автореферат диссертации по социологии, специальность ВАК РФ 22.00.04
диссертация на тему: Социальные и этносоциологические проблемы женщин в сельской местности в переходных условиях (на основе социологических и этносоциологических исследований в Республике Молдова)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Социальные и этносоциологические проблемы женщин в сельской местности в переходных условиях (на основе социологических и этносоциологических исследований в Республике Молдова)"

rv cr

r— or N.

o ^ g? «sa

o ^ ^ ACADEMIA DE ÇTIINTE A MOLDOVEI r 0-5 Institutul de Filosofîe, Sociologie çi Drept

eu titlu de manuscris

Bejan-Volc Iulia

Problème sociale aie autoafirmàrii femeilor din localitàtile rurale în conditiile de tranzitie

» 1

(în baza investigatiilor sociologice çi ctnosociologice din República Moldova)

22.00.04. - Structura socialâ, instituai çi procese sociale.

AUTOREFERATUL TEZEI DE DOCTOR ÎN SOCIOLOGIE

Chiçinau -1997

ACADEMIA DE ÇTIINTE A MOLDOVEI Institutul de Filosofie, Sociologie çi Drept

cu titlu de manuscris

Bejan-Volc Iulia

Problème sociale ale autoafirmàrii femeilor din localitátile rurale

9

în conditiile de tranzitie

> »

(ín baza investiga^iilor sociologice etnosociologice din República Moldova)

22.00.04. - Structura socialâ, instituai 51 procese sociale.

AUTOREFERATUL TEZEI DE DOCTOR ÎN SOCIOLOGIE

Chijinau -1997

Teza a fost efectuatä în sectia de sociologie a Institutului de Filosofie, Sociologie §i Drept al Academiei de Çtiinte a Moldovei

Conducätor çtiinfific: Timuç Andrei, membru corespondent alA.§.M., doctor habilitai în économie, profesor universitär

Referenti ofîciali: Batcu Ion, doctor habilitai în sociologie, conferenciar universitär §i§can Nadejda, doctor habilitai în économie, profesor universitär Ciobanu Victor, doctor în sociologie

Sustinerea va avea loc cïmlàt?la ora ~fó ~~ în cadrul §edin{ei

consiliului çtiinfific specializat de pe lîngâ Institutul de Filosofie, Sociologie çi Drept al Academiei de Çtiinfe a Moldovei. (DH 09.93.43)

Adresa: or. Chiçinâu, bulevardul Çtefan cel Mare, nr.l, etajul 2, Sala de çedinte a Prezidiului A.Ç.M.

Teza de doctorat poate fi examinatä în Biblioteca §tiin^ificä Céntrala a Academiei de Çtiinte a Moldovei.

Autoreferatul a fost expediat la W^l 1997

Secretarul çtimfific al

consiliului çtiinfific

specializat, . s?—^

doctor în filosofie Gheorghe Bobânâ

CARACTERISTICA GENERALA A LUCRÁRII

Actualitatea temei de cercetare. ín Moldova trecerea la noile relatii de piatá a seos din anonimat un §ir de tendinte negative ce mereu progreseazá tot mai mult devin constante. Aceste se datoresc, ín primul rind, reformelor sociale §i economice mult grábite ?i putin protejate. Repercursiunile lor sint púnetele de reper ale realitátii din prezent.

E cunoscut faptul cá durabilitatea dezvoltárii umane a unei societáti o constituie bunástarea populatiei, care se exprima prin: incadrarea potentialului uman in muncá §i ínvátáturá spre o dezvoltare ?i o realizare deplina a fortelor ñzice a capacitátilor intelectuale; distribuirea echitabila a rezultatelor muncii §i incadrarea depliná ín sistemul de educare instruiré; ridicarea responsabilitátii fatá de societate §i de stat; crearea conditiilor favorabile de formare a personalitájii omului, participarea lui activa in viata social-politicá; elaborarea §i modelarea mecanismelor sociale de interaejiune intre structurile decizijionale intru organizarea §i dirijarea proceselor poliedrice spre a menfine echilibrat bunástarea §i a pronostica ziua de mine. Unele schimbári de esenjá ai acestor determinativi sociali, economici §i politici in República Moldova au stimulat tendinte negative. Se incaica flagrant drepturile omului, persista decalajul dintre interese §i posibilitáti, are loe dezechilibrul social-economic 5 i dezmembrarea societátii, creóte §omajul §i pienuria cu tóate consecintcle acestora. Cele relatate determina tabloul veridic de viatá a femeilor din Moldova.

