunerii ora^elor de c^tre doainLe.

in beza documentelor cercetate autorul conchide cä afnrS de dreptul de "dominium eminens", irapus tuturor proprietarilor fuo-ciari ai yärii, in в doua Jumätate a secolului al XV-lea doumia ( oa institute) dispunea de t&rguri sau ora^e ce de о propri eta-te funciarä a ei, trattndu-i pe orä^eni oa pe supu^il dojienului • donnesc, drept pe cere orica boier tl avea asuprs ocinei sale ^i asupra yäranilor oare locuiau acolo. Aoest drept dq proprietär funoiar de tip feudal esupra tärgului era exprimat, dupa cum atestä multiple documeüte, prin stabllirea aonopolului domniei la procurarea pe pia^a orä^eneascä a unor proiuse (co, spre ex~ emplu a seului sau a lumtnSrilor neoesare" cur^ii goapod"), la impunerea tärgove^llor le däri ^i presta^ii in. folooul domni ei, danii din hotarele fi vetrele tftrgurilor, etc.

35. Uricarul sau colecfiunö de diferito ecte care pot servl la istoria romflnilor. Publioafcie de lVttodroGcu.Vol.Xl- IaaJ, 1Sfl9.-P.252.

ім рпгар.гnCul dol al acestuL capítol este analizntíí ¡jl рго-p г і ч t a ten рatrinouinl-fami liolíí a doranllor ^rii. ^nrcotarea осепЬніо a lost inpus'l do nececl totea do в pune tn evlden^S qi nltc! rurse matori-ile ai c domnici, dar mai alea pentru cS afora de pro|>riot;ntc;a fundara demnii moateneau es zestre st"j cumpírau ino-bllc(cr.ee-rtU{5ticni, etc.) tn tftrRuri, care, dupa nnztlíree dom-nilor, cont;inusu cíí rnmíná un "bun ol familiei donne^ti, a urma-^llor doranulul pentru ca acoasta. proprietate C spre deosebiro de сей domneas'id ca instutu^ie) se transmites prin rao^tenire. In baza ennlizel izvoarelor, disertantui conchide prorpietatea potriпопі si-fnmlliala в domnului este pomenitS deja tn documéntele din timpul domniei luí Potru X C1375-1591), Roman I (1391-139'0. Documéntelo din prima ,)umíitote 8 secolului al XV-lea i-au permis nutorului sa concluzioneze cS únele ore?o (Ввів, Siret) se aflau pe pííratnturile considerate proprietate fanilialS o domnilor din dinantin lluijatinilor.

Гі-ezenta unei ntaro proprietS^l este arguméntate de ¡iaer-tsnt prin d^pi ataren din documéntele vrcmii a expresillors"entele noostro dropte fi proprii", ''strSveche oclnü doraneasciV', "ne note noua dreopO mo^sie £$г& doinnie" iar pentru imobi-

lele din ornj "casa noostrí propria" sou "duglnana noastrá proprie", pe caro donnii, dupS cum otestS documéntele, le cumpSrnu, lo conr.truiau pe mi.jloace proprii, le mojteneau de la pnrin^ii sSl, lo ciípStau tn cslitato de zestro ale so^iilor 7.a.

Materi slu.l documentor df> core o diepus i-a permis autoru-lui si doiaonnkresa pástrarea acestei proprietSfi ín tinpul evului medlu central tardiv gi sS respingX pSrereo nefondatS o lui L.Polevoi. do spre contopiroa proprietá^ii domuo^ti de stat cu con Гоаііівій a tfe/rinilorí^e ocordix, de asemenea, aten^ie tn soeal" capitel гоцізічіиі funciar al ora^olor cere s-a stabilit tnainoea fornilrü statului, ndicá odntS cu tnceputul sepsrárii me:,ite.'jUGUrilor do agricultura apaci^ia a^ezSrilor de tip urban, regín fundar cristalizat пні Intii tn vechilo tdrguri ale £arii - В »i a, Slrot, Sucoevo. in disertarle se subllni er.S foptul c5 roglmul funclar ol orngelor (erro а svut drept prototip герішиї oijezSrilor s¡íte:jti ale ocmcnilor liberi) so constituie ínainte de npari^ia puterii domne^ti, o^a ínctt domniei nu-.i rámtnea decit sá recunoasca tradifiile existente ín ob^tile

Полееой Jl.JJ. Фоодяльияя государстиелітя сибстипнность u воз-іиікнииенио орелітвркошх' горо?ов Молдапии.// ()Сш;,,р и особешюи^ в иазкітіш йсоцолипка ь .России и иолдавии.Ч. І. ~М. ,IcJÜü.-C. 143-144.

urbana, de^i dreptul Oi-5¡janilOr din fjoldova, ounoisciit, suli (5a-nericul da "obioeiul tSrgului" a-a cristalizat tn al dolías 3fart al secolul.ii al XV-lea.

Uijul din ur.pactelo principóla, c&ruia i n a acordul o uUu-^ia deosebltS eate snoliaa drepturi'lor de cara di^puiisau t8r¿¡o-ve£ii atit aaupra avarii imOblla din ora^a (caua, dup.honi , cír-ciuma) cít uaupra tercnuriLor din hofcarul ISriiului (yurlni, vil, livezi, pri i ^.a.). Aprofundarea oereetíSrilor tn aueaslá di-rec^ie i-a parala autoruiul aS conctiidS cX, de^i orabais coutiti-tuiau proprietatea dOmneascS, ob^tea 0r3:jenfl0r' liberi di t,puno a de teronurila di 11 hot.ar dupS vecbile tradi^ii ¡¡i obiceiuri, ra-partizínd fiecírei l'amilii o cotS-parte din £arini, reaiui uzl-tut. ,ji tu óramele '^rii Iioinane^ti u ^rtmailvaui ai. 'L'olo.I r-tá, invi:ütiga^iila tn aceastS dirac^ie au parmla o cumpla! aro sub-8ten^i«lá a vlziunii astipra drepturilor orS^anilor utupra tsre-mirilor din hotar. Astfel, únele documenta atestá cS tflrgova^li putaau de común scord r.S víndS sunguri (í'3r5 cOnsim^Siatntul dota-nului sau al elujbyyilor sSi tn t8r¿uri) buc&ti din ^ariná. A^a au procedafc, spre exemplu, tftrgova\;ii din Doman ín alúa da 29 mal 16?G cítid, avtnd " levóla mare pre tárg", eu víndut un taren din hotar, banii ob^inofci i'iind da{;i"... in nsvoiu tirgului, pentru tofi tfirgovafcii.^

ín tuche! eres capitolului tntti se laen^ioneaza divaraita-tea foraalor de propriet'ate funclarS in hotarul vatra targu-lili, sublinilndu-ss faptul ci, odatS devauite proprlatate a do¡a-nilor, óramele Uoldovei «edievslft Se afl au in dependeufS direa-tá doar de dómale, raporturile or&^elor cu «a deteminlnd tn cal mal tnalt grad evolufia a^ezSrilor de tip urban din aceastá epocS.

ín c&pitolul II Intitulat "Política dsniilor domna^tl 3I influenza ei aeupru relaV1il°r dintie dounie ^i targurl" bu t'ost analizate sauzal e 9I «tapóla daniilor domne^ti din cooa-lele (ourfllor doume^tl, cetáfilor, tSrguri l.or) , hoterele retrole tartjurilor boierilor mSriSatLrllor, praouui ^i aun» 8ecin(fele acastui prooea aaupra t&r{50ve{;il0r.

57. (¡roñica üoaanului ^L h epia«upi«i db Hum^u i-,iiu|ju¡,S Uu,,4 <uv-cnmenta ncfiónel-x omina al atraina «dita si iue.li.tB d« i:pÍE« copul DiuiSral-dfi-josu UalhiseJec. ^'ai'taa aoui.. tle U l.. il

'V ptna la 2 i leí 4 noustra.-Buciii'a^ti , 1;i7r>.-í'. '-'I .

