автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.02
диссертация на тему: Хоровое искусство Бессарабии с конца XIX века до 1940 года

Полный текст автореферата диссертации по теме "Хоровое искусство Бессарабии с конца XIX века до 1940 года"

ACADEMIA DE ÇTIIN^E A REPUHLICII MOLDTVA Inetitutul de Ietorla çl Teoría Artel

РГВ OA ö 3 фЕО 1QC7

Cu tltlu de manuacrla CZÜ 784.1 (478.9)

HAGACBVSCHI Siena

ARTA ORAI¿ ÎH BAS ARABIA (SFÂRJJITUL БЕСЭШШГ AL Ш-Ш - AHUIi 19^0)

17.OO.O2 - Arta muzieali

AUTOREPBRATÜb tezei de doctor tn studlul artelor

CHI9HJÄU, 1996

Teza ¡a fost realizatá tn cadrul Institutului de Istoria çi Teoría Artel al Academiei de ÇtiinÇe a Republlcli Moldova.

Conducàtor çtiinçific Vladimir AXIOTOV, doctor habilitât tn studiul artelor, profesor universitär

ReferenÇi oíficiali:

1. Petru Stoianov, doctor habilitât tn studiul artelor.

2. Vasile Zagorschi, profesor universitär, Artist al poporu lui din República Moldova.

3. Victoria Melnic, doctor ín studiul qrtelor.

SusÇinerea va avea loe la ÍO¿úJMA&'tU'Z 1997, órele In çedinÇa consiliului çtiin^lfic specializat DH 17.93.ÍW de conferire a titlului çtiin^ific de doctor în studiul artelor de ] l&ngá Institutul de Istoria çi Teoría Artel al Academiei de Çtl-in^e a Republicil Moldova (277612 Chlçinâu, bd.Çtefan cel Mare, nr.1).

Teza de doctor poate fi examinatá tn Biblioteca Çtiintificâ Centralä a Academiei de ÇtiinÇe a Republicii Moldova (277612 Chlçinâu, bd.Çtefan cel Mare, nr.1).

Autoreferatul a fost expediat la _• 1996.

ANA-MARIA PIAMIDEALÂ, doctor tn studiul artelor

CARACTERIZAREA GEHERALA A 7EZEI Actualitatea lrtvestlftstillor. La 3f&rijitul secolului al XX-Lea tot nal Intens se sinte n^cesltatea valorificáril procesului de apari^ie iji dezvoltare a fenonenului muzical-coral din Basara-bia, deterainárii locului ce-i revine aoeatuio tn contextul cultural-artistic al tinpului.

Canfora opiniei noastre, fenoraenul s-a produs tn ultímele de-cenii ale aecolului al XU-lea, luáxsd anploare tn perioada dintre cele douä räzboaie nondiale, evenimeat deocandatä prea pu^in stu-diat de cätre ziuzicologi, iar cercetiri tn aceat domeniu fiind purine la numär. Efectúate tn condi^iile unei preaiuni ideologice diríjate tn foota ííoldova Soviética, ele a-au dovedit a fi superficiale gl tenden^ioase. Din aceastä cau2ä particularitátile dez-voltärii veridice ale genurilor artei muzicals au foat narginali-sate ca obiect al investiga^iilor. Drept consecintä, creatia co-ralä. din Basarabia n-a fost inclusa pana la ora actualä nici tn circuitul' ^tiin^ific din Moldova 9Í nici tn cel din Ronänia.

