автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.04
диссертация на тему: Проблемы жанровой живописи Республики Молдова (1945-1980-е годы)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Проблемы жанровой живописи Республики Молдова (1945-1980-е годы)"

ACADEMIA DE ^TIINJE A REPUBLICII MOLDOVA Institutul de Istorie si Teoría Artei

Pr' ■/,

Qfí Cu titlu de manuscris

Eleonora BARBAS

PROBLEMELE PICTURII DE GEN TN REPUBLICA MOLDOVA ANII 1945 —1980

17.00.04 — Arta plastica

Autoreferatul

tezei pentrir ob{inerea gradului $tiin{ific de doctor in studiul artelor

Chi$inau, 1994

Teza a fost executatâ în cadrul Institutului de Istoria çi Teoría Artei al Academiei 'de Çtiinte 'a RepubBcii Moldova.

Conducátor çtnn{ific

doctor în studiul artelor Matus LIV$IJ

Referenti ôficiali:

1. Va.sili AFANASIEV, doctor habilitât (Kiev)

2. Constantin PRUT, doctor în studiul artelor, profesor (Bucureçti)

3. Constantin SPINU, doctor în studiul artelor (Chiçinâu)

Susfinerea va avea loc la í-^i-cC^'C 1994, ora 10.00,

la çedin|a Consiliului speciializat 17.93.14 de conferire a gradului çtiintific de doctor în studi'ul artelor de 'pe lîngâ Institutul de Istoria §i Teoria Artei al Academiei de 'Çtiin^e a Republicii Moldova: Chi-çinâu, bd. Stefan cel Mare nr. 1.

De eontinutul di'sertatiei se poate lua cunoçtintâ 'la Biblioteca Academiei tie Çtii'nte a Republicii Moldova (bd. Çtefan cel Mare, nr. 1).

Autoreferatul este expediat la „ " ** ^ 1994

Secretarul çtiin|ific al Consiliului specializat ■-//''№ A-M. V. Plâmâdealâ

CS'iUUj dcctor în studiul artelor

Actualitatea lnvestigatlllor. în picture de gen s-au concentrât în cel mai reliefat moi tonte tendintele contradictorii aie picturii contemporane din Hepublica Uoldova din perioada 1945-1980. Evoluînd o dat& eu timpul, ça reflectS realitatea socialà çi esteticâ, toate cuceririle, greutàÇile çi contradicÇiile lui.

Pictorii moldoveni au créât numeroase compojsijii ce preeintS diverse aspecte aie vieÇii cotidiene.îna& problema, specificului çi evoluÇiel picturii de gen n-a conatituit pînX în preaent in «tudiul artelor plastice un obiect de cercetare autonomS.

Actualitatea materialului çi faptul cá el n-afost investigat anterior au çi déterminât alegerea tenei prezentei desertaÇii. în procesul elaborar i i ei autorul çi-a propus ur&&toa?*ele objective concrete: <

- e& studieze tendintele de; dezvoltare a picturii de gen raoldo-veneçti în interconexiune eu perioadele çt direcÇiile generale ca-racteristice artel fontei U.R.S.S.;

- s& stabileascS locul çi rolul picturii de gen în arts plasti-. сS din República Uoldova;

- sS. evidencíese cîile de erodaré a hotarelor gemilui.

Drept bazâ netodolcuytcâ pentrU dieertatiè au servit • muítiplele investiga^it çtiinÇifice aie cercetâtorilor români çi ruçi ce aü çti-ut pà îmbine vanta erudi^ie çi profunrinen analizei estetice eu un har literar remarcabil. Principiul raetodologic utilizat în acest stu-diu este îmbinarea aetodei complexe cultural-i.«torice eu ела соирага-tiv-formalS în .itudlerea evoluÇiei picturii dr een în República Vol-dova (1945-1980) .Acest principiu i-я permis autorului sâ dep»5t»-z<* nai ciar pp.iibilitSçile, pnrtieuluritSçlle çi t-»n<Hní«»le picturii de 3>n çi, in *"elul aceata, nü determire mal rxwct unel- ter»iint.e ir rifzv?l~ tare« artel ccnterapomne.