Problemele femeii nu sint áltele decít cele ale omului ín general. Ele se rezolvá numai xn cadrul dezvoltárii progresive a societátii. S-ar parea cá este lipsitá de obiect preocuparea teoreticá §i practica de aceasta tema. De§i, grupul social - femeile reprezintá o parte dintr-un intreg indistructibil - omenirea, adevanil e cá aceastá parte distinctá are un rol §i functii biosociale diferite de cele ale bárbajilor. O abordare §tiintificá serioasá concreta privind conditia femeii, locul §i rolul ei in societate este necesará ?i utilá. Aprofundarea fenomenelor social-umane ale emancipárii femeii intr-o acceptiune larga ca proces contemporan sint menite sá dea un plus de cunoa§tere teoreticá §i practica pentru a lúa decizii a aefiona in contextul speciñc al realitátilor noi ?i de perspectiva. ín Moldova aplicarea reformelor in diferite domenii de activitate au stopat simtitor realizarea scopurilor vítale ale diferitelor grupe sociale §i ale cetátenilor ín parte.

Criza în societate în toatà amploarea sa a devenit pe drept cuvînt, "gospodinâ" în tóate sferele: política, economicà, socialâ. Ca urmare, într-o situatie mult mai grea s-au pomenit femeile §i mai eu seamâ cele din localitàfile rurale.

Studiul propus pentru aprobare reprezintâ o cercetare çtiinfificà interdisciplinarà ce fine de domeniul sociologiei satului çi a familiei. Necesitatea cercetarii problemei este determinatâ de lipsa lucrârilor çtiintificc privitor la rolul çi locul sàtencei în societate. Sistematizarea §i analiza rezultatelor investigajiilor sociologice çi etnosociologice efectúate ne-au permis sa depistàm çi sa argumentàm cum decurg procesele sociale, ce dezvâluie çtiintific autoafirmarea sàtencei în mediul rural çi care-s factorii decisivi ce confirma aceastà nâziun^â umanâ spre care tinde oriçicc individ. Studierea proceselor interac{iunii factorilor socioeconomici, sociopsihologici çi sociodemografici au contibuit la determinarea tipurilor de sàtence. Evidentierea particularitàjilor specifice de formare a personalitâfii femeilor rurale au pus baza elaborârii mecanismului social de autoafirmare a femeilor din localitàfile rurale.

Sàteanca prin secóle poartâ "povara bunâtàjii noastre". Înîelepciunea çi dinamis-mul ei cer mereu a se realiza. în societatea contemporanà creçte vâdit rolul sàtencei în crearea valorilor materiale, morale çi spirituale. Este neconceputâ ieçirea din crizà a societajii farâ încadrarea activà a femeilor în procesele socioeconomice, politice çi culturale. Viata ne demonstreazâ cà sàteanca este purtàtorul patrimoniului material §i spiritual.

Statul, în viziunea femeii, deseori înseamnà revenirea la valorile traditionale aie strâmoçilor, la fenomenul de conçtiintà socialà concretizatà în ideea de rudenie. Sistemul social de rudenie çi înrudire stâ la baza creârii valorilor materiale, moral-spirituale prin care se manifesta sàteanca ca personalitate. La etapa actúala am urmàrit o necesítate de a cerceta problemele ce tin direct de menirea sàtencei în societate, de func{ia ei procreativâ, de roîul femeilor rurale în procesul de educare prin muncà, comportament sànàtos, prin aportul pe care-1 aduc ele la însànàtoçirea relafiilor familiale, de nàzuinta lor catre o echitate socialâ etc. Aceste çi alte aspecte |in de fórmele autorealizârii sàtencei ce sînt relatate în prezenta lucrare. în tezâ se utilizeazâ termeni çi nofiuni din diferite domenii: sociologie, etnologie, psihologie. în argumentarea çtiin|ificà a materialului de teren apare un spécifie al domeniului etnosociologic.