Obiectivul actualului studiu ti constituie cercetarea subi-ectelor raportate la aparitia dezvoltarea artei córale din Basarabia tn conplexitateo espectelor ei. Aceste aspecte 3unt analízate tn contextul proceselor desfä§urate concomitent tn Princi-patele Roaänegti, tn special tn üoldova de peste Prut, ceen ce ne-a pernio s& evidencien atát particularitátile conune, cát si cele specific« existente tn tradi^iile artei córale din Ba3arabia ai din Iíoldova de peste Prut.

tn baza studierii minutioase a unor opere nuzicale de acest gen se face tentativa de a identifies nivelul de ihfluentä a cre-a-fiei conponistice str&ine asupra celei din Basarabia fi de a determina gradul de originalitate al acesteia.

in proceoul elabar&ril tezei auto area gi-a propus rezalTarea ,

ürm&toarelor próbleme:

- studierea particularit&^ilor de dezvoltare iotoricá a auzi-cii córale din Baearabia in spa^iul temporal reapectiv;

- cercetarea influen^el artei auzicale ronSnefti, precua gi a celei ruse aaupra operei componistice córale basarabene;

- sistematizarea $1 clasificares genurilor muzicii córale din ■flnutul nostru, cercetate In contextul celor existente In arta co-ralá románeascá in perioada care ne-a preocupat.

Oblectul investigatillor eete deterainat de opecificul crea-tpiei córale din Basarabia in pcric .ia.tn cauzi. Fenomenul studiot nu este omogen. SI include dimensiuni diferlte, cum sunt marica coralá bisericeoBcá, pe de o parte, gi auzica coralfi laicá, pe de alta.

Flecare dintre oceste genuri se impune printr-o caracterizare esteticá proprie. Astfel, musicii destínate cultului ti revine in general rolul auxiliar in cadrul serviciului divin, ea Xiind defi-nit& prin rigurozitate, austeritate, ascetion.Arsenalulde mlj-loace expreslve ale acestui gen este Xoarte llmitat in comparable cu cel al muzicil laice, care este cu suit mal variat in oeea ce prívente plastlcitatea aspectul nuzical-stilietic.

Dupá o evolu^ie milenará a rawleii vocal* marginalieati. de limítele monodiel tradiflonale bizantina, aecolul al ZIX-lea Bar« cheazá intercalarea creable! ecleziastice cuite fi a celel f«lcl®-rice cu elemente ale muzicil pollfónice de tip european.

Caracterul democratic, coaunicativ al artei muzicale córala a condicional stabilirea interpretárii pe mal multe voel nu ntmal ín serviciul divln, el fi in activitatea cultural-artlatici c»tl-dianá. a populadle! auto h tone.

SpaÇiul cronologic în oadrul oàruia este realizat actualul studiu, ne-a inpus sà acordàm mai nultà aten-Çie procesului de dezvoltare a crea^iei componistice córale çi nivelului de instruire a roizicienilor, intervalul de timp dintre ultímele decenii aie se-colului al XIX-lea çi anul 1940 constituind o perioadâ importants în latoria artel córale locale.

în calitate de aurse Initiale au foet folosite creatiile bi-sericeçtl çl lnice pistrate în colecÇiile pereonale aie cercetS-torllor Melania Boçocan (Iaai), Gleb B.Cialcovschi-Mereçanu si Vladinlr V.Axionov (Chiçlnàu), precum çi cele din fondurile Arhi-vei IfaÇionale a Republicii Moldova çi aie Arhivei UniversitâÇli din Iaçi, ale Bibliotecil Conservatorului "ü.Enescu" din Iaçi çi aie Bibliotecil Nationale din República Moldova.

De notât faptul cá numârul restrâns al compozi-Çiilor pâstrate fi cunoacute în prezept, atitudinea ootilà faÇà de fenomenul artel córale destínate cultulul, a ©ficialitâÇilor sovietice çi nega-rea realizàrilor de valoare din acest doaenlu, ¡sai ales ale celor din perloada interbelicà, au cauzat dificultàçi serloase în ref-lectarea procesului de evoluÇie a artel córale în Basarabia.