în aeroetaren aoestei problème autorul s pornit de 1b analiza oooalelor - ti unit&Çilor terlfcorlni-administrativo eepe-r<sto <li Çinuturi, create de domnia ( çi supuse eit pe ltngà tSr-gurl, cetSÇi çi cur^i domnaçti. Docunentele folosite permit sS sublininra cS "ocoelela" înglobau in aine teritorii diferite oa mSrimo! sate, selijti, locuri puotii, ioeçuri etc., oc este» oon-Stituind o importants rezerv& funoiarü a domnlei. în baza ma-teriolului analizst, autorul cooehide oâ elewentele oooalelor, oo unitiÇi teritoriale sparte, au lust aeçfcoro aonoomttiat ou formaras hotarelor tftrgurilor, ou împSrÇirea pimîntului între •ijezârile d« tip eStoao çi urban, intra voievoai, procès inoe-put innintee formfirii statului. OdafcX pu oonstituirea atetului oooolel« aflate la hotarele ^Srii - ooolul Otmpulungului, Yran-oci, îieheciuluî eu îost püstrate ca unitS^i teritorial-admi-nistrstiv» ou un statut social doosobit al populaÇiei oare ave» drept snrcinl sS contribuí« la apSpsrea ^Srii. în disertarle so prnmovesnS, oa ipoteaSi de luoru, ideoa câ, initial, oooslele, pSmtDturile cSrora bu foBfc ataçata mai opoi la tîrguri aau ora-au constituit Xorma{;luni teritorinle ala voievozilor.

Materialelo de aare a diepue disertentul îi permite s& «usçinâ c5 ocoalele tlrgurilor, asu oooslele «taçafce la tftrguri (care bo decsebeau de cele ale our^ilor, oetSÇilor, morilor pria suprafaÇa çi varietR.tsa structurii interne) e-eu constituit concooitent ou ISrgirea teritoriilor statului çi distribuiros proprietSÇii fundare a -Çârii între boieri çi domni, sdicS le hotarele secolelor XIV-XV. în disertoÇie se aprofun ileazS fcofca conform cirais postrares ocoalelor ttlrgurilor e-a fáout do catrti doranie atit din considérente politice (pS.strü-rea une! reserve op arta s domniei, aspsratS de Çinuturi do core dcranul pufcen diepuno fârS conoimçâmtntul nift.ril boierinii) çi econcoice (menite sa faoiliteze prestara» de cXtre tárgore^i e muncilor în folosul domnului çi domniei ca institute, con-efcrueçi.i ole cet^ilor, podurilor, cur^ilor domne^ti, cl&ci în ■Çorlno dOElQilOr ^.e.).

Ge iïonÇLotwazà, do s.iemeiioa en, dn^i priraele informafii rlocuEiontare despra oaonlele tîrgurilor dstesaS din ultinii r.ni

da dcmnie a lui .Alexandra onl Bun, oele mai multa documente care atestii existera «castora sunt de la sftr^ltul secolului al XV-lea - aecolul al XVI-lea, «dic5 corespund perloaJsi etnd, dupS pàrerea noastrS, domnis as str?duie sa pSstreze rezerva funoia-rS din ocoalele pentru a putee rezista presiunii din partea ma-rii boierimi.

Pornind (de la materialul documenter analtiat, dissrtantul eviden^inS.,uraStosrele dou& perioade principale în.procesul forr-márii ocoalelor târgurilor:

Prima pericadâ - de ls sftrçitul secolului «1 XIV-lea pîn$ 1« mljlocul seoolului al XV-lea, perioadS tn cor« a avut loo delimitares hoterelor ocoalelor fi separares lor de Çinuturi;

A doua perioadS oorespunde domniei lui Çtefan col usre -a doua jumàtate a secolului al XV-lea - începutul secolului al XVI-lea, care, I0 rîndul ei, poste fi divizatS tn douft etapei a/ do la începutul domniei lut ."Jtefan ptn& la sftrçitul enilor 70, etopS tn oare documéntele nu atestî interrenÇii aie domnului In structura ocoalelor tftrgurilor}

b/ de la sfîr^itul enilor 70 pînâ la începutul secolului al XVI-lea, oînd ÇtefBn reface únele ocoale de pe ltnfv? târgurt (Siret, Vsslui, Birlad) cu soopul de a tiuári púnetele stratégie» de npSrare aie hotarelor Çitril, pronovtnd tn ensamblu o politics, do susÇinere a ocoalelor tftrgurilor.

Izvoarele vremii atestS exisbenÇa ocoalelor de pe lîog5 nsjorltntes abaolutS a tlrpurilor Çârii - Bsciu, Btrlad, Bo-toçiini, Ootnari, Dorohoi, Fïloiu, Htrlau çi sítele. Investigs-■fitlo tn se east S direc^i e ya penni3 noi conpietSri ^i npreci-eci referitoaro la relabiile dintre tirf»cveÇi populadla natelor din ocorIo. Antfel, documentóle permit constater, exlntenyn unei dependence fiscale çi adninistrative 0 oato-Icr lin ocol de t'irg, n poîàbilitâÇilor intervcnÇiiloc judeca-toriei orfigene^ti tn satele din ocol, trjpuneres nttb e t'rgruJu'i ctt )jl s catolor oeolului direct domniei. Contribuais diserban-bultii lu aeroeteraa problème! ocoalalor tlrgurilor çi a ia-portan^ci lor p«ntru dOBtjic ifi tírguri ocnsbit fjl tn fnptul c5 tn bnaa raslisel documentslor .fr.i font ovidentiate oiunole

21

princi pu i e ale di.niilor ¡ji ef,apelo prinoipale ele uceatui p roses,

Dsniile dit¡ ucoalsLe Larguri lor, la care a-au refe.--it tangencial uní i cercetátor-i. (V. K.Hüaai^u, A,V.St.va, autorií Oro-nicii Cotanarilor - G.Ungureanu, G.Anghel, C.Botez) au tnceput ín f. dona Jumatate u secoluluí al XVI-lea ^i bu continuat t}i tu aecolule urioatoare o/tnd drept armare diapari^ia acautora. Aua-

liza prol'undá a documeíitdcr referi tor la oeoalele targurilor ay ce

peraiis ta evideufiuze douS motive (invócate de re¿ulS In documenta) ole danlílof domrie^ti ¡ji atiume: o parta a aceator danii E-au íácut Bul) molí vul rásplSl-irii de cStrc doom a fcerviciilor anordate dorante!, tn documente aubliniindu-sa c5 danta e-e i'&cut "pentru dreaptS crüdincioaaS slujba" , lar ultá. parto u dani-ilor au fosfc i'3cut;e de catre domn la calitafca de recomponaS, documéntele cOn^inind fonaulorea "ujutorare a doinniei ¡ji. a ^.Srii". Di.uertantul í^i índreaptS afceti^ia mal aiea abupra avantajoior ocoromice ob^inute de boieci ^i manastiri, íntrucít, dovenind ati-ptni doplini. ei paiaínturiloi iin vecinátutea nemijlocitfi a targurilor, unuue boierii ^i wSuásti rile avoau posibiii ta{:i mai lur^i de a-yi laSri venifcuriln, comercialiaind prin intermediul pivnitalor, círciumelor sau a altor inatala^ii (proprii san areu-dste) o parte a produstílor (vi a, mi ere, pe^te etc.) uápatate de pe aceste terenuri.

fu baza generaliz&ri i datelor referltoate la danii (din oaoa-lele sau hotarele tar^uriior) au i'ost alcStuite 9 tóbele atu-tisLice.

Analiza datelor inclusa tn tabelele 1-3 denota cá osle wiei luulte dong^ü din ocoalele targurilor au foaU f&cute bisericii; din celu 62 de danii 32 (5I,6'¿) revin biaerloilor ¡yi mSngetiri-lor ¡ji reepectiv iO (48,<0 - feudalilor laici. Nu mai pu\;in irn-porl.ant este faptul c3 mínástirile ou priíiifc tn posesie ou wult n»ai multe sate dectt boierii: din cele 56 de eete ale ocoalelor, OB^ti au fost dónate, doar 1'» (39&) au revenll propri etorilor laici, tn tiiap oe 22 dintre ele ttu revenit biaericilor (61ó).

■"'uptul cS najorl tatea titítelor au lohb dónate bisericii poa-t.r aveu moi multe eiiplioa^ii: pe de o parte prin tendin\)B (li-u-i.ltor de b ttiuestaa bi&ericile ei.u aSua ati ril e (;¡liiorii cáro-M al lü'au dseeori) CU UVÜI fi, i ur l«íí de ai tiu - un luol,¡ <J pur re-ligios - s,,e.rar¡ta r.hi l/iaeiicb va dvéü gi-ljí de aui'l.stfel» doju-ntlpr , ru>*.Í!.dU-Sci pentru ti.

