автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.01
диссертация на тему: Опера в Бессарабии (1918-1925)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Опера в Бессарабии (1918-1925)"

P r ß OA

2 7 HRJH 1Q8CADF-MIA nE 51'IINTE A REPUM ICH MOLDOVA

I IV" IJJ I INSTITÜTUL DE ISIORIA $1 1FORIA AUTEI

C'u ttllu de muiliistris

OANILÄ Aurelian

OPERA IN basarabia (1918-1925)

Specialitaiea 17.00.01 - Isloria si lusiia teatnilui

AUTOREFERATUl tezel pentru obtinerea gradului ptiintific da doctor In studiul artolor

Chißinau - 1994

Teza a foat reolizatg £a csdrul Institutului de Istoria qí Teoría Artei al Academieí de ^JtiinJo a Republicii Moldova

ConducStor jtiinfific - Elfrida COROLIOV; doctor ín studiul

ertelor

Beferenfi oficiali

1. I>eoniH Cenortan - doctor hebilitat ín studiul artelor

2. Serglu Cherdivarenco - doctor hibilitBt in studiul artelor

3. Viotoria Melnio - doctor ín studiul artelnr

SuaRiñere» va aves loe la ora /P la ^edin^a Consiliului specializat D17.95.14 da conferire a gradulul ^tiin^ific de doctor ín studiul artelor de pe língí Institutul dis Xstoris qi Teoría Artei »1 Academia! de §tiin$e a Hepublicii Moldovn: Chi^inSu, bd. Stefan oel. Mare, nr.1

Tezo poste fi exnminstg ín bibliot^cn Acadenioi do ^tiin(e a Rapublicíi Molilova (bd. tytñftm cel Mam, nr.1,i.

Autoroferstul eotn exppdinfc le Y^ÚrJt 1994.

Secretar ijtiinyific si Conniliului de conferir!? e grodclor ^tiin^ifíc

Ana-lísria PLSmftdeslS, doctor ín studiul arteloj

CARACTERISTICA lUCBlRII

Aparijia Operei baaarabene, in 19'1S, a i'oBt o cousecin^ä obiectivá, geueratS de tenaiunea ertiaticä exiat"iitä in £inut, de cota Snaltä a culturii muzi.cale, formate in primal deceniu al sec.XX pi prezenfs unui public recuptiv , initist in erta do operä.

in tirnpul Priuiului räzboi mondial, i a la^i 3-au grupat iu-portante forfe artistice, cara, reinnoite ¡ji anbiliz&te apre sfir^itul räzboiului, au catBÜzat dezvoltarea artelor in mai multe regiuni ale HomSniei. Dirijorul J.Bobe3CU soliatul

J.Atanasiu, viltorii fondatori ai Operei b.sárabeae, plecafi din "äocietatea romguä de operä", ie^eanä, eu ciontat la Ohi^i-näu multe speotacole ale repertoriului lor.

in trupa baaqrabeanä íormatá la Chi^inäu a~au intilnit re-prezeritao jjii ^colii italiene de vocal: G. üorelli, J. Ataoaaiu, E.Rodrigo, B.Lupu, soli^ti din Bomänia, cu ubaolvenfii Conaer-■ vatorului din Petrograd ^i ai Conservatorului din Moscova, unii din ei au fäcut mai a^oi ^oosla máieatrioi scenice In re-numitele teatxe ruae^ti,cel de dramg muaicnlfi din Petrograd i^i Operä din tloscova e lui S.Zimia: G.Uelnik, E. Ivoni )N.Na3ao.evuki| Ia.Gorski, S.Gorskaia, A.Diceacu - discipolul ^colii muaicnle autohtoue, contribuind astfei, la apjri^ia unui feuomen artiatio deosebit - Opera basaiabeonä, uiide fusionsu armonios cultura da oporä occidental-eux'opoanä fcradifiile teatrului, musical. rua.

Valoarau investí ¿a^ii lor rezidä in criyinali tatúa nuteria-iului inclua in cj.rcui.tul ^tiinfifio ^i anullzi lux, coro na dezväluie iatoria devenixii ^i ascenslimoc den! ¿curta, dar mpresionantä B Oporei beauratoue sprs» cuiiulo srtei, in feUi.1

ecesfca dispgrînd cea mai mere patg. alb& Îq istoria teetrului musical din Chiçin&u.