Drept bazS netodologlcS a tezel au servit investigatiile fundaméntale ale cercetátorllor români, ruçi, germani, francezi, italien! çi americanl tn domeniul artel córale. în studierèa miçcàrii córale în contextul cultural-artistic al timpului a fost utili7at principiul netodologic complex de tnbinare a metodei cultural-Istorice cu cea comparativà. Cercetârile tn doneniul creatiei coa-ponistice bisericeçti çi laice au solicitât utilizares metodei comparatlv-structurale pentru elucidarea parilcularitâtilor artis-ti'ce ale operelor analízate.

Caracterul atiintiflc original al tezel. în aceastâ. lucrare

pentru prima datá este presentao descrlere desfifuratá a proce-sului de dezvoltare a artel córale basarabene in contexttll oultu-ral-artistic al timpului. Autorul a propus la cedrul lnveetiga^lei o periodizare ftilnfiflcá a intervalului temporal studiat, flnánd seamá de etapele reale ale evolu^iei artel córale basarabene, pre-cum §1 de únele tendinfe similare care au avut loe concomltent in cultura muzlcalá a Prlncipatelor RomSneftl.

Autorul a introdus ín circuítul ftlin^ific analiza crea^li-lor bisericefti fl laice ale coapozitorilor basarabeni din perioa-da Etudíatá (U.Berezovschi, U.B&rcS., C.Zlatov, A.Iacovlev, V.Bopo-vici, A.Cristea). Creadla componistlcá biserlceascá §1 laicá a lui G.líusicescu fi a discipolilor sái legeni, deja reflectati in línii generale de muzicologii románi, este abordatá ín astual.a te-zá sub aspectul nou al interferen^ei el cu arta componistlcá a co-legilor basarabeni, cu procesul muzical integra al tiapului res-pectiv, precum $1 din perspectiva istoricS conteaporaná.

ínsemnStatea practlcS a investiga^illor. Cercetárile realizate ogllndesc partlcularltáflle unel perioade importante a desvol-táril culturil córale basarabene, studiate p&n& ín prezeat insuf1-cient fi unilateral. Bezultatele lnvestíga^iílorpot serví drept eursá de bszá pentru cercet&rile viltoare in domenlul artel córale, precum fi material didactic destinat procesulul de instruiré in cadrul instituflilor de specialitate. Hezultatele ob^lnute pot 11 foloslte la completarea repertoriului forma^iilor córale profe-Bioniste fi ale celor de amatorl.

Aprobarea rezultatelor tezel. Lucrarea a fost realizatá in . cadrul Institutului de Istorla fi Teoría Artel al Acadeslel de §tiin^e a Republicil lío Ido va, Secóla "Buzicologie", fiind exaai-natá la fedin^ele respective ale Secfiel fi Consiliulul $tlln$ifle

pi recomandati pentru sus^inere.

"Unele trisátur^. ale dezvoltirii auzicii córale ín BasaraMa de 1« BfSrjitul aec.HI pSná 1« 1940" ("Probleae ale studiului ertelor In Moldava", 4-5 martie 1992, Chipln&íji

"Or»«^lí coralá a lui Gavrlil Huaicescu" ("90 anl de la moartes lui C-avriil Uusiceecu", 19 decesibrle .1992, Ghi^in&u);

"Evolufla iatorlcS a auzicli córale ín Basarabia" ("Probleme ale Btudierii «rtei na^ionale", 16-18 februarie .1993, Chijináu);

"Eugéa Coca" ("Eu§en Coca - simpoalón Jubiliar", 29 mai 1993, Chijin&uJi .

"Creadla biaericeaseS a lui Uihail Beresovachi" ("Arta románá a perioadei interbellee", 13-14 ootombrie 1993, IajiJj

"Un a ara promtor al muiicil córale" ("Via^a muzicalá a Basa-rablei la oecolul XI", 20-24 decembrie 1993, Chijináu);

"ActiTitatea arti8tj.cá a lui Ultaail Beretovschi* (Sesiunea anualá a I.I.T.A., 21-23 octombrie 1995);

"Crea-fia corali basarabeanü laicá" (Seaiunea jtiin-fificá anu-alá a I.Z.T.A., 26, 28 aartie 1996).