Un loo npprfco ti ocupl Tn lucrare otudl or<*o d<M:ali at3 ч problem*?! privind o altrS razffrvá funciorS я domnini - pSmtntu-rile сете BlciHuimi oconl^le cur^ilor domn^ijti рір cetñyilor.

» Odntíl cu formaron cur^ilor donne^ti ín tflrRurilo ySrii (ВвсЯи, HtrlSu, , Fiatra-Me^ , ñ'ret, Sucofiva etc.) nc«fl-

fces su fost tnz^strat« de crítre dorani cu pfimtntiiri , este, se-li^ti, fin^iri, morí, helóte!«, cars constituinu unit'^i ed-ministrotiv-teritoriale aparte - ocoolele curyilor domne^ti, atéstate documentar пні aXns ín perioada donniél Xui ^tefsn cel Маге. Віч егви sepárete d« ceXeXnXte unitKyi teritorial-admi-niatrotivü ole statului, locuitorii Xor avtnd obli^ayiunea de n «n'-ovizlona cur^ile doranejti din t4r^uri ( de cara depindísu din punct de vedare ndministrntiv grafie faptului cS tflrguriie л

ярвгуіпеои domniei) cu tóate cole necesara gázduirii doranului ft suitei saie. Bupü stnbiXirea espitóla! Moldovoi la Із^і, rolui celorlalte cur^i domne^ti din t9rguri ccsde, iar odata cu всчая-ta i^i pierd nsnirea dn altSdstfi anteie din ocoalele cur^ilor, cero de «eemaneo fusese donate boiorilor manSstirilor tn a doua jumStste a secolului al XVI-loa - ргіїмі sfort al secolului al XVII-lea. Dlgerfcsntul a dispus de documéntele d«. daoü в 12 snte din ocoolelo cur^ilor dooneijti, ente, nsjoritntea sb-solutS 8 círorn (11) eru fost donato bisericilor gi nánííatiri-Xor (Sí. Ilio din In^i, Soicn ^.a.) ,

O nten^ie sporitii a-a acordot ^i problenei evolu^iei ocoa-lolor CBtílyilor -líeany, Hotin, ^oeavi, oconlo uonstituite tn perioada dcmniei lui $tef-m col Mnrs, Iccultorii din Bátele lor avínd obligsyiuni de ч non^ins ín bun& ordino cotSyile, cnpocitüyilo lor de epiirare, de a ínzestra op'írftorii cu cele noccsare ^.a.

Aotfel, tn Ьзгч pnalir.el doc.unentolor de.-rprp ocoalcls don-n^ti ( nlo fcSrgurilor, cotSyilor, cur^ilor) ovolu^ia lor, e» vehiculeazS idees cii ocoaXeXe, tn calitate de rezervil fun-oiarS o dimnici, constituits po parcursul sfcolului al X/-lea - tnceputul secolului al ХУІ-loa su fost un sprijin irapOrtnnt «conomic 17І militur-al donniei. Prozen^a un»i' atore rszerve svea o influ^n^^ pozitirS ssupra orS^ínilor tab siipect íisonl 9І funcisr, risnliXo din ecjst tirap nfecttnd tntr-o nSsurS nal івісЯ terenuriln orS^enilor,

ütabilirea domtnaÇiei otoai&ne, înbaÇitâ île depeudenÇa dom-niei de poartâ a fâcut inutilâ rezerva funciarS ettb foras ocoa-lelor cure a çi fost distribuitS mSnâstirilor çi boierilor. Lx~ oliidaifta aoestfcl rezbrva a pus oreçsle în oondiÇlt noi ln rt-port eu doanis, deteriaiuînd çi o anumltá BChikbare a posiçiei aoestela faÇÛ de ele, peutra cá tftrgurile aau óramele împreunS cu terdiiurile din Jurul lor ( de cara se foloseau nemljlocit lo-ouitorii ncestora - hotarul) au ramas uuicul sprijin funciar al doinuiei,

Peutru « íirtalia« tvclu^iu acestor rtporturi a fost acor-dutá o deoaebitS bten^ie'foraSrlt, structurti çi évoluai ei ho~ tarelcr tartjurilor iu periouda respectivS. Interesal sporit fa^S de hotaca se datorcüjfte rolului deoaobit oare 1-au avut acestoa tn eoonoaia e^ea&rilor de tip urban din Moldova, eoonomie axatS ín aeu mai liare parte pe tgriculturà.

îii baza docufflsntelor osrcetaüe 6~a daatíiistrat cS hotarul târ-gulxii era io época uiediev&là o noçiune convenÇionalÛ prin care, pe do o pijrfce se aveau tn vedara terenurile cu vü ?i

livezi, piisáci etc., iur pi de alta parto satale oe se afleu po wo^ia t&rgului, locultorii cSrora erau lnclu^i la cisls birului ou tSrgoveV'ii ?i tndsplineau cu ei prestaÇlile oerute de doanie. Disertantul pune în evidençà fsptul cS únele sato au devenit parce coiaponentá a holarelor târgurilor în urma alipirii loi- 1* pSmtnt-urile târgurilor (Birlad, ChiçinSu ç.a.). De «semenea se subliniazS câ la nivelul oercetârilor de «zi restabilirea hotarelor tfirgurilor Moldovei lo secolele XV-XV1I este imposibilS din cauza lipsei cstastihurilor, lucru menÇionat nu o datá in documéntalo vronli. ^ealtfel, dupS cum reieB« din multiplele sdraaári »le targovefilor oStre domni« aau Divaaui Çàrii, lip-sa catBBtihurllor târgurilor a facilitât într-o anumltS màauri aoapat-area nelegitimâ de cStra bolari çl m&aâstivi a unor bu-cèifi din hotarele fcôrgurilor.

tn boaa dreptului d& propriefcar al fcârgulul çi pimintu-ri]or oe-i uparfinsBU, domnii au donet treptut pàrÇi din ho~ tarela tâctîurilor pe paroursal tufcregii epooi wedievule.

Gercetarea ailnu^ioaaâ a prooesului dacillor i-a permis auCOiului si evidencíese urmStoarelo etapo principsle aie 4cih;it.ui a;

r'-'l

1. Secolul el XV-Іев - mijlocul secclului ві ЭТ1~1еа, ре-rio edï tn cero dsniile nu fost fScute intr-un nuranr reduc, ne-afecfctmi esencial ter^nurile aflnte tn і'оіозіп^з nemljlocitS a firgoveÇilor.

Daniile din saeaatS регіочгїа sa fac în яресізі ттпазііігі-lor (deocnadatä pufina Is numSr) cu зсориї fortificSrii bnz«l lor materials. Afprí da Çarini miînîstirilffl ereu tnsestrnte c.u sSlnjo de Çigsni, raori, vii, prisSci etc.

2 A doua jumStste в secolului al XVT-lea - prima jumâtafce o ssoolului al XVII-lea, perloada dpniilor intenps, tn urna cSrorn cea mai mare parte к terenurl.lor d» cnre ce Іоіогеои Mr-gove{;li nu devenit proprietate prirata e boierilor çi sinnSati-rilor. Cronologic, sceastä periondS coinci.Ie eu consti uctiile mSnSntirllor din Jurul Iaijilor (Scoola çi (îreci de Al. Тл'ри^-pepnu, Нііпееч, delata din Vsie C.alabn din D«nl da F.Schio-pul) !ji alte tArguri ale tarii, doraii ntrríduindu-so s3 1ч ínzastreze cu avere funciarS din contal fVr^lui. Accosta íi permit'"! autorului concbidS c,5 fcoridin^a tmestrarii ігчпйй-t'irilor en svfire a fost unul din factor-ii care au condua la . intensificaren procesului daniilor, Çînind cont çi de pnsibi-litS^ile l,srp;i da comercializare a produseior meqitr^ugríreíjti $1 agricole în tîrguri,

0 pitá concluais cara se despriode da pe unas апчТЛгпі TüBfcarlnlului documentar este oS daniile din nceasta perioada au fost o expreaio a luptei dintro feudnlii lnici eclesi astioi, pe de o psrte, isr pa de alta dintre nnrea boierirae <?i doanie ^i eS, p?ntru э neutraliza influença ei, doanii ач tnsentrot cu pamînt sttt biserica cît çi (pent—ai a otrora de porten з?) noua boierime slujitorra, cïreia donnii ti didemi pâraînturl ''pentru drec-pti çi crediDciossä slnjbä".