Deçi opera în Basarsbia a existât reletiv pujin timp, cer-cetSrile efectúate evidenjiazg. dou& perioade. Prima perioadS -1918-1919, e marcatS de aotivitatee distinsului dirijor J.Bobes-cu, conducôtorul artistic el trupei, Î11 componenda cgreia e existât un ansamblu minunat de soliçti, corul çi orchestre,' susÇi-nuÇi material de BíBelousova. Hepertoriul format în aceastg pô-rioodS includes lucrSri populare din -lasica vest-europeanS çi ruaS: "ïaust" de Ch. Guonod, "Ebreea" de F.Halevi, "Rigoletto", "Travi8ta", "Aida" de G.Verdi, "Paiefe" de R.Leoncavallo, "Cavalerie rusticang." de P.Mascagni, "Тозса". de G.Puccini, "Evghe-ni Oneghin" de P.I.Ciaikovski , "Denonul", de A.Rubinçtein. Au fost móntate acte din operele "Papuceii" çi "Dama de picg." df-P.I.Oieikoveki , "Rueelke" de A.Dargomîjski, "ürnani" de G.Verdi, "Bgrbierul de Sevilla", de G.Roeeini. Multe din aceste lucrgri vor constituí fondul pentru perioada a doua de evolufie a opterai în Bssarabia.

De la sfîrçitul a.1919 pînâ în 1922 deçi sînt ^imitate sursele moteriale, deçi pàràsesc ornçul J.Bobescu çi mulÇi soliçti importanfi, au loc noi tentative de formare a operei profesioniste la ChiçinSu, prilejuind cîteva momente de reveladle, denionstrînd totodatâ un mare potenfial crestiv al Chiçingu-lui muzicsl-teatral, tendinÇele estetice aie organizatorilor "Operei ertistice" çi "Societâfii artiçtilor de орегй". Se afir-mS nune noi de dirijori ll.Bîrcà, P.Lempcovici, R.Urlàfeanu. Pentru prima datS se ecordj о importants deosebità regiei çi scenografiei (pictor U.Berezovskaia-Iudina; In nontsrea lui L.Bobronravov 0 operelor "BSrbierul de Sevilla" çi ".Faust".

ín aóbJa^i timp, Ib Chi^inSu sint prezentate 3pectacole márcate de individualitatea artistici gustul vedetelor de opera aflate in tumeu M.Tobuc-Cercas (KriviJkaia), £oat& solista a tío-cietáfii mjzical-iatorice a ccntelui A.^eremetiev E.Lucezar-

akaia, originará din Basarabia, fostá solista. a Teatrului "Bol-^oi" din Moacova, E.Ivoni V.Caravia, deja soli^ti ai Operei din Bucure^ti, in jurul c&rora menfcineau activitatea arti^-tii chiijináuieni de opera.

Opera HafionalS, fonda ta la sfirijitul a. 1921 de dirijorul E.Massini ^i tenorul Iá.Nastaf in pofida faptului cá a prezentat citeva spectacole de suooes, nefiind suayinutS material,iji-a aua-pendat activitatea ín aprille 1922.

llulfi din arti^tii de 0£>erá, inclusiv favorifii meloaanilor din Ghi^inSu H.Naí$acevski ^i Ia.Gorski, in 88.1923-1924 au intrat in componenda Operei din Cluj. in timpul Expozi|;iei Nafiona-le la Chi^inSu (auguat-septeubrie 1925) a foat organizat un festival deosebit cu participarea Operei din Gluj ^i duei L.Lipcov-akaia, solista cu renume mondial, originará din Basarabia, acest eveniment fiind ultima manifestare de valoare a Operei basarabens,

Posibilitetea ce ap&ruse pentru prima datS. de a avea accea la naterialele de arhiva ^i ule presei periodice a favorizat de-zváluirea Ui^carii de £>tudiouf fenomen foarte interesant, carac-teristic pentru Basarabia anilor 20.

Avindu-^i ínceputul la Chi^ináu pe la mijlocul a. 1919, de^ii a existat mai pufin de un a"n ("Opera forfelor tinere", Studioul de operg., dratci ^i baiet, Olaaa de opeig. a (¡colii wuzicale; u juca t un rol important, insfcruind ttulfi artiijti tineri peatru a«ti-vaistea scenicS, caro vor contribwi n¡ai tírziu la dezvolcarea artel de opjji'á Sn República UolJcva.