Rezultatele- de bazá ale cetcetárilor gtiin-fifice efectúate de cátre autoarea tesei au fost publícate Ín articolele menciónate la ofárgitul autoreferatului. ,

Structura tezei, Teza este alcStuitá din introducere, trei capitole, íncheiere, note, bibliografie, anexá, care include exea-plele isuzieale.

REZUMATOL COH^'IIÍUTULUI TEZEI ín introducere sum. indicate cauzele abordárii insuficiente a problemei, este arguméntate, neeesitatea imperioasá a studierii iBtariei artei córale basarabene din perioada ultiaelor decsnii ale seo.al XlX-lea ín prima jumátate a sec.al ZX-lea; sunt elu-

cidate orientárile auzical-stilistice respective, untie dintre . care pi-au plerdut actualitatea, lar áltele au constituít temelia dezvoltSrii ulterioare a artei córale tn República Moldova. Intro-ducerea confine formulares obiectlvelor teeel, argumentaría bazei netodologice, fundamentares actualit&^il tnsemn&td^ii practice a investiga^iilor. Autoarea efectueazS. o tentativá de analizi. a studiilor muzicologice dedicate muzicii córale din arealul cultural románese din alte -f&ri ale lumii.

Cspitolul I. - "Istoricul mipeárii córale In contextul cultural-artistic al timpului" - reprezintá o sintezS a proceselor de dezvoltare a artel córale din contextul cultural románese (tn special in Basarabia tn lío Ido va de peste Prut), bazat& pe analiza evolu^iei muzicii córale tn centrele artistice respective - Chipi-náu, Iaji Bucurepti.

Arta muzlcalá tn genere fi, mai cu seamá, muzlca coralá tn repórturile ei cu con^inutul verbal este ata$Bt& tntr-un fel sau altul la tendin^ele vie^ii spirltuale ale timpului care la r&ndul lor, nu pot fi imagínate tn atara proceselor sociale. Reiepind. din aceste considérente, puteo presupune c& unul dintre criteriile de periodizare istoricS a muzicii córale constS. tn .etudierea comparata a etapelor evolu^iei acesteia cu cele caracterlstice istori ei sociale.

ín ietoria inuzicil basarabene din secolul al XH— lea 9I a prlmelor decenii ale secolului al XX-lea sunt menciónate, de Obice! , etapele de evolu^ie relevate de A.Boldur tn lucrarea sa "Kuzica tn Basarabia". Sub aspect general periodizarea etapelor propusá de A.Boldur este reflectatá just, tnsá tn cazul cercetá-rii artei córale intervin anumite corectári dictate de tnseQi particulnritá^ile dezvoltárii acesteia ceea ce demonBtreazii prinul parngraf al capitolului - "Reflec$ii preliminare".

Ursitoarele paragrafe stmt destlnat« analisal o»np«ratlve • contextului social 9i cultural-artistlo ce ^ine de exlstes^a artel córale la Chi^in&u, Iagi fi Bucure^ti.

tn Basarabla deja la 18*13 semnalSa aparadla primului cor creat ín cadrul Semlnarulul teologic, formadle care . s-a plasat

pe pozi^ii avansate In via^a artisticá a Chi^lnáului. íntreaga slp-

r

oar» coral á. cult& de la prístela «tape ale evolu^iei aceotei» s-a cristalizat ín cadrul blserioii. ía ?8rile Románe^ti música biseri-ceascá a fost lnfluen-fatá de cea tureeaacá, ceea ce a rp-finut aparóla In íloldova de peste Prut a cfint&rii coral® pe mal multe voci fl p&trunderea unor tendinfe specifice $1 -varietá-fl de gen créate anterior tn música cultá occidental!. '

llen^lonia 9Í influenza puterniei • culturil córale rus« exer-citati asupra celei romdnefti la etapa ini^ialá. ínsátn ^árile Románegtl aceaatá tendin^S, salutatá de unii alujltorl ai elerului, s-a ciocnit de o atitudine oatlli din partea altor representan^1 ai blsericll ortodoxa rom&ne, care apreciau crftntarea coralS ca o ri-valá periculoasi a vechli psaltlcbii.