3. A trei.a parioeda э danlilor include, dupa pSrorea nonstra, a doua junábate a seoolului al XVII—lea - secolul si XVIXI-laa. oînd domnia s epuiaot tn fend rezerva funoiurá, trfcînd la daniile din vetrele tirgurilor.

în disertaÇie sa men^ionea;,ä cñ tentativo lui ï.ljawo-cordat din 1?09 de a suspends daniile din hot arele târpiri-lor, tentotivü care a eçupt dia с nus a "binsturilor". anrilcr boieri, pa core domnul n-n îndrAznit гЛ-і "mîhnoasca", constituí;? nu o manifestare a otnr^iai fa^'ä da starea gren în

o are ае ро,деп1в№& tftrgove^il in oondi^iilf declinului eoonoaio ji a razboaolor, ci, in primul rind, do necвsütá^;il<', flé-

cala alo domnieí, cu coopul ovitarii depopularii ore^elor, iji dt> eseco ea nu poate fi apreciaba drept o íncercare de a schiinba ottiisi de putin rcporturile treditloaale aUabilite Intro- tftrguri iji dornnie cStro eceaetS periocdii.

Analizo nimi^ioasl и fomuluralor cár^ilor da datiii din ho-tárelo tárgurilor din parioadele 2 ji 3 i-a ptsrmis di aertunlului sS conchida ca In fjoeafc vSuti.rcp и ¡mit loo o reducere eseufiala a eupraf-jtoloi' tarenuriloc din hocw-ele tflrgurilor. Astfel, daca in ciocumontele dm a doua juiaState u seaolului al XVI- lea pro-prict&rli ргЫечи suprofb^e " у£Ь oa va putea hrani un sat ",apoi in culo cii.n secolul al JiViTI-lau ( si no.i ales prioa Juuátute a luí),' doninii. " oiluiau" boierii sé-u caijabtJ.x'ile cu terenui " care

e iuüí i-аиаь" &au " cít ra&i. e¿>to loo Лодшеасу proscriind ai ego-' ma rirasptS a locurilor donate penfcru t nu provóca supurarla "vx-u-погя din locuitorii de looIo",,

i'rccessul ovolufciei dimiilor din hotarele targurilor u foat eistematiaet In pstru ( N5-8) tabele. Analizind documéntele refe-ritor la dsniilo din hotarule targurilor, aatorul remarca f&ptul cS cronoiogic, daniile din hot are au iocaput cu mult mai inainte--cílior do la inoeputul aecolului al XV- Зев, adicá conoonsitünt cu iTooox-a iftrguriloi" in propria üat y o domnoaoca,

TtibeDole araba ca in prima perioada se atesta in total door 5 dJuii ( 1 sat, 3 vaduri si locuri do mori, 1 prisaoá ) fácute boxerilor in tmii 40 ni aecolului. al XV- lea, adicá in tcitil lupftelor pentru troa de cStre doanii Ilictj §t«ían al II- lea, ф.v.. Din sceste doni.i Keutionaa daniu i'.toufca de Petru al II- lee oin 'I5 £«pt/'bmbri.e prln care doajaul dS piinului Ueroo aatul

Раг.сз^ fci din hotarul tiirgului Vaelui.

0 altS dt>;>sebire consta la ecueo cá pina lu parioadu intense ü daniilor, core iacepe din ewii SO ai socolului. al XVI- lea, donLilo fiíoute bisericilor 9 i manastirilcr sunc mult mai mult« - Vi snriae a reusit ва capety 21 danii, pa ctnd boierii doar 5 • Асе-»к(;а dovcdo^tft cS doainii suafinuou iu specie), bi sérica gi aoL íAi\:in boierii,,

O alfcrS concluzie le caro o ajuns sutorul tri rezul U'itul ono-llzei datelor incluso tn tóbetele N 1-2 íj.i 5-6 consta ín псееч сй attt din осо,-?le cíi- íjii din botare, dosinii faceeu dinii intense ín ncelnei tiinp. Asbfel, ín infcervalul cronologic surprins tntre an і і 1591-1650 boierii ou prim.Lt 25 de dfltili, iar bisericá res-peotiv 26, neen ce ne permite sa conchidem c5 problema ие^іпс-ri 1 puterii djOmneíjti era rezolvatí pe Ьояя destramtrii 'íechilor unttfiVi teritorial-adrainistrative alr donniei 9Í в hotnrelor tflr-guri lor. AfarS ds aceasta, este de cbservnt cS ín acest i nterval do tiüij) mimarul dwiiilor facute boierilor yí clerului coincid, aiica derm i i se strSdue s1* oe sprljine atíb pe puterea bisoricii, cit pe cea a boierilor alu,jitori.

O eltfS сопеїпгіе care se díspritide tn urina dafcelor din tlibele eote ficeea cá , !ac5 catre mt;j Locul secolului al XVII-leo doranir а ериіияі; teritoritle dtu ocoale, teromjrile din botara continúan pS. raiitna totu^i. propri etute сі cioaniej nflotrí ta íolosin te tílryove^ilor, yooasta constituirid ultimo sursá fundara cu eai'e raai putea попеугв donmía penhru й afcrage de portea el o crups-re e>3u alta do boieri aeu reprazenberj^i el clerului ínnlt, reserva opuizotS tn fond catre ai.t1locul sbcoI-jIuí el XVIXX-lea. Dt^i tntr-o perioadá seu alta prevalent donii sle boierilor aau nístirilor, tn ansaablu, feudalii lnici .jfi cei eclesiaaticj. bu priralt acelasi :nm»r de dnnii (boierii - 82 iar mn&stirilo - 7't).

ín poregrníul doepre daniile vetvelor fírpurilor ae raen^io-neszS cS, de.?i ргікиї act de danie de Boost fel e cunoscut íncS din periorda donniei lui Aloxaadru cal Bun (etnd la 13 decerabrie •1'+21 dommtl в dot "... ctt va fi via^a surorii dcitnului noetru, ^reiul Polcniei" í®odic5 fosfcei sale soljii íiiiigtilia tSrgul Siret), proooaul o a atare a ovut loe tn n dovio ¿Jumo, bato a secolului яі XYIII-Іеа, а.73 íncít cStre Snceputul secolului al XIX-lea 83'á din tSrgurilr $árii censtituiau dojn proprietste s boierilor ^i milnasbirilor фі, ca \irmare, doanii plerduoe dreptul de proprietor a supra Bcastor omjo devenite striptnire privat-f eudali tntocaai oa 9І celelnlte mc^ii ale lor.

rioluat, tnceptnd cu cnul 1756 (ctnd Oonstantin .Rncovi^S a donat o bucsta din vatra tirgului Htrlau aSnSstirii Precista "5o Docu.'íento Homaniae Hiatorica.A.Moldova. Vol.I.-Bucure^ti, * 1975.-P.70. f

,< с у-ч Ö 03 et CS р- В К г et в

a: о Cl » р" К с 0 ■з о 1 а et О Р-

p. rç р- с о в Tj с < в M h— в ^ Р- Р-

с et о s гк CA a а h- В -гг h- et p- M

В» в с e е -et И- и- с н- р(> С о о

С « (-» с h-1 и- в H с О Р- m ri

О P- р< В чз со et і-1 ф et в в О р*

t* P- H Р- № О а CT а в В а В

-се a о О О р- 43 а в І"» в с" о а Р>

et к о 13 H" О « к и С » е & р- р-

p. Є < et К С* P- Ф а ч ах N л О S

ІЯ о H С к В Ь M о et Ю et Р •с

-ш р- р" р- Я) С D et а о ф Ci с

p. M- р- 01 в а И- в их 6) « В е а

Ф ю р* •в о а et н- » D в H" В В

H а ** a а m N о е. р- о о

а et ¡5 9 TJ n а M >d а о р- w о ÍÍ)