Aportul ^tllnfrlflc al lnvtatlgatlllor.Pentru prlna dat& in studi-ul artelor plastlce din República Moldova au fost:

- detallat anali»at& piotura de gen ín oadrul tatloulul teaatlc, care la rindul s&u a determlnat nlvelul de desvoltare au numal al pie turii, dar $1 al artel plastlce din Moldova £n genere;

- cereetate multe opere, care n-au fost examínate anteriorj

- evldea^latá evolu^la plcturll de gen fl «ecanlsmele ce duceau la schimbarea el.

Autorul a denonstrat, cá schimbSrile, care au avut loe la sfirfi-tj1 anulor '50 - inceputul anllor '60, lar aat apol fl in anii'70-80, ín structura plcturll de gen au fost determínate de poslMlltatea vslorlticSril nal largi a tradl^illor Raciónale 91 uníversale,de tre-cerea treptatfi de la concep^la narativii a tatiloulul la cea a semnlfi-ea^lei iaaginil, in care "suMectul llterar" este doar un pretext peí tru realizarea unor ldel plastlce.

ia cursul acestul proces se foloseso mijloace de e^resle noi, mal varíate, mal sugestivo, pe larg se utlllzeazS alegoría, metafora,slni" bolul. Ín3a^l tematica plcturll de gen capStS treptat un caracter ge-nersl uman.

Pe taza unor anallze concrete a operelor create de cStre plctorll moídoveni, autorul conchlde cá noua concep'fie manifeetS o deoset>lt& predi leerle pentru alcfituirea unor structur1 de gemiri intermediare, de trinzltfie, mixte, hlbride. Pictorii imMnfi coaposl^la de gen cu peisadul, cu portretul, Imprimá unel scene oMfnulte din vea^a de tóete r.ilelft semnií'lca^la unul eveniment istoric, unei alegorii.

Importante practicS a investigatlilor. Tezele §1 concluzllle t'eo-rttice al» presentuluí studiu vor fl utlle acelor arti^tl plastici, cave rfnre-.c 38. se canoascS pe el ínru^i, ele pot fl utilízate ca materia} didnetlc pentru procesul de instruiré Ín instltu^iile de spe-

lalltate din republieí la studierea artel nafcionale fi pot fi folo-Ite £n proceaul realizSrii unor noi investiga^li.

ín calltate de surse inicíale au fost studiate aaterlalele Arhivei entrale de Stat a Hepublicii lloldova, fondurile Ifuzeulul Racional de pte Plastice al Moldovel fi ale muz'eelor din republicá, din foata .R.S.S. fi Románia, arhivele peraonale ale pictorilor fi operele af-Bte ín atelierele lor.

Aprobares resultatelor luorSril. Teza este realizatá conforta pla-ului de cercetári ftlln^ifice al Inatitutului de Istoria fi Teoria ptei al Acadeniei de ^tiin^e a Republicii Moldova in cadrul sec^i-L "Arta plasticS". Ea a fost examinat5 la fedin^a sec^iei fl a fost scomandatá pentru sus^inere.

rincipalele teze ale disertarle! fl-au g&slt reflectare in articole-9 referltoare la tema studiului, publícate In presi: Sblijenle Janrov v sovremennoi moldavskoi jivoplsl, ín:•Izvestlea lademii Hauk Uoldavskoi S.S.H., 1989, nr.I, p.55-61. Sete de echilibru fi unitate (Creadla V.Rusu-Clobanu), Sud-Est,Chi-Ináu, 1991, nr.I.p.20-24.

Tradi^il moftenire £n pictura de gen din lloldova, Cugetul, 1992, r.3, p.18-23. ,

v

Dezvoltarea plcturii de gen din lloldova in primul deceñlu postbellc Fezele rapoartelor fi coaunicSrilor), ín: Conferlnfa de totalizare auneii ftiin^ifico-metodice a profeaorilor pe anuí 1991, Institu-il de arte, Chifin&u, 1992, p.I00-I0I.