E de menjionat cà în prima jumâtate a secolului XX în sociología româneascà apare un curent de etnografizare a cercetàrii sociologice, mai

cu seamâ ceea ce se refera la culegerea çi descrierea materialului. în acest timp cercetârile sociologilor penduleazâ între doua tendinte teoretice çi metodologice - o tendinfâ de sociologizare a etnografíci çi o tendintá de etnografizare a sociologiei. Aceste legità^i nu urmâresc subordonarea unei çtiinte fatâ de cealaltà, ci o investigarte interdisciplinará care permite o cunoaçtere mai profunda a faptelor. Tendinta de sociologizare a etnografiei urmâreçte furnizarea cadrului teoretic çi metodologic al sistematizârii etnografice, iar tendinta de etnografizare a sociologiei furnizeazâ materialele de bazâ, concrete, relative din viafa çi realitatea socialà de la care porneçte o interpretare sociologicâ.

Prin urmare, sîntem orientati sà evidentiem: convergenta interdisciplinará a sociologiei cu etnología; elementele de apropiere çi de completare a tematicii respective; tendintele reciproce de colaborare în domeniul studierii activitâtii materiale çi spirituale aie omului. Ne-am determinat cà între aceste douâ çtiinte exista omologie de continut, analogii metodologice çi de tehnicâ a cercetàrii. Colaborarea între aceste discipline socioumane a fost inevitabilâ în cercetarea temei - Problème sociale aie autoafïrmârii femeilor din localitâtile rurale în conditiile de tranzitie.

Accentul cercetàrii etnosociologice se plaseazâ pe structura comunitâtii sociale de tip etnic eu variante indi vidual-particulare de modalitâji aie comportamentului. Obiectul etnosociologiei se înscrie în studiul modelelor etnice de civilizare çi cultura traditional populara. Nici un procès, nici un aspect, nici un element de civilizatie sau cultura nu poate fi studiat complet çi integral fârà perspectiva sociologicâ a contextului lui etnic. Aceastâ disciplina îçi are râdâcini adînei în capacitâtile creatoare çi caracterul spiritual al poporului, mai eu seamâ cel rural, pe vointa lui de a exista çi de a se afirma, despre care destul de amânuntit a sens vestitul sociolog român D.Gusti.

Utilizarea metodelor interdisciplinare în acest studiu face ca fenomenele çi faptele de civilizatie çi viatâ a sâtencei sâ fie bifurcalizate mai bine çtiintific, mai explicite în evolutie, continut çi structura, capâtâ o înfatiçare mai plenarâ, mai conçtientà çi mai realâ.

Cercetârile la aceastâ temâ ne-a permis mai profund çi mai argumentai çtiintific sa cunoaçtem din interior viata satului, a familiei çi a femeii, tendintele acestora spre autorealizare deplinà în toate domeniile vie(ii, decalajul dintre necesitâjile çi posibilitadle de realizare a nâzuintelor femeilor de la sate.

Prezenta lucrare este un studiu comparativ ale vietii sociale a populafiei rurale - femei exprimate prin intermediul investigajiilor de teren efectúate sub egida Institutului de Filosofie, Sociologie §i Drept §i a Institutului de Etnografie §i Folclor, coordonate de membrul corespondent al Academiei de §tiinje Andrei Timu?.