в p» о Гш H Sx с e i* a в р- о в

l-j -et- а а и- И! В В ÍS к N н о

M о о X et а В н- t-* t» и» о р* tt ге

gx tí о о ои о t-" (і в t-' н- Р- к р- et

pj В TÍ а о н- œ И- CT с о В) о CS

er с о р- л В а С-і. С et Р -et «t

» p- IB р" р* •Ö N о о w с ф О SX ф Gl

ч С о »X С et i-t О М- р* р" О .—' сз

№ ф п »—' в С! t-1 ф p. G

о m о et С m p. и- ф в f? а с

•< « *) ЯI Vi р- P- H er р. ф В

а ч N с п 04 в* ф В о ct

■et о. а в р- H p et о et р> Ф ■ P-

H- о et р1 Р1 et В в rt а et -s о а о й

p1 «í р- t— О ф с п X W >5 ** — р- &

О а В et Б tí H и ся о ч W р. о et P1

h о. Р- да а р- О et ф в œ 1 ъ с- О et

• ® Е» ►Í а о S 1 с р> в а> 1-І

ю а св ЄТ Є et И- к о а m о Р- S3

с о СЗ в (-> » h-1 I— а tt а р- ю

< т- № а H « ф а N р* >a

19 .с л » е о » et I а Ь- ф Ф

-et ОС с № и-» к- es р- 03 р- с»

h б р- с. р О сз в о. et Р- р1 (Я et

р- о р* о С "О Є H СИ р- о С 1> а

Р- о < р- ч D а t-1 а р- в

0! Ii а С4 К- в ю >5 fX р- Р» И ф с

С £3 CD о Н- є et И- с п> е ч -et

Hi О р. р* ax н- □ а >-> н* р> е » P-

р- и* р1 D •О н- о в г» et et в

а В о а D V О 1» h» V 01 В « Ф

Р- et с ч В * е n

Ф Í» а et р- в ф п о. Ь» Р- Ф

g а в» h о 3 H к et р В Ф

ct с Pi а о С О et р* и a

а> р- В 04 -et ч а а р о п я в Р- о

ез ВК о н» Çi а О в V et в S3 et

CT с < M в с н- к о р. а et с в 03

р. -et св P- р. м* р- «з m В 1. р- et

о р> Р- -et -et о •tí ^ er р- р-

В ю Р- P- о. ф ю< о о Р- в р- et Pï

о о )-> ■ а ч -з е к с et а а В

р- о с о • о -гг я в а р-

в) ь • м * а t н- et » р. р-р- 1 h* » Ca » о в t Pa »

с P >0 гэ et с с. -CP « et а о et et

Л 1-і 3 h о а ^ а p- p- р- Ó О И (% а w.

w m ф е*- 03 p Р1 Tí t3 w •

о "C V tt о с р Cl

с г4- et в В О о а г- К р* Pi р> О et

> ct P-- V Е- 0 с et ф et о с ti SS

В о p* р- Ч ^ M В ф и- с W1 -et т-

(S а о CÍ р- % ГГ W Ті а ГГ V р к

p^ G p. p> п с p- О В В о р- Ф tí

P- о О Ш a п В с р. n о о ►J р pi

IS et р» er- С О a TJ Р' с Р*

(С н» ся E Ю » р h to •о О et ■"С Р- а

£3 0 со -с- ф о Е С о р< р/ сз" о

Ч сэ с Р- Б & ч ф -et В с 1-і Ö В

а- er н- в et- P* о О а 03 с: п ре et в ^ р- гз в

p" at с в р- р> et -et -р- ае с- о в

03 -et » p- с? р< р- в 1-і Р с р- Р> а- Tí р w

■ * et p- — зх в C3 :î р> Р- а t¡ ф С в —

p- S а> •a с в р- Cfî H Р1 с

p- H* к M- D et ß w Qi О в -г В Р> <f ■в

p» P. ф с р р* ет P р ф р- ч

О н- c* fj г-1 о в ф w в р- Йч о

►1 -CT о В p еь а 1 et a « -ет ■о P. Е о

Ti ф ri f *с р- í& ф et ч о Р> Pi » ф

a et p- о гг о В h- О ф в к СП в к ч

p- (S О p- Í-J С ■В CP -et á с Р- о -О;

rj Ci сз H " р» H P- а •tí І -є* 1 р- о. Р1

er а. ffi t* СЛ О Ю et о to ф р- et Р- о

>1 (1 С P 53 ^ h! рх ti С4 03 S3 с • в: СЗ

a <9 PJ ^ р- 0 p- В T й et ¡2 і

Ci ч р- ф to р -са р- -Cü и ет і—' с.

P* о СС P- P- et о а p w О < Р- ГТ с а ф

о гг w ri С w et a ф « Tj р" В с (3

В о н» a> В о S3 a M Р- в С et et р

в 55 P к р» Ч n в о < ф et Р- 4 О т

p- о О a et ф р- a в © N СО — О -а: И

■а о Р1 і •o С et в < 04 ч с

• с et в ф р- с Р- •В ф В о

-о «S о В р- № с с et w о СЗ Р- е

p. ffi -et p et р- р- С et о Р- Р-

Cû p- ф с. Си СХ о СЗ 1 в р* — о

с- ф в о ф Т) P- «5 в р- т< р> р-

ш- ф С г» a СЗ ч Р1 я ® р- о" тЗ р.

и с ф о < С О а œ в о 3 ф Р> ф

CK о. N ет р- CP £1 ■В СТг et Ч о

с <í PK В с в с О в г. а ст 04 т

р 03 С ^ n СЗ ■о et р1 ф о С н р fî

р- а p* в с с; р p' № є Р) G- -et 1 с

CT >o р- ч p- р- о ф р- О р- о р-

•с p- а ф < B В Ч СЗ tt о -et р- о et

b Cl CP Г-* о a •О S -CT ех в Bí

р- р. в et в О er в с в в

в et р" ^ et о р" H в о — p

в о ¡г ф e ет W с и ф ф а

"О а ■ё в Р1 И ¿ ф Р' < а ce Чі et

et С et о О a В p* о е* о ЯЗ

р- рь р> ►з ч et в р- т- g С о 3

I ^ с H с p ■e » p- < в в t¡ «<0 d

к р- а a — а е* с р- о а- p-

в? p* e — —' a et с: <t т— В et

-* T В О р- a t-» .—' В а р* в

а p- с в к ф в Р В сз< е а — t

to o: M р с і y¡ 1 о •• р

1 е і a Б 1

і I

Pocumentele analízate perolt eridenfierea urnítoareler cense principela cnre su generat conflictolo dinfcre tíírgove^l, bo-teri nánSstirii

- nerícunoa^tnron rjctului de dnní<! de cStre tSrgoví^it

- refuzul de e plSti t4xe, я da dijaa ín folosul boiüírilor !ji nAn&stirilor da pe terenurilo dónate?)

- construirla do c5tr<* t!\rgove(pi a imobilelor pe tsrenurilo dónate f5rS vola proprietarilor¡

- extinderea de oStre boleri sau mín¡Í3tiri a afcSplnirilor lor peste pSmtnturile t9rgovefilor¡

- Polonirea imsfurilor d» cStre tírg^ve^i fárJí yre-o platS noului proprieter.

Conflictele terltoriíl-s ¡ji deciziils donoului neupra lor en fost sistematízate de cStrí disertrat tn tirtnlul ÍHO.

In total, tn lucrare runt finalízate 'f7(t00'é) conflicto (ся~ re .noperS perlosda enilor 1015-1803), dintrn ляг# 5 (6,1 í) sunt yi de or-din finca), (¡inr ni 1<j bszí cnnflictrt teritorini«) ^i ЧД (93,G'<) do ordin par tirltorial.

OODflictfle di ordin fice ni ru avufc loe attt cti boinrii (un enz), ctt yí cu ciSníefciril" (douS r. lauri). Tírgove^il ei pierdut tn lupta cu raínSstirlle, der e> cl^tigrt (tírgove^ii din Boc"iu) ín procosul cu boierul Andrcnsche Vomicul',

Cele de ordin teritori el - VI (100^) su svut loc¡ tntre t1rgov»£i a5ná3tiri - 22 eazuri tntre t9rgovs£i

boieri 21 (43'é) un csz (cel da .judecntS din 5 ougust tntre Onciu ptreilab fi Dunitre^co ^i ^t^fan EuginS) - Infera noii proprlefcsri (2"i).