Ini^ierea publicului larg tn arta muricalá de ti'p european era prestatá de trupele str&ine aflate ale! ín turnee. Sub aceat aapect óramele Bucure^ti 91 laji se aflau ín condl^ii cu. ault mal favorabile decát Chiglnául, fapt care a influen^at asupra speclfl-eulul foraárii ulterloare a fcolilor componistice respective.

In continuare ae cerceteazi evolu^ia tradi^iei córale laice legate de aifcarea amatorilor genului respectiv fi de activitatea forma^lllor córale profesionista, ae studiazá gradul influente! artel córale stráine asupra celei basarabene la etapa de-formare a «1, rplul institu^iilor de íav&^amSnt in practica coralá. Procesul

de dezroltare a artel coral«, oare a-a aanlfeatat anuae la ria-cruoea secolelor al XIX-lea fi al XX-lea, capáti o pondere deo-seblti. in perloada lnterbelici, coaplettnd aucceaiy tenlrea ^ culturáis basarabeani.

Capltolul II - "Creadla oorali blaerlceaaci" - este conaacrat lnyentiga^illor In doaanlul reepectiv, pi anua* incadriril muzl-cll in Liturghle, aceata filad unlcul aerviclu divin in Ortodoxia Roa&neascl in care este adaia& c&ntarea coral&*. tn paragraful 1 al capitolulul sunt atudiate direc^lile de «anlfoatare a craafiel ■tuslcale religioase, partlcularltá^lle auslcii sacre *n comparable cu ale celal profana, func^iile Mueicil in practica aerriciulul religiös.

ín continuara ceréeteaei particular!titile atllistlce ale crea^lai coapOEiatice romfineftl luate aub aspeetul pätrunderii in . cadrul acesteia a unor_tendin^e ale auzicii bisericefti eurepene -rusi, germaná, itallaná - pi a psaltichiei tradi^ionale.

Sunt nOBlaalizafi comporitoril adep^l ai flecárula dlntra cele trei cúrente atllistlce sanciónate inc& de G.llusicescu (aip-carea nuticalá rusi, cea geroano-itallaná pi cea derivati de psal-tictaia tradicional^), dupá care uraeazi caracterizarea interac^iu-nli acestora,•evlden^ierea legäturilor stiliotlce latente sie. su-zicii iepene fi chlfin&ulene, rolul lui G.llusicescu in procesele de crea^ie din aceste douá centre muzicale.

Originar din Basarabla, G.Husicescu a absolvít Conservatorul din Sankt-Peteroburg, devenind unul dintre adep£ii curentului rus in dezvolterea auzicii córale romfinefti. ín acesstä calitate el a exercltat o influen^ä enormä asupra luí li.Bererovschl 9I A.Iacov-lev, care fi-au desfäpurat actlvitatea in Basarabla, dupá ce au studiat la profesorli fi compozitorii din Rusi8. Concomítent,

3.1fusic«scu a torast o pleiadi de compositor! románi talenta^i cara pi-au desnnstrat tehnica de coaposlfie sai alea tn lusrSrile muzicale destínate cultului.