Actualitatea investigafrillor. Deçi arta operei ocupS un rol important în culbura artisfcicS в Moldovei, ea r&nîne un do-mcniu moi pu(íin studiet al ei. Analiza perioadei de înoeput a operei noldoveneçti, ea. 1918-1925, efectuatS în tezà, bazatg pe materiale inedite, incluse în circuitul çtiinÇific, ne-a permis sg omitem «ea mai шаге lacung în ietoria ei.

CercetgriLe efectúate se dovedesc a fi foarte actualè prin faptul, fc?L ne demonstreazS cota înaltà a culturii muzlcal-testra-le в Basarab'-ei în perioada studiatâ, care a preg&tit terenul pentru fondarea teatrului de oper®. în acelaçi timp,està relevât rolul legSturilor çi influenfei reciproce dintre cultura artisti-сй basarabeang çi arté Ç&rilor vecine, care au contribult la îm-bogSfirea artei de operâ basarabene çi formarea originalit&fii ei.

Obiectivul principal al lucr&rii e studierea devenirii, exi-stçnfei scurte, dar expresivo a operei basarabene, care poateservi drept sursü pentru o viitoare interpretare esteticg. çi filozo-' ficS a particuloritáfilor evolufciei artei de operS narcate d'e un mediu culturel concret, de о situaÇie sociál-politicS, de procésele generale aie istoriei cultiirii europene. '»

Baza raotodoloKicS a tezei se aprijinS pe netoda lôtorico-comparntivj a analizei lucrâriior de operg, care a permis plasa-rea spectf:colelor operei basarabene în contextul culturii muzi-cal-teatrale din Europa priraului deceniu ni secolului XX. Metode coraparativ-structuralg utilizatg în paralel, ne-a prezentat flecare spectaccl din unghiul de vedore al solufion&rii artistice, regizorale, solistice çi interpretgrii muzicale.

Caracterul ^tiintific original al investigafrijlor. Informa-fille inedite dospre opera basarabesng, obfinute in ultlmul timp, din surse inacceoibile pínl nu demu.lt (presS periodic&.materiale

de erhivS- eu conturat imagmea evolufiei ortei de operó în Ba-sarabia, fâcînd-o amplà çi veridicS. în articúlele la teœâ, publícate anterior, din lipaa datelor necesare çi presiunii ideologice, istoria operei basarobene este prezervtstS nu doó. incomplet, ci ai dénaturai. Omitereu din studiul prr.. ;sului istoric al unui factor important cum a fost "ilocietatea românâ de operj" ieçeanà, membrii careia au fondât Opera basarabennâ, foraîndu-i çi repertoriul, nu a permis Qesizurea specificului operei din Basarabia, care a îmbinat organic cultura vest-europeanâ eu tea-trul muzical rus de la începutul secolului JUC.

în tezá pentru prima datâ. sînt evidencíate douà perioede în evolufia operei basarabene, sînt relatate fapte noi despre miçcarea de studiou, care anterior a fost total ignoratâ, deçia influençât vádit instruirea tinerilor soliçti pentru activitatea scenicá.

De asemenea pentru prima datâ este caracterizat mediul cultural, cel muzical-teatral, care a constituit contextul, funda-mentui, pe care s-a fondât çi s-a dezvoltat urta de operâ în Basarabia.

0 important^ deosebità îi .revine apectaclografiei în ordine cronologicg. din anexa te2ei, astfel obÇinîndu-se în premiers O imagine clarà a spectacolelor de operà, prezentate la Chiçinàu, consecutivitatea lor çi, în mare parte, componenda lor interpretativa.

Importants practicg a "investi sa tiil or. în eercetárile efectúate au fost relevât*, particularitadiie cajdcteristice aie unei iapoi'tante, dar {U^in. studinte periosde în dezvoltüitíS t.eatmVai ouzical din EepuDlica Joldova. Rezultatfcle investigaçiiior pot servi drept sursa pentru cercetâ^ile vi i toare îi. doaepiul artei muzical-teatt-Ple, pot fi incluse In proc,jELi«-.i.e de

etudiu ale Academiei de nuzicà çi Institutului de Stat al artei.