Aspee te ale dezvoltárli plcturii de gen ín República lloldova (anii '0-80), Arta '93,Studii, cercetSri fi documentet chifin&u, Litera,

>93,1>. 90-109.

i baza rezultetelor investiga^illor au fost prezentate referate in idrul conferin^elor tinerilor savan^l de la Academia de §tilnt(e a

MoIdovel, precum çi în cadrul conferin^elor çtiin^ifice aie lectorl-lor de la Universitatea PcdaRoigcà de Stat ni, Creangà" dln Chiçinàu - In anli 1989-1993, çl de la lastitutul de tete - în anll 1992-1993.

l'esa este alç&tultS dis douâ conpsrtinvQte» ZVlnul cuprinde pw-tea textualâ - introducía?«, trel espitóle, încheierea, note, bibliografía selectivà çl lista llustra^lllor anéxate, lar al doilea compartiment - materialul ilustratlv. Volumul te*ei este de 144 foi dactilografíate.

Rezumatul tezei

ía Intrortuccre argumentínd actualltatea tezel, basa metodologicS autorul efectueazS o trecere in revistá a blbliografiei, anallzeac& problema segmentSrii pe genuri a artel contemporane. Pentru a elucida ccnfuzia oare mal atárule în studlul artelor cu prlvlre la plctu-ra de gen autorul de la bun început'constaté cá în presenta disertarle noÇiunea de "gen" este folositá în dou& senauri: în primul rínd "de gen" sínt califícate tablourile cu subiecte Inspírate din vla^a de tóate zilele, lar în al doilea rînd, la examinarea probleael prl-vind interpatrunderea genurilor, prin aceaetS so^lune este desemnatS o catégorie a morfologiel artei ce àr? un sens mult aal larg çi este definitS pe taza oblectulul représentât (portret, naturá aoarl£,pel-caá, tablouri istorice seu cu subiect din vla^a cotídíaná).

Analiaínd problema segmentSrii pe genurl a artel contemporane»autorul nenÇioneaaâ câ la etapa actúala genurlle ee aflà într-ua anumi raport de interdependençà çl lnterac^iune. Cu toat.S e?asticltatea treeerilor dintre genuri, atenuarea botarelor dintre ele, necesita -tea annVlzei evoluÇlel iji specificului "çenulul", dupî oplnia auto-ruluí, ¿str evidentS deopreae ea va contribuí la depistarea propri-ctStilor çi tendiD^elor Rtnfircle ale artel contemporane.

?n capítolul I - "Speclficul pieturil de gen din República Moldova in añil postbellcl (1945-1950) - autorul men^ioneazS c5 un efect deoseblt de nefast asupra culturii in perioada respectiva a avut-o política de restringere for^ati a arlei tto^tenirii artlstice la care aveau acces artl^tii molodvenl. A fost pusá la Index arta de la sfir-fitul secolului al XlX-lea - inceputul secolului al XX-lea,adica apoca unor a^a clasici ai artel romSne ca H.Grigorescu, I.Aadrieacu, $t.Dimitrescu, O.Bíncilá, gt.Luchian, N.Toritza ^i alfil. CercetSto-rli culturii moldovene^tl erau constrin^i s$ ignoreze contlnultatea tradi^iilor. Astfel, intre arta moldoveneaseS :jl cea rom&neasc& a fost coboritá pentru o perioadi indelungatS de t.imp o "cortinS de fier". De aceea, fár& a pretinde la o expunere exhaustivS a materi-alului, la inceputul capitolulul autorul ineearcSl s& prezinti tab-loul dezvoltSril picturil de gen in Moldava« sá evidencíese fl s$ accentueze cele mal rodnice epoci, cei mal de vaaá pictorí fl lucrS-rile care au constitult verltabile valori ale artel na^lonale. Sub acest unghl de vedere a fost prezentatá succint arta evului nediu , arta rom&neascá din secolul XXX - inceputul secolului XX, arta Ba-sarablel fl R.I.S.3.M.

ín llnli generale pietura de gen din República Moldova s-a dezvoltat in anii postbelici in conformitate cu exijen^ele reallsnului so-:ialiat care. erau obllgatorll pentru intreaga artá sovieticS: spriál-ilrea numai pe tradlfla reallsmulul elasie rus din a doua juaitate a «ecolulul al XXX-leaj pe tradi^lile "peredvijnicilor"; acceeibllita -Lea pentru publioul de masi; reflectare» realitáfii de pe positiile muí anumlt Ideal; actualitatea temelor álese.

Lceste exigente, dupá opinia autorulul, au deterninat caracterul an-»jat al plcturli de gen din Moldova. Pictoril erau cbliga^i sí. spri-;ine prin creadla lor "edificjul socializmului".