Autorul supune unei analize Binufloaae creaCllle biserice^ti ale compozitorllor le^enl T.Cerne, T.Tegdorescu, E.Mezzettl, C.Bn-ciu (tncá un.originar din Basarabia), cerceteaz& "Imnele.Sf.Litur-ghii" ale lui G.Musioescu. tn continuare ae caracterizeazí creati-ile pe texte religioase ale coapozltorului chipináuiean M.Berezov-schi, ae cerceteazá acrupuloa vasta coapozi-fie a aceatuia - "lámele Sf. Iiiturghii". Aceste doui cicluri córale sonuaentale oaoniae, seanate de G.Uuaicescu fi de M.BerezOvschi, au avut o ooai tá ase-máná toare. Anbele a-au bucúrat de popularitate deosebitá tn tntre-aga Roaánle din períoada interbelicá, pentru ca sá fie date uitá- ' rii nemerltate tn anii um&tori, fiind interpretate doar fragnen-tar. ;

Analiza miniaturii córale religioase inedite "tntr-o zi" de A.Iacovlev, promotor de vazi al culturii córale tn Basarabia, tn-staeie acest coopartiaent al tezei.

ín capltolul XII ~¡ "Creadla corali laicá" - as cerceteazS specificul Basarabiei, til conpara^ie cu Roa&nia, tn ceea ce prive'f-te compozifia coralá laici: situafia BasaraMel, ca provínole a nnul inperiu, distanfatá de via^a politico-culturalá intensü a cen-trului, a avut anualte conseclnfe tn creadla coralá laici: redu-cerea apectrului concepcional pl al diapazosului genurilor. Ce exenplu, tn Basarabia n-au fost compuse creafii coral» cu caracter ■ilitant, ceea ce conatituie una dintr« direc^iHe principale ale nuzioil córale roaánejti.

Pe parcurwul perioadei atudiate nul^i ttneri auzicieni din Basarabia, dupi ce obflneau cunoptinCele respective de bazi 9! ci-

p&tau o exporien^fi tn materie, pSr&seau locul dé baptini, stabi-liz&ndu-se -tn centra cultural« mal nari ?1 tmbogá^lnd, prln acti-vltatea lor, cultura nuzicalá a statelor tnvecinate.

Activitatea coralí, caro s-a deafápurat la Iapi tn perioada atudlatSpi influenza el aaupra nuzicii córale basarabene lnter-belice a deterainat lnteresul preponderent al autorulul pentru creadla cosponistici corelá ief-ená. ín compartlmentul respectir al tezel aunt analízate »«entele principal« ale crea^icl laice iepene, cale dauS dlrec^ii (ctntecul pat,rlotic pi prelucrarea cfin-tecului popular) tn care B-au mnifestat coapocitoril acestei $coli, la fel ce ?i cel bucurepteni.

ín afar& de aceasta, In capitolul dat aunt abórdate crea^iile córele-ie^ene destínate copiilor, prelucrirlle córale pl compozi-^iile origínale. Se efectueazfi o analizá ainu^ioasá a acelor píese care dau poeibilitatea de a elucida esen^a etilului fiec&ruia dintre coapozltoril iepeni (G.líusiceecu, T.Teodorescu, C.Baclu, E.íiezeettl, G.Galinescu, A.Zirra) al celor chi^inSuieni.

De asemenea, sunt caracterízate prelucr&rile de c&ntece populare, píesele coral®, original? cele de propor^ii compuse de M.Berezovschi, U.BSrc&, V.Bopovici, A.Cristea, A.Iacovlev, C.Zla-tov (ultimilor do i le apar^in cáteva miniaturi córale elocvente, r&mase pSn& tn prezent inedite 9Í deci necunoscute niel specialif-tilor, niel publicului larg), care au dezvoltat fructuos tradi^ii-le lui G.Musicescu, realizfind interaj^riunea muzicil chiginauiene cu cea iepeaná pi bucurejteaná tn domeniul crea^lei córale laice.

ín tncbelere sunt menciónate rezultatele de bazS ale investi-gaCillor, sunt formúlete concluziile finele ce $in de aspectul tau-zical-istoric 9Í de cel teoretic el problemei studiate.