Analiza investigajiilor noastre, precum §i a diferitor speciali§ti din Moldova, Romania, ex. U.R.S.S., Franja etc. in problemele sociale ale satului, familiei $i femeii ne-au dat posibilitate sá determinám directiilc de autoafírmare a satencei, fórmele §i metodele de depistare ale acestora intru evitarea decalajului dintre necesitáji, preferinje §i modul de realizare a lor, Jinind seamá de schimbárile orientarilor valorice ale satencei sub influenza factorilor obiectivi §i subiectivi din mediul rural.

Gradul de cercetare a problemel Cunoscutele opere ale clasicilor $tiin}elor: filosofice, sociologice, etnosociologice, juridice, psihologice etc. au servit ca un izvor de inspirare §i un bun indemn spre o cercetare Stiintificá a problemelor sociale ale autoafirmárii femeilor din localitátile rurale.

O contribute vaditá la intelegerea profunda a fenomenelor sociale, a proceselor spirituale au contribuit lucrárile savanjilor: T.Herseni, O.Papadima, L.Blaga, S.F.Marian, D.Gusti, O.Badiná, Georgeta Dan-Spinoiu, Maria Fulcea, etc. La con§tientizarea proceselor sociale, economice, politice, demografice §i culturale in Moldova, la divizarea tendinfelor in societate sub diferite aspecte stiinjifice o influenza deosebita au avut-o lucrárile de valoare ale savantilor: A.Timu§, V.Zelenciuc, A.Ro§ca, Gh.Rusnac, I.Batcu, A.Zavtur, N. furcanu, Gh.Bobáná, Gh.Cálcái 51 altii.

Izvoarele istoriografice ale problemei de studiu confirmá cá aceastá tema rámine in atenea specialiftilor din diferite domenii §tiinjifice. Cunoa$tem un 5ir números de lucran teoretice practice ale autorilor din Jará §i de peste hotarele ei: N.M.$i?can, G.Dan-Spinoiu, M.G.Pancratova, Z.A.Iancova, Z.M.Juc, Iu.V.Arutiunean, V.I.Starodub, Cristescu-Galopenfia, E.Vasiliu-Hasna?, G.Afrodita-Haináro§ie, A.Gluvacov etc.

ín lucrárile acestora §i ale altor autori este redatá viaja femeii sub diferite aspecte. Baza studiilor publicate o constituie investigarle sociologice. Este semnifícativ, ínsá, cá ín publicajiile autorilor susnumiji obiectul de studiu este femeia ín genere sau femeia de la ora?. ín Moldova nici o lucrare §tiinjificá integra despre femeile rurale §i autoafirmarea lor na vázut lumina tiparului. Aceastá grupa socialá - femeile din localitátile

rurale care constituie 53% din populaba femininà a târii, este cercetatâ epizodic.

Obiectul studiului reprezintà femeile din satele Republicii Moldova integrate în diferite sfere de activitate.

Subiectul studiului constituie cercetàrile problemelor ce fin de cadrul social al autoafirmârii sâtencei în conditiile de tranzitie.

Scopul investigajiei consta în a releva factorii sociali, a face o analiza ampia a proceselor socioeconomice, sociopsihologice çi sociodemografice în determinarea directiilor de autoafirmare a femeilor din localitâtile rurale în activitatea lor socialâ, de productie çi familialà în condifiilc formârii relatiilor de piatâ.

întru atingerea scopului determinat s-a pornit de la relevarea menirii femeii în socie-tate, rolul ei proexeativ, func|iile instructiv-educative spre crearea valorilor umane etc.

Acestea sînt concretizate prin:

- efectuarea unei analize profunde a factorilor obiectivi §i subiectivi ce influenteazà autoafirmarea sâtencei în societatea contemporanâ;

- elaborarea mecanismului social ce stâ la baza autoafirmârii femeilor de la sate, a recomandârilor practice întru activizarea lor în toate sferele sociale;

- determinarea factorilor socioeconomici, sociopsihologici çi socio-demografici de afirmare a femeilor - depistarea tipurilor de sàtence;

- eviden^ierea criteriilor valorice ale femeilor rurale, aprecierea rolului obiceiurilor çi traditiilor populare în conçtientizarea proceselor sociale;

- analiza decalajului dintre menirea femeii çi situatia realmente actúala etc.