ín calltate de surae initiale au fost studiate materialele presei periodice de la sfîrçitul aecolului XIX pîn& în anii 40 ai seoolului XX, monografiile çi articolele çtiinfifice dedieate artei muzical-teatrale din periosda respective documéntele deô-pre personalitStile teatrului muzical, depozitate la Arhiva na-fionalg a Eepublicii iloldova, Arhivele Statului din Bucureçti, ïondul Minieterului Instruirii Publice, Fondul Teatrului national C.ü.S.t". "M.Glinka", au foat incluse m&rtùriile rudelor sr-tiçtilor Operei basaràbene, au fost analizate fotografii-documen te ale epocii, care 8-au pâstrat pînâ azi çi încâ n-au fost publícate.

Aprobarea rezultatelor lucr&rii. Lucrarea a fost realizatS în cadrul Institutului de Istoria çi Teoria Artei al Academiei de Çtiinfe s Republicii Moldova, examinatâ la çedinÇa Consiliu-lui çtiinÇific çi recomandat& pentru susÇinere.Unele aspecte aie cercetgrilor çtiinfifice au fost expuse de c&tre autor în lucrâ-rile nenfiocate la sfîrçitul autoreferatului.

Structura tezei. Studiul este alcátuit din introducere, trei capitole, încheiere, anexe, note bibliografice. Hotele in-clud trei compartimente: 1. Literatura referitoare 18 istoria tel trului muzical din Basarabia, din Europa de Est çi de Vest; 2. Presa periódica lócala; 5« Documente de arhivâ din Chiçingu, Bucureçti, Iaçi çi Moscova.

Rezuma lui tezei. Introducerea include trecerea in revistS çi analiza literaturii, care a fost publicatS la tema investi-gaÇiei.este définit raediul cultural format în Basarebia începînd eu anii 4-0 ai secolului XIX, çi care la începutul secolului XX e générât apariÇia teatrului muzical autohton. Corvcomitent sînl „6

examínate tendinfele dezvoltgrii artei de operà în centrelo cultúrale ale Eusiei la Fetrograd çi Moscova, çi de asemenea la laçi, care au avut, începînd cu 6.1918, o influenÇâ hotârîtoare în pro-cesul de formare a Operei din Basarabia. Sînt definite argumentât limítele cronologice ale studiului - aa.1918-1925 - perioada apariÇiei, activitâÇii fructuoase çi Itlngerii treptate a operei în Basarabia, devenite ulterior o sursá a evoluÇiei artei do operà la Cluj, Bucureçti, mai tîrziu çi la Chiçinâu, 3înt fundaméntate acopurile çi aarcinile cercetgrii.

în cnpitolul 1 "Opera baaarabeanâ" sînt analizate prime-le tentative de formare a teatrului de operâ la ChiçinSu, între-prinse din 1910, dar fructificate doar în 1918 odatâ su sosirea la Chiçinêu din Iaçi a talentatului dirijor Jan Bobescu çi a tenorului Jan Atanasiu, care au preluat conducerea artística a trupei conpuse din soliçti de operà çi muzicieni din Romanía, Ru-aia çi discipoli ai Çcolii muzicale autohtone, susÇinuÇi financiar de B.Belousov8, proprietarul magazinelor nuzicale çi a Agen-Çiei Teatrale din Chiçinâu.

Autorul examineazâ în detalii repertoriul trupei, alcStuit din lucrári poi)ulare ale compozitorilor italieni, francezi çi> ruçi ai sec. XIX, analizeezâ particularitâfile montârii scenice, indicà rolul primordial al lui Jan Bobescu. în capilol sînt analizate particularitâtile personalitâÇilor artistice çi náiestria soliçtilor de operâ G.Borelli, J.Atanasiu, G.Melnik, E.Ivoni, B.Rodrigo, N.Hagacevski, Ia.Gorski, A.Costescu-Duca, R. Çteiner, çi alfii.

în acelsçi timp, nutorul ne relateâzà viafa artística . a trupei, complicatS ai contradictorie, dependenfa ei de fac-torii extemi, necesitatea unor cgutâri permanente i> surselor de