Din cele 22 (1005) de conflicto care au svut loe intro tlrpove^i fflínüatriri, tn 12 coauri (5't-,^) orígenii au pierdut procesóle, tn б (27,1^) ¡m ct^tigat, isr la «jsztzrL (18, l\%) domnul я poruncit cercetarea pllngTilor la locului.

Antfel, tn najoritatea cazurilor donnle a luat RpSrnrea nSnSs-tirilor, сива oe era gi natural, deo5 cont donnin a

fScut dsniila.

Obn«rvSa, de авелепвэ, cü orS^enii pierd prooesele »ai al tn secolul ol XVII-lea, sdicS in tiiapul daniilor intenso din hotarele tftrRurilor, cind domnia considera probebil 00 supra-femóle de евге -lispun tirgove^ii in unaa deniilor sunfc wfici-rante pnntru continuares ectivltS^ii economice e ori^enilor.

Acees..?! paai^ie au ocupot-^ dc^nii in eonflictele cara eu bvut loo iaire t&rgov<4'l propri atarli laioi. Din ctis 21 (100/i) da ooufiiato cirS:;a.:li s.u pierdut B prooe&e (3b/i)J «a ct^tigat in '? (55,5!<-) lav In 5 (2<f8i) domuul u poruuoit aerce -tsrea plingerilor, hotatnicia tw^iilor. Intr-ui., csz (4,9 t> ) ( in eftai'lietul dinux-e Du.:dtru GiiecrgUiu ¡ji locuitorii targului Bolo^cfti ) roaultatul deaiziei nu ue eute cuaooaat.

Astfal, in buz« inuii:sti multiplolor izvoare, In dissrtefie sa fondaaaS ideea oa, in ansfcmblu, doiaaia a proaiovat o politio$ do £uss|iriiir<i a boierilor ¡ji ttSuaatirilor in confliotele tarito-rial« j.j aare ur.e^tia le~t»u avut uu tSrgiva'/ii, conflict« gane « rate dt poll ica dsulilar «¿.nifeatsti incS din seaalul »1 XV-lea,

In oi.pitflul III, lufcitul at " Politick fifcuiia a dOMleii Jq tftrguri'J diaertaatul a ceroet^t politics proaovata de doai-nie pinii ijl dupS st.abili rea fcuzeranitati 1 atoiuane, dSrile ijl pv-iotutlil« tai-gove^Hor du doamie ( oa Institute) iji fa^S

.da dounl oa proprietari ui, t&ruuri 1 or,

in p&rugcLful rafuri tor la politics proiuOvatS de douuie fu-{.3 da tSr^-ii'l i>I«4 la att'Ui iire.a do&i.na^iei atoiaane ea nifiti^io-. actios aS o din oercetdtori ( B.D.flitpirja, M.l),' iiatoi ) eunt

d(! pirers c5, in aiifiaiablu, do&nii au ignorat intersatl e tiSrgo-veyiltir, aoeautS politick uauifcai. lndu-Eis luai alas piflii in pti-rioadu dunniei. lui oil Mars, <iljd, datoritS •¿re^terii

pot e.iti aiului »aoiiotui« al tlr^uri I" r, .iojiui a a arStat interta du ait. biflercuatul prcpunts c &lt& upreiiiarei iji baamtinie^i docHiaautijle din prima JucStuto a ae»olului al XV- nu aiieatS,

tn uod clar o «ua^nara i-ealS a tfirgmllox- da cStra doutiii •

rii, iii vlaii atrjtegio ei au aus^ijut oro.j.ele, deoarsce av«au timnltn TioQi.tu-.-i da la ole forma taxiJor piroepuLa de la tiU'nO'Gti pentrii opora^iile comertiiale, ven'ituri car« aveaa dS »•psroaajS In a duua ju^Stuta a aac.olului al. XV- lea - prima JuicStare a aiioolului el Xk'i- loa. iin art;ui(ient in piua in fsvoa-rae aaeata.'. idel ir i'i si far-i.ul c& in docuuentul dct dt,aie din 1? de>jecbrie a lui Alexandra ael Fnui se apecitica ai in oaa doinuul 'I'Sivi Holdovai uvea aS nu reapsote condHilie ds-i.iti, ra,j(jle Pplantoi cSpSta dreptul ad ia giill>4)!iii prevS-su* i la caoie "... de la ceguatorii nnftri de la pSiiiinueiii,

liocuasnta... Vol,I, --lJ.?0.

orna op prosnpune o опиті fcft overn a pe nut ir в,

' într-un sil; psrngrnC f)l ncseptui cnpitol tH H; r-n tu 1 чппіі-«b«sR mijoI« и?гпігі întceprinao <is e&tr« d«ir,n cu j-ocpu.1 i)t о c«a-tribui la пЬоряггл lispcpulSrll tlrgutilor, ln 1т>1о«го»»г»в íngn-rilor- în огг^э r.nba.

"ее я rsit.it. ал ос «я tor wSsuri о foot diotatS de pi tutelo fi fi-0ВІЗ. gro« In pnre п-в pooenlfc donnlo durS ¡?fc*bittr*B dnrsinnÇi" el otomano 91 ияі niña l'i tinpul j"iln$rii ?i doolinulnt »r.eno-яіс din n dcua juroStato n oec^lului ol A\MI~Jen - prima tats a sccolult'i el XVIII-Іеч.

"írectoríi за?etui septet nl probl cv.fi і-.*» pernl я «utom» lui s5 conchl'lS см in scopul иоп^іп'л-іі pr.pulnti f>l tflrr.urf lor dormis tntrTcinden сЯr.iri tn ur.Tntonrsle /Дггт{іі :

- цч atríduin ті reßlT.rnteÄft vol<"B4l dSivtl yiní'v) cent, di" oop=cltat«»n, poaibi U !Лй.1і «.Irgcrrryilor;

- p orrait« o bol etiler M cbc'r.i din 1э v<vîJt> pr> i -c »1- 1 niel, proeuai çi. рэ sträint, aecr-iindn-ln pfiitru м tj.r>p pom-fc un(îl о tnlefinir! .flecnlej

- acutes de dïri, tax» pe unit dio tírptiri , efcsbilna du ri JTix« (rupte) 1" !aegt"çuRarli din ort.-j ч - Ьгпччі r> ci%nnrilor de la Ip^i (17't0)¡ ЬІчпагіІог cojr.up-U"r (1741) tot din oppitslS

în lepjlturS cu «cesto nrta'rl tn di РЯ7*Ьч!:іі во gublin' ezí с? dt>cí5 în a doua jumitnte a seco.lului nl XV-len - гг*пл Juntóte а зссоїиічі яі XVI-l^я dopnin re opun? prln tonfcr» -4ij — loeoal« pre st uni і tupcilor, про і du ¡ja ntiMHr'B лія**тпі ptS^' l ofcoiBpne, înadyit-' d<5 re"ntinei:r>n piiterii Отапо^Н, Po?rt;s ч-п strSduit eü foloeoaecS. аоія-ліа rst рі'.з pnrtru n рчгчер« d^ri Іязге de 1я populnjie, contribuínd artful la or^fcToa го-lului stntului tn aocle^.-te, In <staVt«ar»>o г el sailor ff»ud«l*.

îatoonni ся ^i cailalÇi contrlbur.bili si ^rii, tflrno-veÇii su Cost іприті sí r.uporte un çir de d.5ri çi в* pl'Vtçpn-c5 taxe In stat ^i la domo - prcpriotsrul nemijloclt. lnves-tÍE3(?iilo în ea««.4tä direcÇie яи permis noi coaplectSri iji precizSri. Ar.tfel, documentóle de ояге гИврипэт ne perait * evi.dentia urmStoornln däri la ntat al» orâçenilor:

21

1. Dírile pe oap de familia (birul, bañil ateagului, oju-torin^a sítele),

2. DS.rile pe-*verea mi¡jc&te«re s goapodarilor tn corespun-dere cu nuraSrul ritelor (desatina de oi, porci), a stupilo'r, e tereuurilor de vil iji vinul produa.