Pestulatul de bazá al artel sovietice - "idealul artistic fi realita-tea se a.fl5 Intr-o unitate aroonioasá", a determinat apari^ia tablou-rilor de gen in care realltatea gravá a vie£ii din primul deceniu postbelic era lustruitS fi poleitü. Oglindind evenimentele vle$ii_ cotidiene numai in plan mu,1or, picture de gen a contribuí t, incontes-tabil, la crearea iluziei unei vie^i noi, fericite.

In pictura de gen din aeeast& perioadá predominé scene ce au carao terul unui reportad plástic, rsprezeatind inmícSri de drapele, de decora^li, transraiterea experien^ei inaintate iji s&rb&tori ale roadei, Sublectul llterer £n calitate de cel mal eficient mi;)loc de comunicare publteului a meaajului cuprlns £n compozi^ie, i se acordS o atendí« deosebit&. Veracitatea seenelcr redate se asigurá £n conformltate cu regulile fi canoanele de sorginte academico-naturalistfi. Hljlcacele plasties erau subordonate subiectului literar.

Foarte purine din lucrárile create In eeeastá perioadá ating nive-lul unei expreali artistice deplin realízate. Cauzele care au deter -minat nereufita acestor lucrSLri le-am putea impSr^i t;rel categorii lipsa de experien^á £n domeniul creSrii tabloului tematic, lipsa ca-racterului popular, nacional fi lipsa puterii de generalizare. De regulá., aceate compozi^ii prezintá o inregistrare rece, contabilicea-scS, ne trecuta prin sufletul artistului ne vitalizat& de peraona-lltatea sa. Cele mai reunite tablouri au fost create £n aceastá perioadá de pictorii din generadla mal £n v£rstá: M.Gamburd^fi D.Sevasti-snov. Íd pofida faptului cá lor li a-a ceiut in mod expres sá-fl "re-structurese'' llmbajul plastic, el reu^eac ai creeze lucrSri de o de-osebitá t^nsiune emo^ionali, ce se resiarcá £n prlmul rind prin trata-rea lirlco-poeticá a tenelor de actueMtate. ("Lichidarea analfabetis mi luí" dp ll.Oanburd, "Joiantv" de Ii.Sf^nstianov). Knzele lor, purine la nwnar, riu puteau determino profilul intregii picturi de gen din

aceasti perioadS, lar compozi^iile de gen create de lí.Grecu, G.Saiu-ciuc ^i I.Jumati, pe atunci tineri, reprezinta doar ni§te prime tentative nal mult sau mal pu^in reu^ite de a crea pinze tematice vaste,, cu multe personaje, consacrate unor teme considérate actúale.

Dezvoltarea picturii de gen in a doua juiaátate a anilor '50 este determinatS de cáutürile de creable ale pictorilor din generaría de mijloc - V.Rusu-Ciobanu, G.Sninciuc, M.Grecu, N.Bahcevan I.Jumati, ale cáror preocup&ri tematice sint deja legate mal strins de via^a poporului. Temele-^ablon, tipice pentru pictura din diferite regiuni ale fostei Uniuni, sint la sfir^itul anilor '50, strimtorate simti-tor de cele cu specific nacional. Se disting printr-un profund carácter nacional lucrárile "La joc" de V.Rusu-Ciobanu, "Amiazá" de A.Baranovici, "Dimineafa pe Nistru" de I.Jumati, care au intrat in fondul picturii moldovene^ti clasice din perioada soviética.ín aces-te tablouri canavaua narativS inca nu-^l pierde impórtanos, insá ac-centul este mutat deja pe expresivitatea plasticá a imaginii.LSrgin-iu-§i arta de cuprindere a diferitor aspecte ale viefii cotidiene ale poporului, pictura de gen utilizeaza, totodatS, mai activ mijloacele 3e expresie, care íncep s5 aibS un rol nu plastic-pasiv, ci emo^io-nal-expresiv.