Ipoteza stiinjifîcà a cercetàrii constituie nivelul de realizare a potentialului fizic çi intelectual al sâtencei. Rolul femeii rurale în crearea valorilor materiale, morale çi spirituale depinde direct de factorii: socioeconomici, socioplitici, sociopsihologici, ereditar-adoptivi etc., de încadrarea femeii în toate procesele vic^ii sociale. Ipotezele de lucru:

Afirmarea sâtencelor e posibilâ prin o atitudine serioasà din partea statului întru rezolvarea problemelor sociale la sat çi realizarea principiului echitâtii sociale aie lor în societate. Ieçirea din eriza socioeconomicâ necesita reexaminarea çi traducerea în viatâ a legislajiei çi a deciziilor în vigoare eu privire la: familie, mamà çi copil; refórmele economice, sociale çi agrare; încadrarea în cîmpul de muncà çi în via|a socialâ a femeii, a populajiei rurale.

Metodología çi metodele de cercetare. Baza teoretic-metodologicá a cercetârilor o constituie operele lui: E.Cant, E.Durkheim, M.Weber, K.Marxs, F.Engels, V.Pareto, G.Spenser, a savanjilor ín domeniile ñlisofice, sociologice çi etnosociologice din Jara çi de peste hotarele ei, índeosebi din a doua jumàtate a secolulid XX.

Un rol important are baza empírica - rezultatele investigatiilor sociologice çi etnosociologice efectúate în localitàfile rurale ale Republicii Moldova. Utilizarea metodelor de analiza comparativa çi tipológica, determinarea factorilor socioeconomici, sociopsihologici, sociodemografici ne-au permis sa ne atingem scopul propus. La aprecierea unor procese sociale a contribuit grupul de experti. Dátele statistice §i intervievárile pe teren au complétât argumentârile çtiintifice ale autorului. Metodele de observare çi analiza proceselor sociale au confirmât un set de concluzii teoretice çi practice. Baza matemático-informationalâ a constituit-o rezultatele cercetârilor sociologice prelucrate la maçina electrónica de calcul.

Contributia çtiinjificà origínala a cercetârilor efectúate constituie:

- evidenjierea particularitâ{ilor în dezvoltarea grupului social -femeile din localitâ{ile rurale aie Republicii Moldova;

- relevarea factorilor socioeconomici, sociopsihologici çi sociodemografici ce contribuie la formarea personalitàtii sâtencei çi influien-Jeazâ autoafirmarea ei în societate;

- depistarea tipurilor de femei din localitâtile rurale, orientate spre diferite forme de activitate;

- elaborarea mecanismului social al autoafirmârii sâtencei;

- cercetarea comparativa a schimbàrilor esenfiale în psihologia sâtencei direct corelate de formarea condi{iilor de tranzifie;

- distingerea aportului categoriilor etico-estetice de Frumos çi Bine întru autorealizarea femeilor de la sat;

- eviden{ierea particularitâtilor specifice aie sâtencelor spre afirmarea lor în cadrul familial etc.

însemnàtatea teoreticà çi practica. Valoarea teoreticâ a lucrârii o constituie caracterul ei interdisciplinar - o cercetare adiacentâ ce pune noi accente spre ample cercetâri çtiinjifice de încadrare activa a femeilor în viaja socialâ. Studiul prezent traseazâ domeniile de fiimizare çi aplicare a cunoçtintelor çtiintifice la obiectul de studiu, releva unele nojiuni çi termeni çtiin|ifici care prin esentá se apropie çi completeazâ cercetarea proceselor sociale, sistema structurale a analizei obiectului de studiu, contribuie la