3. Impozitelo pentru imobile din ors^e (bezaorml casei, dughanii).

'Paxele pentru oooerV oraje (camüns, mortasipi a, cintura!, boarul, ate,), precita ¡jl ln afara lor - -vfimile, inclusiv rániile de ved - brudinele.

ín disertarle se tfubiiniuzS c§, Bfara de ecestea, domnii (tn aalitst^ de proprietnri ei tárgurilor) percepesu dt¡ la tftiv< govsfi (íctooraei o» oricare propi-ietar funciar al epocii) dijms saniorialS (darea da a zecea din grtu, secará, «alai site culturi de pe terenurils din hotarul tárgului), ín baza documsntelor cercetate au fost stabilite primele mon{;i onSri ale darilor fi taxelor tSrgove^llor §i evolufis lor ín evul mediu.

0 atónita sporitS. sa ocordá ^i dárilor citre stat, in apeéis! birului, Cercetarea cinufioseá a docuaentelor ti permite gutorului eS afirme c&, ín cazurile cind unii locuitori ai tSr-gului uu erau in stare plateaecá biiul cerut, ei ae d&daou vacini al acalora aare le plateau birul, t;¡a cum bu procedat, spre exeiaplu, unii locuitori din Tírgul brumos tn 1o?2.

Analiza evolu^iei darilor la stst ^i a taxelor demsnstrea-zá cS stabilirea deminafiei ofcosiane a creat eub acest aspeot o ¡situafie nouS pentru oi-S^eni, tntructt ei au fost pu^i tn coüdifii flécalo nci - ín eautarea uoilor mijloaca financiare domnii s-au stríidui t sí converteseos ta beni eiárile la stat fi sS páreasca fcsxele psntru «opiarci alizares unor produce (spre exeaplu, taxa vSdrarituluí a orescut la afír^it.ul aecolului ni XVII-lea - tnceputal secolului ai Xmi-lea de lu 2 "la <f buni puntru va.lra vttiduta), sa introducá únele dari fcaie noi -oexjirit.ul, boarul, c rt^aiauitiil etc.

Cercüli.ree mauciior tndeplinita de i-a pe-rai s

uutorului L& avlden^ieze uriaatr. ¿i-e] e (rrupe aje* fccaüi.orij;

'1. PrestaÇii în rauncâ în lolosul sfcatului (diverse tran-sporfcuri neoesars sraatoi ÇSrii, iar dupS otsbilirea dominate! otomnne în folosul чгпвЬяі turoe), lucriri la constructs çi rs-parnÇia pocîurilor, fortifieaÇiilor ssu cetîÇilor situate în н-ргорі»геа tftrgurilor (евге în timp de ргсе se puteeu trondforns în dr*re), obliga^iunea de s pium la dispozifio slu.jbs^i.lor donnent! cai de poçta (оірс), de a gûzdui musafirii ази slujba^ii domnului, eto.

2. PrestnÇii faÇ5 de domnie (luorul în viile downeçti, pre-lucmren Çarinei do.nne^ti çi transportarea roodei le jitni^e, asigurorea curÇilor domne^ti (incluyiv a celel dio laçi în в*оо-» lele 3CVII-XVI4) ou fîn, lorone, snre, gheaÇS etc,

5. Munci pentru nen^inerea atari і aanitare о огв^иіиі (cu-rlÇiren transport area gunoaielcr etc).

în diserts^ie se njuntçe In concluzia cX, atît timp cît яи existât ocoalele Mrgurilor, tftrgove^ii îndeplipesu prestaÇiils fn^a de stnb çi domnla împreuna ou locuitorii aatelor din ele, oser, ce facilita intr-o snunitS raSnurS îndeplinirea lor, 'fento-tivn BdrainiatraÇiel oraçeneçti (în регзовпв ijotuzilor ^i pîr~ garllor) ds a anfcrena locuitorii satelor din ocoale la rauncil* în folosul dcjgniei, dupil ce acestea ou fost donate boierilor зви ain'lstirilor, era suspendatS. de doranie, fnpt reflectat în docuaentele seoolului al XVII-lea pria foraulnrul "... tftrgul sa-^i dar-ïtice nevolle сип va pubea", ceea ce porraite sa ccn-chid?m câ dupâ doneÇiile ocoalelor prestaÇjile au râmaa pe as-тза târgoye^ilor.

Odnta eu dsniile pSroînturilor din hofcarele Mrgurilor boierilor çi in-liuîistirllor, noii proprieeari au prirait :ji drsptul de a strînge dijns în folooul lor, inr dupa oe donnii su dst ці vetrele tirgurilor, tftrgoveÇii s-eu pomenit în aoeinçi ВІ-tuo-fie sa çi çSranii nfleÇi pe pSmînturilc feudalilor, adicS erou іприті çi Is boieresc, pe core ss sfcrSdTiiau s5-l convo.r-toascS în bani.

în încheiere sunt ganerallzate rezultatele principale aie cercetSrii. Disortentul sublinisza cS, de?i domnii fSrii Mol-dorei ви promovat la anuraite etepe s îvolu^iei sociatS^ii me-dievala în Moldova о politictl de sus^inere a oraçelor (pîn5

la stabilirea suzeranitátii otoaacie la mijloaul secolului al XVI-lea), ín general, ei au exercitat o activitate predominant nefavorabilS dezvoltSi-il türgurllor sau ora^elor ce centre economice ale ijpíí, ceiB ce з-а rSefrtnt esupra situa^iei lor ín anaamblu, asUpra roiului o^iezSrilor urbano ín prosperares so-cietá^ii. De o mai mare aten^ie a-eu bucurar óramele din Uoldo-va ca centre prin care se exercitau íunc^iile puterii céntrale, domne^ti pe tntreg tsritoriul \;Srii .

Publio a tiile_2£SES£iíi2£!íiiHÍ-b íLÍ:2£ÍLáí22£Í:2iií:Í

1. Социально-экономические развитие молдавского ropo,ал в конце ХУП-иачало XIX в.-Кишинев, Шти;шца,1909.- 9с. t.

2. ITSreuri le вей Oramele Uoldovai. ín época feiidalá. .Sec.XV~XVII.I. - Chi5inSu, Universitae ,1991.-12 c.t,

II. Artj oSie^ov^ze^^teae^de^oniunicSri:

3. Летопись И.Некулче и Анонимная хроника о первом правлении Г.Гики (1726-1733).// Материалы научной конференции профессорско-преподавательского состава Кишиневского гооуниьерси-

тета.-Кишинев,1972.-0,3 о. t.

4. Перепись населения г.Ясс 1755 года источник rio истории молдавского города.// Материалы научной конференции профессорско-преподавательского состава Кишиневского госуниворситета. - Кишинев,1973.-0,3 c.t.

5. Источники по истории сельского хозяйства в городах Молдавии ХУШ века.// Советская историографии аграрной истории ССОР,-Килинев, 1976.-0,5 с. t.

6. Дин история релациидор комепчиале полдо-украинене.// Цньэ-цоторул советик.№ 1,1979.- 0,5 с. t.

7. Торговце связи молдавских купцов с городом Нежинш в середине ХУЩ века.// России и Юго-Восточная Европа.- Кишинев, 1984.- 0,5 с. t.

£3. (Avia). // Известия All MGCP );> I,I9B6.Aviz in carteas Г.U.Гонца. Молдавия и османская агрессия в последней четверти ХУ-первой трети ХУ1 ь.-Кишинев,1904.-и,У с. t.(ín colaborare),

Ü. Дин история Сорочий медиевале.// "Оризонтул" )íI2,lüü6.-0,5 с. t»

10.Молдавский город конца ХУП-начала XIX в. в зарубежной и отечественной историографии.// Первая всесоюзная научная конференция по историческому краеведении, Полтава.-I9B7. Тезисы докладов и сообщений.- Киев,1907.-0,3 с. t,

H.ücJibCKoe хозяйство в городах tk.j,давки/конец Xíll-начапо XIX в./. // Известия АН МССР, №2,ISO». Ic. t.

I?..(,wi.:j,// Известил AH UCCP, Ы, 1Ш0. АЛз ir. Cc.rt.ba: Молдавия в эпоху феодализм«. 'i. л У. Ся&иш11/-и('Л:1.а.ск11(! и ыгмаиьекие гра-t. т» и записи 1641-ШГ ¡ r.-K,uuiui(iu,I9¡.i6.~ü,3 с. t.