LISTA' KJCRlKILOIl PUBLICATE

. Sugen Coca, tn: Arta'92, Chipináu, Litera, 199?, p.99-101. Evolu^ia istarici u nuzicii córale tn Bnsarabia, tn: Arta'93, ChipinXu, Litera, 1993, P-141-152. . Unele tr&situri ale dezvoltárii imraicii córale tn Baearabia de la afílrfitul aec.XEC p&ná la 1940, tn: Probleae actúale ale artei na-fionale, ChipinSu, ^tiiafa, 1993, p.76-83. . Crea^ia coralá a lui Gavriil Uusicencu, tn: Arta'94, Chlpináu,

^tiin^a, 1994, p.104-109. • . Activitatea artieticá a lui Uihail Berezovschi, tn: Arta'95, Chi-

?ináu, ^tiin-fa, 1995, p.133-138.• . Un nare pronotor al nuzicii ccrale, tn: Via-fca nuzicalá a Basara-biei tn secolul XI (aaterialele conferin^ei - Chigin&u, 1993, 20-21.XII), Chifináu, Deruga, 1996, p.26-29.

IHfc JLRT OP CHORUS SIBGIEG 1ЕГ BASARABIA

AT THE Его) oy rrz cestui«: UP TO TEAC 4940

The necessity to study the origination, formation sod the initial development of creative work of Basarabia's сок^ооегв in the Art of cbarua singing hove been sore end гэге insistently sen-oed mw, at the end of the И*th Century. The cold period of tins has been for long remaining neglected by nusicologjeta.

Thoe work for the first tine presents the expended ptnoraaa of historical development of Basarabian сЬэгсз singing within the tics Unite of fron the later decades of the HI Century up to thi early third of the П Century, given in the context of cultural end art developments of contemporary tices. The author of this work proposes a scientifically based division of the studied processes into tine periods, toting into consideration the basic trends that existed in sasical culture in Iciji end Euchuroctj td-ditionelly, the work tefcoo notice of the effects the contemporary Russian and V/ect European Euaicol traditions exerted upon the сtorus singing creative activities in the cultural erea being studied.

The work brings into general scientific use the results of studies of spiritual and secular susical specimen created by Ea-sarabian composers at the end of the 231 Century up to the first third of the И Century, ouch as H.BeresOvski;}, li.Blrca, K.Slotov A.Iacovlcv, V.Bspovici, A.Kristeo. A now aspect is given to the studies of spiritual, and sordly music created by G.llusicesku and his Iasi apprentices, and given just in general content by works of Rumanian Busicologistsi this dissertation rork prezente it in relation with creative works by Bacarabian composers of the tine and withinframework of complete musical panorama of those times..«.

however, delivering it in touch with the now existing historical outlook.

ХОРОВОЕ ИСКУССТВО БЕССАРАБИИ С ЮНЦА XIX ВЕКА ДО 1940 ГОДА .

В конце XX столетия все более настоятельно ощущается необходимость изучения процесса зарождения, становления и начального этапа развития хорового творчества композиторов Бессарабии, поскольку данный период длительное время оставался незатронутым музыковедческими исследованиями.

В настоящей работе впервые представлена развернутая панорама исторического развития бессарабского хорового искусства последних десятилетий XIX века и первой трети XX века в культурно-::у-дожественном контексте .времени. Автором предложена научная периодизация изучаемого процесса, выдвинутая с учетом основных тенденций в музыкальной кулмуре Ясс и Бухареста, отмечено влияние русской и западно-европейской, музыкальных традиций на хоровое творчество в рассматриваемом культурном ареале»

Работа вводит в научный обиход результаты изучения церковных и светских произведений, созданных композиторами Бессарабии в конце XIX века и в первой трети XX века (творчество М.Березовского, М.Быркэ, К.Злаирва, А.Яковлева, В.Ппповича, А.Кристя)., Духовная и светская музыка Г.Музическу и его ясских учеников, отраженная в общих чертах румынскими музыковедами, рассматривается в диссертации в новом аспекте, в соотношении с композиторским творчеством их бессарабских коллег, в целостной музыкальной панораме соответствующего периода и с учетом современной исторической перспективы.