ín capitolul II - "Tradifii inova^ii in pictura de gen din Republica líoldova in anii '60" - menfionind c5 ace.astS perioadS consti-tuie o etapS de cotitura in arta plasticá, de intense cautári de noi posibiliti^i de reflectare a contemporanietS^ii, de afirmare a jcolii na^ionale Ín cadrul artei fostei Uniuni, autorul constatS crestería treptatS ¡gi neabStutá a rolului folclorului plástic national in :reafia pictorilor moldoveni. Ceea ce ii intereseaza acum cel mai mult je pictori sint obiectele populare, folclorul, virtu^iile rstetice ale irtei ^Sráne^ti ca determinante ale sppcificului nacional. Traditiilr-

populare au cunoscut în aceastâ perioadS mai mult ca orlcînd o conçtl-entIcare amplâ çi multilateral!!, au Influençât puternlc a supra form&-rli stilisticii. Initial, folclorul plastic este folosit undeva slm-pli«t, imltativ, în calitate de pretext decorativ, însâ, treptat el «ste valorificat tot mai profund çi mai adeevat.

Pentru picture de gen din anil '60 este caracterlsticS apelarea la tradiÇllle artistice çi la speclficul limbajjulul altor specii çi ge-nuri de artâ: la stilistica artei monumentale çi a celei decorative, Is tradiçlile artistice çi estetlce aie artei populare. Rocurgïnd la stilistica artei monumentale, pictorll moldoveni utili-Eeazâ unele principii aie "monumentalismului", însS nu a acelui "ouater", râspîndit în arta unor republici din fosta Uniune, ci mai cu-rînd aie celui liric, decorativ. ("Prlmàvara" çi "în satul natal" de Ï.D.Vieru, "Griji de primâvarà" de N.Babcevan).

RezonanÇele decorative s-au manifestai initial in creaÇla unor ■naeçtri mai experimental - M.Grecu, V.Busu-Ciobanu, G.3ainciuc,A.Ee~ vin, isr din a doua jumâtate a anilor '60 de acea$t& vlziune s-au ata-çat çi pictorii mai tineri în acea perioadâ - V.Zazerskaia, V.Obuh, M.vancov, E.Bomanescu, S.Cuciuc ç.a.

în pictura moldoveneasca vlzlunea decoratlvS este legatâ de prob-, tema moçter.irii tradiÇlilor artei populare. ft-ocesul valorificXrii tradltlilor folclorice se deruleazS în paralel eu procesul général de Jnsusire a realizSrilor picturii universal« de care, în anll '40-50 ,

aoldoveneascS era izolatâ. Asimilînd prlncipiile estetice aïe artei populare çi utllizînd pro-cedeelo t-i plastice (sonoritftea culorilor, caracterul aplatlzat al formel, rolul ornamental çi ritmic al liniei), pictura de gen tinde îi)<tuçRR3C& modalitetea de transfigurare a realit&fii,specif 1-ci crtfi. populare, dobînditrô puterea el de expresie çi intensitatea

otlvl. Pentru es devtn característico laconismul fi slmplltatea de-nstrativü a fabulei. SemnlfIcaria ^i sensul evenimentului redat sint sv&luite in acest c&z nu prin acfiunile directe ale personaJelor,el ln atmosfera psihologicá 9I emocionáis a operei.

ín c&utarea unor modalltS^l spte de a sporl expresla plasticS.in-nsitatea emotivi a imaginii, pictox-ii moldoveni au urmat cSi dlfe-te. Unll dirtre el au eautat s5 coa.iuge íntr-o sintesS origináis ptu^üle colorietice ale artei populare cu «chizltlile de expresle d pictura moderná. Astfel, V.Grecu, la inceput.ul anilor *60, Imbi-ín creadla ea t.radt^iile artei decorative populare principiile sstlce ale postlmpresionismulul "Grupului Natis" ("Fetele din »dlr-Iunga", "Zl ds toanná", "Petrecerea la armat&"). Sursa prlnci-Lá a descátu^ürli cromstlce ln creadla pictorl^ei V.Rusu-Clobanu au istitult-o arta primitiva crea^ia copiilor ("Tinere^ea", "Setea"). terferen^e stilistlce, implentate din arta populará cea nalvá" •prindeia §1 in creadla lui S.Saineiuc ("Jíasa mar-e", "Cumátrie"). Analiza compozi^illor de gen create la sí"ir§itul anilor '60 de cSt-pictorii de dlfcrite genera^il i-a perdis autorului sS afirme cá idin^a dominantá ín pictura de gen in aceastS perioadá o constituie i^terea complexltSfii structurii ei compczi^ionale 9I plastlce,spo~ •ea ineSrc8.t.urii ei emotive. ?r> nrsenalul deja extins recovat al loacelor plastice au int.rat alegoría, setafora, aimbolul, psrnbola. dectul litcrar este substltuit de c?l plástic. Hotarele dlntre Re-1 devin mult mai aobile, uneori dlsparind cu tctul ("Ospitalitate" M.Greeu, "Setea" de V.Husu-Ciobsnu, "Gnudesaus" de A.Zevin). IMcS. loul de gen din onii '40-50 se baza pe lirlaaul temei, situa-*;J.»'i via^S ales« de autor, apoi la nfirfltul anilor '60 mal tirziu, anii '70-80, importS nu tema, ci »motín!tatea trstñrii el. Pinzele ^trllor care au ndus fsinfl §colii ratónale ín anii '60 poartS btv-