13. (Aviz)// Известия AH MGCP, 1*2,1989. bvir, la сагь«з;А.И.Галбен. Дим'обичеюриле пэмштулуй" але Молдовей феудпле.- Кишииэу, 1966.-0,3 c.t.(tn colaborare).

14. Особенности развития Молдавского города и конце ХУП-начале XIX в.// Вторая всесоюзная конференция rio историческому краеведению, 1989. Тезисы докладов и сообщений.-Пензя,19В9.-

0,3 с. t.

15. Некоторые проблемы пстории молдавского города коица ХУШ-на-ччла XIX в.// Четвертая, республиканская ьйучиая конференция но истории краеведения, Николаев,1989. Тезисы докладов и сообщений.- Киев,1909.- 0,3 с. t.

16. Государственная феодальная собственность и город в Молдавии в Х*П-ХЛ1 вв.// Общее и особенное в развитии феодализма в России и Молдавии. Проблемы феодальной государственной собственности и государственной эксплуатации/ ранний и развитой феодализм/. Чтения, посвященные памяти академика Л.Б.Черепи-Hfi.' Тезисы докладов и сообщений. Кишшшв,1989,том.П.~М. ,1909, - 0,3 с.t.

17. Село и город Молдавии в начальной стадии кризиса феодальной системы// Взаимосвязи города и деревни в их историческом развитии. ХХП сессия Всесоюзного симпозиума по изучению -гроблем пграрной истории. Тезисы докладов и сообщений, Минск,1989.-М.: 1909, 0,3 o.t.ctn colaborar*).

IB. Adíelo!ntrares oro-jelor noldovenesti tn socolóle XV-XVII.// Conferin^a ijtiinílficS 8 corpului did sctico-y tiinti fie dedicate totnlurilor oercefcíírilor 3fclintificn ín cincinelul я1 XII-lsa. Той ele referntelor. Vol.II.-Chi?inSu,1990.-a,1c.t. ,

19. Vla^a economicé s Moldorei in яее. XV-tnoeVutul sec.XVI.// Pedppogul, IievistS lunerS ?tiin^ifico-netodic5 я Mlnisteru-lui atiintel я1 invátitníntului public si H.S,S.Holdov4»Mr. 11,1990.-0,5 o.t.

?O. Política externí a otptu.lui raoldorenosc ta priwn jjumStiste a see. al XV-lea.// Pedcgdgul. EevistS lunerS ijtilntifico-netodicS 3 Mtnioterului .stiintei si Ínv5t5níntulu{ public al H.S.S.Mcldo-ra.Hr.1,1991.-0,5 c.t.

?1. Moldova In epooa lui Stefan eel M«re ( 1<4-57-1504).//Pedsgogul. Пят!Pt3 luriarS stiin^lfico-iaetodiíS s Ministerului stiin^ei íi iaviítaaintului public ni E.S.Voldova.Hr. 2, 1991) Hr.4, •'99-1.-1,5 o.t.

22. Ремесленные цехи городов Молдавии и некоторых стран Европы п эпоху феодализма.// Молдавский Феодализм: общее и особенное / история и культура/- Кишинев, 1991.- 3 c.t«

25. Unelo d!\te privitenre lo adninistrarea fclnutului iji tSrgului Orliei la sftrjitul sec. XVI- prina juaStafce а зес. XVII..// Muzeul Nocional de istorie в Moldovei» Anusrul.I.-0hi?in5u, 1992.-0,5 o.t..

2<ч. lopositele iji preste^iile türgore^ilor fa^S de dounie ta

2f>. TSrgurile Meldovei sedievale In viziunea lui D.Cantenir.// Hevista da ietorie л üoldovei. Иг.2, 199^.-0,5 o.t.

Hotel

1, Autorul e prezentat pontru publicare (preoouiztta îri 1993) їв redsoçia revistei "Anuorul Insfcitutului de istorie çі »rhéologie "A.D.Xenopol" din Is?i articoluli "Un document inédit refaritor le istori» oraçului Ieiji їв începutul cecolului al IIX-les.- } c.t. (în colaborare);

2. în lista literaturii nu suut incluse articolele çtiin|;i-fico-populare lo teme disirteÇiei publioete tn гіаге, troduceri-le Danuolelor, cursul -le lecÇii la ietoria evului mediu penti-u efcudenÇii de la seo\;ia £ar& freeven^â.

FEaiUii

Диссертация на тему "['оспо,царская власть и города Ыолдоьы (вторая половина ХУ ХІУ - начало ХІХва. )" посвящена проблеме аво~ люціш взаимоотношений господарской власти и городов б период развитого и позднего средневековья.

Изучение источников и литературы по исслицуемой проблеме позволило автору прийти к следующим основним выводам:

Городское землеплацєние и землепользование сохранилось и Молдове на протяжении всего периода срецневековья и служило одним чя главных источников существовании горожан, а для центральной пласта основой для получения феодальной ренты и взимания нило» ов и пошлин.

Господари средневековой Молдовы пользовались нравом ьерхоа-иого собственника всех земельных угодий страны и в то ;.;о время быни непосредственными собственниками городов и их земельных влаиеннй. Ь силу этого, на протяжении рассматриваемого периода госпоцари жаловали боярам, епископам и монастырям земли околов и хотаров городов ( а со второй половины ХУIII века и земли городских строений- ватры ), что привело к росту зависимости городов от феоцшюв. Жалования сопровождались также многочисленными территориальными конфликтам. При этом господари чаде всего а&ц*ц<иіь интересы (¡еодалои.

ü лаклміенни автор приводит к выводу, что хоти в определений

пыг, ме.рницн ( в особенности и нерний половине ХУШ века ) господ при и принимали меры нргтря Оленине на рост численности городского Iтселения, устаншштялл определенные налоговые льготы ремесленным цехам, р целом, политика проводимая госполлрями по отношению к городам п силу специфики разиштия феодальных- отношений в княжество шла в разрез с интересами горожан, что в значительно;^ степени определило роль городов п истории средняре-ловоП Молаопы. ^^

Che thesis on the tUerre "The master's power s:id the towns of Uoldovn (the second - half of tho 14-f-h «nd tho be<5innin¡j of the 19-th century)", is devoted to the problem of evolution of Interrelation oí poster's power and towns in the period of the developed and th* lnfc« riddle

The study of original sources and literatura on tie investigated thea» «lloved author to cone to the following basic conclusion!!:

The urt-rvn landowning and lenduaing was pr«cev«<l in Moldova di-xing the whole period of the Middle Age a ond vero the iiaiii source of the existence of urban people, nnd the source of petting feudal rent and tizna for central power.

cs.st.ers oí Moldova of that tice enjoyed tho richt of the top owners of all latida of the country and st the same tine they 'vero the ovnerc of tcvns and their land, That's wiiy during the investigated in the thesis period the nti3ters gavo boyar» bishops and cloisters the land of towns themselves and tho land around the ra (but front the second half of the 13-th century they gove the land of towns thenflelveo, which tos called vatry). Tliis brought dependence of towns on feudal lords.

All these -were accompanied by a lot of territorial conflicts, Wasters defending the inberesto of feudal lordn.

At ¡he end the author coneo to the conclusion that although there were oone periods (especially in the firBt Iialf of the 18-th century) when masters promoted the growth of population, they gave some taxes privilege to handicraft workshops; on the whole the naster's policy in reference to towns didn't follow the interests of urban population because of the specific feudal relations here, and this at most defined the role of towns in the history of Moldova in the Middle Agea .

Pavai S.œaiHXl

BO ЦІНА р ЇАШІШШ! Ííí мию VI (À DOUA ЛІЦІТАЇБ A SSCOLULUI AX X1Y-IX1 - ÎHCSPOTUl SBCOIUI/LTI AL XIX-LKA)

;Зраоіа1і tatea. 07,00,01 - Istoria Eoaânj'lor (u u t о r a £ e. r u t)

Sùnmut poatru Upar 06.0^.94. Soruutul £0*64 1/16, Rotsprint. Cali da tip ai' 2,5. Corajuda 78. Tirajul 65. I'arä plata.

Seajda poligrafie operativa a U£M. 377009. CUiçinSu, str.U.Kogàlnicôaim, 65-a.