n /

autoflnanÇore suplimentare. Aceste circumstanfe au impus reorga-nizaree trupei în "Societatea de operg basarebeang", iar mai apoi în "Opéra basarabeang", condusg de B.Belousova çi J.Bobes-cu, iji, pe lîngg prezentarea spectacolelor de operg, au inpus pa'rticiporea la direrite "Concerte grandioase"f care, pentru a atrage publicul, includeau nuaere de estradg. Dar definitorie pentru Opéra basarabeang rgnînea cota artisticg înaltg a spectacolelor, culture muzicalg, ansamblul omogen de soliçti, cor çi orchestrg, ceia ce-i asigura Operei basarabenè un public din ce în ce mai numéros. Dar în tinpul tumeului din vara . anului 1919 la Iaçi çi Gala^i, deçl trupa se bucir " de succès çi apre-ciere artisticg înaltg, absolut neaçteptatul faliment economic destramg Opéra basarabeang, cauzînd astfel plecarea din compo-nenfa ei a artiçtilor J.Bobescu, A.Costescu-Duca, Q.Borelli, E. Eodrigo, J.Atanasiu, E.Çteiner, iar mai apoi çi G.Melnik çi E.Ivoni, devenifi ulterior soliçti ai Teatrelor din Bucureçti çi blilano.

în capitolul II "Noi tentative de creare a operei profe-sioniste le Chiçingu" este examinais "Opéra artisticg" j" forma-tg din initiative duei B.Belousova, îu fruntea cgreia 8-a aflat cunoscutul scriitor çi regizor L.Dobronravov. Autorul analizeazi montarea operei "Bgrbierul de Sevilla", efectuatg de L.Dobronravov în colaborare eu M.Berezovskaio-rludina (discipola renumi-tului C.Corovin), care a semnat ocenografia spectacolului. Autorul se refera 1s estetica spectacolului, în care rolul dominant aparfine regizorului, çi porneçte de la sursa literorg a operei comedie lui F.Benumarche. Spectacolul, menfioneazâ autorul, a foat concoput estetic în cheia dromei muzicale din Petrograd, unde L.Dobronravov çi-b fgeut studiile, a prietenit eu .8

F.fjalenpin, a cucerit faima de scriitor. ín aforS de opera, "Opera artisticS" a realizat ^i montares spec'tacolelor dramatice. O popularitate deo3ebitg a obfinut-o pieaa "Ha dne" de M.Gorki. insS viafa "Operei artistice" s-a dovedit a fi mal scurtS, decit cea a "Operei basarabene". La ínceputul lunli de- . cembrie a anAlui 1919 a fost conatituitS "Societatea arti^tilor de operS", iar nuraele lui L.Dobronravov va figura pe afi^ele Studioului de operS, drama ^i balet.

Pe língg obiectivele artistice - montares spectacolelor de operS, "Societatea" era obligatg sg "serveascg 9Í ca fond mate-rialul pentru prosperaros afacerii". ínsg "Societatea" a reu-^it sg realizeze doar trei spectacole: "Rigoletto", "Denonul" ^i "Faust". Autorul dezvgluié ceuzele evolu^iei scurte atlt a "Operei artistice" cít ^i "Societgfii arti^tilor de artg".Prin-tre cele evidente de ordin material se indicg 9Í conflictele dure de natura psihologicg. Antagonismul pronunfat al orgolii-lor artistice o impus "Societatea arti^tilor da operg" sg-^i suspendeze activitatea. Pe parcursul urmgtorilor doi ani arti^-tii de operS chiijinSuieni ^i-au axat activitatea in jurul vede-telor de operS soaite £n turneu: M.Tobuc-Cercas^.Lucezarskaia.

¡Jai departe autorul tezei supune analizei ultima tentativg de fondare la Chiijingu a unui Teatral de operg, íntreprinsg la sfír^itul anului 1921 de dirijorul E.Massini ^i tenorul 11. Na-ata, menflonind totodatg cauzele ce i-au provocat Sncetarea ac-tivits^ii artistice. Printre ele sint nominalizate lipsa bazei materiale ^i lucrul organizatorico-administrativ insuficient, care in consecinfá a supus trupa la o activitate haoticá, cau-z£ndu-i destrgmarea.

Ultimele pagini ale capitolului sínt dedicate festivalului

9

de operà, саге s-a desfàçurat în a.1925 la Chiçiuâu, în timpul ExpoziÇiei nationale, eu participarea Operei din Cluj, 'formats în bunà parte din foçtii artiçti chiçinàuieni. Autorul analizea-zô epectacolele prezentate, bine cunoscute melomanilor din Chi-çinàu: "Paiafe", Cavalerie rusticanà", "Rigoletto", "ïraviata", "Evgheni Oneghin", "Bàrbierul de Seville", "Aida", "Carmen", "Faust", "Boema" çi premiera operei "Lacme", in care a évoluât L.Lipcovskeia, artists eu renume european, revelaÇia festivalu-lui.