prenta viziunii lor perdónale <ie regula, presupun din partea priv:

torului nu o simpla contemplare, ci o munca sufleteascá intensa,

ín capitolul III - "Evolutia stilisticS si problemele ei in pictu-ra de gen mo'ldoveneasca din anii '70-80" - •autorul mentioneazá cá ^i in aceaata perioada "metastazele" sistemului politic implementat anterior a afectat de multe ori arta moldoveneascá. Indicii cantitativi deseori i-au inlocuit pe cei calitativi. De^i In acearta perioada se organizau, mai des ca in anii precedent!, expoiiítii tra^+icp ^i jubi-liare, predominaren tablourilor realízate in baza unei comenzi socials, monotone fi asemanatofire, fácea i.nsá sa scadá din ce in ce mai mult atit tncrederea, cit interesul publicuHii fata de arta plasti ca, a a se piarda contactul emotional dintre opera consumator.

Fireate, in anii 70-80 au fort create o seama de lucrari care, in pofida oricSror presiuni, au un r:i"el artistic Lnalt si cape,in felul lor, au oglindit, época de atunci.

Pictura de gen din acrastá perioada reprezinta un spectru destul de complex de sinterne atilistice , plastlce, s tructural-spa^ialei^i ii sint proprii stit tenriintele din perioada premergatoare (ittonumen-tal-decorfltive, rlmbolico-alegorice) , cit si ujiele no i - aprofundarea analizei subiective, spirituale a Dumii conteraporane, valorificarea until diapazon mai larg de traditii, inclusiv tradiyiile Rrnasterii ale celor mai noi cúrente din secolul XX. Valorificarea activa a mos-ten'irii na^ionale ^i universale in aceasta perioada e leíala nu atit de o manifestare a rpecificului scolii MtioifO e ,a particularit.3t.ilor acesteia, ca in sri1i'60, cit de necesitaren autodetrrninarii indiu dunlitatii artiptice. tr> practica de crea^ie din neeasta perioada s

B

rtatornice^te o cu to^ul alta formS de perceper^ ¡ji adoptare a Eoijte nirü universale, cm--e cons tS nu nunai in ariir.llarea partiala a celor n:r>i r'iVfTsr traditii a'c ortfi, ca iri anii f>0-60, ci chlnr si iri fo-

osirea lor in cadrul unor lucrSri concrete. Pictorii moldoveni dese-ri folosesc in compozi^üle de gen anumite procedee artistic? §1 ex~ resive "imprumutate" de In maestri din trecut. contemporani oi pe-elului. El apeleazá nu numai la sent.imentele dar <jl la intelectul rivitorului. Se eviden^iazS prin caracterul lor ra^ional-analitic ompozi^ille de gen create in aceastS perioadS de pictórica V.Husu-iobanu ("Erietenle',' "Amlntiri", "Glie oameni").

O raspindire mult mai largS in picture de gen din acea3tá perioadS cunoscut tendin^a eao^ional-liricS cu elemente de racnumentalism,ca-e reunefte pict.ori foarte diferi'fi, uneori diametral opu^i in ceea e prívente inclinadla individúala. (l.D.Vieru, M.Burea, V.Zazerskaia, .Cuciuc f.a.)