în capitolul III "Iliçcarea de studiou çi mediul artiotic" se vorbeçte despre începutul (pe la mijlôcul a.1919) miçcârii de studiou. Compozitorul çi dirijorul V .Çerot-inski uneçte amato-rii artei -le operà. "Opera tinerilor forfe" în afara grupului de soliçti mai includes çi corul. Montarea operei "Faust" a fost susfinutà de orchestra dizolvatei deja trupe a dnei B. Be-lousova. Deçi a avut un succès mare la public çi a fost înalt apreciatà de criticà, care a men^ionat originalitatea montârii scenice çi talentul tinerilor soliçti L.Babici.S.Vainberg, D.Be-rezovski, M.Vinearski, "Opera tinerilor forfe" a prezentat doar un singur spectacol. Lipsa susfcinerii materiale, intrigile permanente intre colegi au contribuit la suspendarea activitafii miçoârii de studiou.

Ulterior se analizeaza Studioul de operà, drama çi balet fondât trei luni mai tîrziu de c&tre H.Nagacevski, care avea drept scop nu doar <J înnoire a esteticii spectacolelor de operà, ci çi educarea aolistului-actor, cepabil s& se exprime liber în limbajele vocal, artistic çi plastic. în pofida eforturilor de eutofinanÇare - organizarea pe lîngg spectacole a balurilor, a seratelor de cabaret, antrenînd astfel un public solvabil nume-10

ros, dup5 nouâ reprezentnÇii in decurs de cinoi lunif Studioùl îçi suspendeazâ Bctivitatea artisticâ.

în scest capítol concomitent cu organizares Studioului de operâ, drnmâ çi balet, se mai examineazâ çi Seratele muzicale in . Familie, ce sveau loo in aela Çcolii muzicale, continúate mai . apoi de specl;Bcolele ClS3ei de operâ, conduse de regizorul çi artistul de operâ Ia.Gqrski çi dirijorul F.Iiempcovici. Aceotea au constituit de fapt o continuitate aimbolicâ a Studioului,via-fa artisticâ a câruia, în februarie 1920, se stingea treptat. Er8u prezentate scene çi acte din spectacole cunoscute nelomsni-lor din ChiçinSu: "Faust", "Aida", "Traviata", "Dana de picâ", "Demonul", relativ nouâ era doar "aceña hanului" din opera "Boris Godunov", în care evrjluau soliçtii A.Hacicova, L.Bsbici, S.Vsinberg, I.Rivilis, A.JTux, E.Çvamberg. Dar activitatea fruc-tuonsâ a Clasci Çcolii muzicale a bénéficiât de foarte puÇin timp - cam o lunâ. în tezà este mentionatâ necésitatea fireascâ

i

în ChiçinSul suprspopulat de muzicieni, soliçti de operâ, melo-mani, de a organiza o mineare activâ de studiou çi totodatâ tra-gic8 condamnare la o evolufie de scurtâ duratâ. ■

în încheiere sutorul faca observafii de ordin general asu-pra dinamicii tuturor proceselor de evolufie a artei de operâ în Basarabia. în tezâ este arâtat câ mediul artistic çi cultural al Chiçingului, format la începutul secolului XX, au fost propice pentru fondarea unui teatru de operâ. Ca urnare a investiga"çil-lor fâcutij, se reliefeazâ importanfa deosebitâ a relafiilor existente tntre Chiçlnâu çi Iaçi, amplifícate odatg eu concentrarea multor Duzicieni din cauza Prioului râzboi mondial, menfionîndu-se rolul de excepfie, pe care 1-au avut membrii "SocietâÇii romane do opera". în acelsçi timp este relevatâ influença beneficâ

11

a culturii vest-europene çi a cuiturii teatrului musical rus,contribuya cgrora a generat apari(ia fenomenului unie, care a JToet Opera baaerabeanà. Deçi a avut partç de o exieten^à artieticâ 8curtà, la o examinare minufiocsà, ne putem convinge câ concepte-le estetice pe care le-a format au îarîurit evoluÇie artei de operâ nu doar în Moldova çi România, ci çi în unele Çàri din Europa de Vest. G.ilelnik, E.Ivoni, V.Caravia, venifi din trupe re-gizorale puternice, cunoscute prin calitatea montàrilor artisti-co-pla8tice a spectacolului çi a fiecârui personaj în parte, au créât în scenâ nu doar chipuri expresive din punct de vedere vocal, ci çi caractere vii omeneçti. L.Hpcovskaia çi E. Lucezar-8kai9, distinse diacipole aie teatrelor imperiale, t.u participai în anii 20 la spectacolele Opérai basarabene, îmbiuînd în crea-Çia lor tradifiile "stilului clasic de operâ" eu tendinfele mode-me de infcerpx-etare, reînviind spectacole de operâ, care, pfirea, nu mai puteau trezi curiozitateapublicului. îmbinarea în cedrul unui 6ingur spectacol a tradijfiilor çcolii italiene de belcanto ce vede în logos-ul sonor expresie seatimentului eroilor,eu tra-di^iile çcolii ruseçti, ce mizeazâ m'ai mult pe for^a cuvîntului poetic, a format acel aliaj original, eu siguranÇà definitoriu penti-u Opera basarabeanà.

LISTA LUCRlRILOH PUBLICATE

1. DánilS Aurelian. Nicolai Ba^cstov // Arti^ti ai poporului din RSSM, Chi?ingu, 197&, p.p. 31-35.

2. DJnilg Aurelian. Teatr operl i baleta // Chi^ineov. in^iolope— dia, 1904, p.p. 482-483.

3. DJnilg Aurelian. Gavrilov L., Drsgoij Y., Garicov A.,Gheil L., Gorlaci K., Zaklikovschi V.// Literatura iji arta Moldovei. Enciclopedia: Chi^ingu,v.1, 1985, p.144, 147, 156, 197, 234, 243.

4. Dgnilg Aurelian. Mihailova L.P Teatrul acndemic de stat de operS ?i b.alet din RSSM. • Ibidem. v.II, 19C6, p.31¡ 288-290.

5. Dgnilg А. Enescu ín Bssarabia // Literatura ^i arta, 1993, 8 aprilie, nr.15, p.6.

6. Dgnilg A. Anastasia Dicescu - Primul director al Conservatoru-lui// Literatura ^i arta, 1993, 25 noiemtrie, nr.48, p.6

РЕЗЮМЕ ОПЕРА В БЕССАРАБИИ (1918-1925)

Опера Бессарабии принадлежит к числу мало исследованных явлений культуры края. Между тем, несмотря на сравнительную кратковременность существования, именно опера стана наивысшим воплощением музыкально-театрального искусства Бессарабии, а затем и Республики Молдова. В каждом из двух периодов развития бессарабской оперы проявились эстетические особенности постановок и испольнптель-

ского искусства.

Первь>й этап связал с творчеством великолепного дирижера Ж.Бо-

беску, художественного руководителя группы, в состав которой входили прекрасный ансамбль солистов (Дк.БорэллиД.Атанасиу, Э.Родри-го, 2.Лупу, Г.Мелнлк, Е.Квони, НЛагачовский, Я.Горсгай,С.Горекат, А.Дическу), хор и оркестр, материально поддержанные Б.Белоуоовой. Этот период характеризовался такяо интенсивным наращиванием репер-

1у

туара,включавшего популярные произведения западно-европейской и русской классики: "Фауст", "Еврейка","Рш?олотто","Травиата","Аида" , "Паяцы" , "Сельская честь","Тоска","Евгений Онегин","Демон" и отдельные акты и сцены из "Черевичек"."Пиковой даыы", "Русалки", "Севильского цирюльника","Эриани". Многие из этих спектаклей составят основу репертуара второго Зтала развития бессарабской оперы.

Однако их сценическое воплощение определяется уже творческими индивидуальностями и/вкусами гастролировавших солистов М.Тобук-Черкас, Е.Лучезарской, ставшими к тому времени солистами Бухарестской оперы Е.Ивони и Б.Каравья. В короткой, но чрезвычайно интенсивной жизни "Художественной оперы" и "Товарищества оперных артистов" раскрываются многообразие и богатство дарований бессарабских оперных артистов. Заявляют о себе новые имена дирижеров: М. Бырка, П.Лемпкович, Р.Урлэцяну. Впервые в операх "Севильский цирюльник" и "Фауст", поставленных Л.Добронравовым, ванное значение обретает режиссура и художественное оформление (художник М.Березовская-Юдина) . Свидетельством необходимости и важности для культурной жизни Бессарабии оперного искусства явилась и попытка создания Е.Массини и М.Наста в конце 1921 г. Национальной оперы, не осуществленной однако в силу отсутствия материальных средств.