Pict.ura de gen din anii '70-80 atestS tendinis pictorilor de a pSt-unde in esenta trnditiilor nationale. ("líiez de vará", "Noapte de alie" de l.D.Vieru). Tratares unilaterala a culturii poporului moldo-enesc deja nu-i mal satisface pp artlftii plaptiei de la noi.Ei se tr&duiesc sa se debarapeze de cli^eele la n\od5, care simplificau j^iunea de culturS, 3tudiaz5 cultura strSmofilor, £1 r&scolesc sem-Lfica^iile, ii cauta aensurile.

1 pictura de gen din anii. '70-80 este cvidentfi evolufia de la tentalea concretS. na-Jionala spre cea general uinana. Meditadla filozoficS supra viefli» a.«upra otnului, care rv-a prefigurat anterior, devine o •ásaturS disticctivü a picturii de gen din perioada datS. ("De sSr -ít.oarea primSverii", "Boabe de sai'" de M.Grecu).

Analizind succesele si efecurile picturii de gen din anit '70-00, itorul conchide ca "eriza" picturii ele flen "pía:" ente determinate , i de o parte, de názuinta ei apre atenuaren linitelor dintre genual, ntre figurativ 9! nenfigurativ, inr pe de alta parte de faptu) cS. ctura cu figurable unnnS se Indepartf n?,§ tot nal mult de narativ,de

Intervenga elementuJ.ui llterar.

ín ínchelere, slntetir,Iud materlalul studlulul intreprins prlvlnd principalele tendin^e ale dezvolt&ril plcturii de gen din República lío Ido va (1945-1960), autorul face unele-concluzii de ordin general. Desvoltindu-se in albla comúná a artel esovletice In a doua ¿jum&tate a secolulul al XX-lea, ea, defl a foat nevoltS. si se confórmete orl-ent&rllor Ideologlce generale, a reu^lt, totu^l, sá-^1 pástreze in mare mSsurS apeclflcul nacional. Printre aceste trSs&turl speclflce ale el, putea menciona llpsa de li'crárl executste in a^a-risul "stll auster", tendln^a spre interpretarea llrlco-emo^lonalí a reallti^li, atenéis deosebitá manifestatS fafi de chlpul $5ranului moldovean,fa-^S de tema ^SrSneagcü.

Ana11ta a ar&tat cS pe máaurS ce slábea, in anll '60-80 , mengblna dogmelorrealiamului soclalist, pe nSsurS ce apSreau posibilita^;! de a foloal nol mljloace de expresle artlstlcS, poslbllltá^l de a valo-rlflca un cerc mal larg de tradltll estetlqe atit ale artel univer -sale, cit §1 ale cele! na^ionale - limítele tradlflonale ale tablou-lul de gen, ca redare a unor scene din vla^a cotidianá, se estompea-rS tot mal mult sau s£nt ca $1 cum depi^lte. Ín tabloul de gen p&t-rund elemente care anterior erau proprll portretulul, peiaajulul, ba chl«r $1 plcturii istorlce.

ín plctura moldoveneasc& din anli '70-80, ca $i in alte regluni a fostci Uniuni, problema genulul ca categorle oorfoiogicá a artel pía tice, dup5 cum a relevat analiza lucrárilor, in genere ¿§l pierde di actual!tate. Arta conteaporanS nu manifestá preocupare pentru identi flcarea apartenenfei de gen a unei opere concrete. Astázi dispar he tárele nu numal dlntre genurlle plcturii, dar, uneorl, 9I dintre spf cille artel plastlce. Dup& opinia autorului, acrasta este un rezultat lnevltabll al evoluflel generale a artel, al ORlindlril mal complex«

i mal profunde in ea a complexitáfli ?i a caracterului contrsdictoriu 1 lumii moderne.

lista lucrSrllor publícate la tema disertarle!: Necotorie problemi rnzvitiea molc<avskoi sovetskol Janrovci jlvo-Lsl.(TezlsÍ docladov respublikanskoi konferenfii molodih iiclonib) ,£n: slodio.ji, nauka, proizvodstvo, Chl^iniov, §tiin£a, 1986, p.76.

Sblljenle janrov v sovremennoi moldavskoi jivopisi, In: Izvestiea :ademii Nauk Moldavskoi 3.S.R., 1939, nr.I, p.55-61.

. . Sete de echlllbru §1 unitate, Sud-Est, Chi^in&u, 1991,nr.J,p.20-24. ín cáutarea adevSrulul fruroosului, Columna, Chi^inSu, 1991, 6, p.53-56.

Tradi^ii 9Í mo^tenlre in pictura de gen din Moldova, Cugetul.Chí-.nSu, 1992, nr.3, p. 18-23.

Dezvoltarea picturii de gen din Moldova ir. primul deceaiu pestillo (Tezele rapoartelor ^i comunicarilor), in: Conferida de tota-zare a muncii ^tiintifico-metodice a profesorilor pe anuí 1991, istitutul de arte, CM^inau, 1992, p.IOO-IOI.

Aspeóte ale dezvoltSrii picturii de gen ín República Moldova . nii '70-80), Arta'93, Studii, erreetári documente, Chi^tn&u, tera, 1993, p.90-109.

ПРОБЛЕМЫ МИРОВОЙ ЙИВОПИСИ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА /1945-1980-е годы / ©сведение особенностей эволюции жанровой живописи в республике Молдова в 1945-80-е года актуально в связи с неиследовательностыо данной проблемы. Именно в атой области живописи были сконцентрированы все противоречивые тенденции изобразительного искусства данного периода. Вопреки идеологическим установкам советской эпохи лучпие художники республики сумели сохранить национальную самобытность, воплощая своеобразие национального характера, жизни, быта и труда народа, его художественные традиции.

Внимание живописцев к развёрнутому повествованию, к драматургии сшета, не редко в уцерб пластической выразительности было обусловлена в 1945-50-е годы обвдаш установками•на так называемый "социалистический реализм".

В последующее десятилетие стремление обновить средства образной выразительности приводят к расшрению круга традиций, к синтезу достижений европейской живописи с народным творчеством. Способы претворения »стетических основ народного искусства в бытовых картинах со временем становятся всё более разнообразны}.®, включают иносказание, метафору, символ, притчу. Этот процесс сочетается с лаконичностью и простотой йабулы.

Лучшие произведения 1970-£С-х годов свидетельствуют о сложных сти лкстических разветвлениях и отражают существенные изменения "в миропо нимании авторов. Обострившиеся субъективное мировосприятие худокнико не исключает интереса к общечеловеческим-духовным ценностям. Многие живописцы обращаются не только к чувству, но и к интелекту зрителя. В этот период теряются границы не только между каирами живописи, но и подчас и между видами изобразительного искусства.

THB IHOBIiBBS OT GENRE PAIHTIWO Iff THB RBTOBXIO CP MOID OTA Any «»lightening investigations on the peculiarities of evolution of ;eore painting art in Republie of Moldova related to year» 1945 thrragh 585 are Important due to tha faot that this problem ha« never bean xplored ae far. It la thla verl field of painting art that has been eneentrating la Itself all tha conflicting trends existing in the flat rts within tha above given years. The best artists In the Bapublio ro-eslating the Ideological directions have managed to preserve the raolda-laa national originality and worked to incarnate the peculiarities of oldavlan natioaal being embodied in folic customs, condition« of peoples ife and work er in the artistic traditions Inherent in the mold&viana* he artists working In years 1940 to 1950 war« aimed at detailed narra-ion and dramaturgic plots which often resulted 1« leases of plaatie xpression but had to be done to follow tti*> generally then accepted di-eotleas for the so-called "soeiallat realism".

a ten years that followed they wero striving for now moans of graphic rpreasien whleh led to expanded set of folk traditions and worked te ombiao tho state of the art of European paint in,-y with the people's art. s the time passes the neans and methods tissd in domestic paintings to jcpress tha aesthetic principles of the people's art are getting mare Iverse and cover allegories, metaphors, symbols and parablen. Tula va-tety la further combined with laconism and nir.plioi.ty of plcts. lie best works created in yeara 1970-1900 manifest a complicated branding ef styles and show aignificontly altered attitudes of tlielr- ere-tors. Increased Individual perceptions of thi artists do not bar the« pom Interest In human spiritual values. Many painters address the! apeal both to the hearts and to the minds cf theis vlewro. Barriers re removed at present tlnws, the oiws that enf>a7ie genras In painting rt and, occasionally, tho ones that separate the fine arts themselves.