Большую роль в подготовке к сценической деятельности значительного числа молодых талантливых артистов сыграло начавшееся с 1919 г. в Кишиневе студийное движение ("Опера молодых сил",Студия опоры, 'драмы и балета, Оперный класс Цузыкалыюго училища). Длившееся в общей сложности менее года,.оно тем не менее успело внести замитний вклад в дальнейшее развитие оперного искусства края.

Соединение ¿Лальыюкой и русской шкпя пения способствовало рскдвпию унншш.ного хупсжэствинногч явления, каким стала бесса-рп01 кап опере., органично соединившая в себе г.ападцо-евроиейскую сиы^кук культуру и Т^..:Д1'.Д'.1П русского нушаиихилго т^гра.

ANNOTATION ' L'OPERA EN HASSAEABIE (1918 - 1925)

L'Opéra de Bassarabie appartient a l'un des phénomènes cul- ' turels les plu3 inexplorés du pays. Cependent,en dépit de l'existence de courte durée, justement l'opéra devint la réalisation au plus haut degré de l'art musical et théâtral de Bassarabie et ensuite de la République Moldova. Chacune des deux étapes du développement de l'opéra bassarabienne se manifesta d'une façon particulière esthétique au sujet de mises en scène et de l'art interprétatif.

La première période est liée à la création du admirable chef d'orchestre J.Bobescu, le dirigeant artistique de la troupe ou entraient l'excellent ensemble des solistes (J. Borelli, J.Ata-nasiu, E.Rodrigo, E.Lupu, G.Melnik, E.Ivonl, N.Nagacevski,la.Gor-skii, S .Gorskaio, A.Dicescu), le choeur et l'orchestre,avec le, secours matériel de B.Belo'ùsova. Cette étape est caractéristique Busii p'îr l'enrichissement intensif du répertoire où s'inscrivaient les fameuses créations classiques russes et d'Europe occidentale: "Faust", "Juive", "Rigoletto", "Traviatta", Aida","Les Bouffons" (Arlequins), "Honneur villageois", "Tosca", "Évghenii Oneghin", "Le Démon", ainsi que certains actes et scènes des opéras: "Les souliers", "La Dame de Pique", "Les Sirènes", "Le Barbier de Seviila", "Hemani". La plupart de ces spectacles • vont constituer la base du répertoire de la deuxième période du développement de l'opéra bassarabienne.

Pourtant, la réalisation scénique de ces spectacles est déterminée déjà de l'individualité créative et du goût des artistes en tcv'-'iée: îiI.Tobuc-Cercss, E.Lucezarskaia et des solistes

invités de l'Opéra de Bucarest - E.Ivoni et V.Carqvia. Malgré la" courte période, mais intensive de l'existence de "L'Opéré artistique", "La camaraderie (société) des artistes d'opéra", la ri-chesa du talent des artistes d'opéra bassarabienne se fit voir. Des nouveaux chefs d'orchestre s'affirment, comme:M.Blrca,P.Lem-pcovici, K.UrleÇeanu. Particulièrement, dans les opéras "Le barbier de Sevilla" et "ïaust" (mise en scène de L.Dûbi-onravovj'une grande importance ont la regie (réalization) et les décorations (peintre - M.Berezovskaia-Iudiua). Uu témoignage de la nécessité et de la signification de l'art d'opéra pour la vie culturele de Bassarabie fut la tentative de E.Uassini et U.Hasta de créer, à la fin de l'année 1921, l'Opéra nationale, mais irréalisée à cuuse de l'absence des ressources mutérielles. Un grand x'6le daii3 la fondation de la plupax't des jeunes artistes pour l'activité théâtrale eût la naissance, en 1919 a Cliiçinàu, du mouvement (L'Opéra des jeunes forces, Le studio d'opera, de la drame et de ballet, La Classe d'opéra de l'école musicale.). La mouve-nent dura presque un an, mais tout de même, apporta une contribution importante dans la développement suivant de l'art d'opéx-a du pays.

La jonction de l'école italienne et l'école russe du chant fmoi'isa la naissance d'un phénomène artistique unique, comme l'opare de Ba3aaiabie, qui combina d'une feçon harmonieuse l'art d'opéra d'Europe occidentale et les traditions musicales du thôâcre russe.