stabilirea tendintelor ce reflecta realitatea socialà. Fórmele çi metodele relatate în tezâ constituie un suport metodologic de elaborare a mecanismului social de autoafirmare a femeilor, de ameliorare a situatiei socioeconomice la sate. Argumentârile ?tiin|ifice creazà posibilitàfi de realizare a màsurilor eu privire la perfectionarea dirijàrii proceselor sociale întru activizarea sàtencelor în toate domeniile viejii sociale. Materialele cercetârii pot fi utilízate pentru elaborarea unui curs spécial de etnosociologie a femeilor din localitá^ile rurale pentru catedrele de sociologie, etnopedagogie çi psihologie socialâ. Rezultatcle investigafiilor constituie o baza teoretica çi practica pentru elaborarea programelor de acjiune întru redresarea situatiei familiilor rurale la etapa actúala.

Ideile de bazâ aie luerarii au fost expuse în: 11 publicafii çtiintifice într-un volum de 4,8 c.a. reflectate pe paginile sâptâmînalelor revistelor çi culegerilor çtiinîifice. Aprobarea luerarii a fost efectuatâ în trei comunicàri la. Simpozioanele Internationale, 20 de comunicàri la conferintele çtiin{i-fico-practice republicane. Propunerile çi recomandârile au fost expedíate Parlamentului çi Guvernului Republicii Moldova.

Volumul §i structura luerarii. Teza este expusà pe 150 pagini çi include: Introducere, patru capitole (ce includ zece paragrafe), concluzii çi recomandàri, anexe, bibliografie, rezúmate în Iimbile rusa çi englezâ.

CONTINUTUL PRINCIPAL AL LUCRÀRII

Introducerea tezei cuprinde actualitatea temei de studiu, gradul ei de cercetare în literatura çtiinÇificà. Sînt formúlate scopul çi sarcinile investigatiilor, determínate obiectul çi subiectul de studiu, baza metodologicâ, metódica çi empírica. Este menÇionatâ contributia çtiinÇificà çi însemnàtatea practica a luerarii.

Capitolul I. Procesele de autoafirmare a femeilor din localitâtile rurale în societatea contemporanâ caracterizeazà principiile metodologice çi metodice ale tezei. Se confirma câ lucrarea reprezintâ un studiu interdisciplinar çi confinutul ei se dezvâluie în jurul relafiilor "femeie -familie - societate". Adevârul în lucrarea de fafà tine de realitatea înconjuràtoare, de situaba generala în República Moldova în ultimii ani.

Prin noçiunea de "veçnicie" întelegem continutul valoric de "autoafirmare çi autorealizare" a sàtencei ce realmente se suprapune eu

nâzuin|a ei spre o apreciere la justa valoare. Procesul de "autoafirmare" a femeilor este direct légat de mediul în care trâiesc çi de mediul de viatâ pe care-1 duc. Aceste deziderate denotâ un concept etnosociologic, semnificînd felul în care este conceputâ, organizatâ çi asiguratâ eu mijloace de existera via{a la sat. Modul de viatâ rural în prezent explica fenomenele legate de personalitatea femeii, limitatâ de posibilitadle: de a se bucura de muncà, de a face studii, de a naçte çi a creçte copii sânâtoçi çi educafi. No|iunea de "autoafirmare" este completatà çi argumentatâ prin intermediul unui çir de termeni çi no|iuni din diferite domenii çtiintifîce.

Scopurile çi sarcinile concrete ale cercetarilor efectúate au preconizat o metodà çi o tehnicà corespunzàtoare pentru a objine un material vast empiric ce a reflectat obiectiv procesele sociopsihologice studiate. Tehnica cercetarilor sociologice çi etnosociologice a permis sa folosim o multitudine de procedee efective çi raciónale în vederea studierii mecanismului de interconexiune a fenomenelor etnice çi sociale, proceselor etnice ce au loc în grupele sociale de femei, evidenÇierii calitâfilor sociale în modul de trai, orientârile valorice, comportamentului social, tradifiilor çi obiceiurilor etc. çi particularitâtilor individúale în exercitarea ñinctiilor procread ve.

Cercetârile la obiectul de studiu includ diferite metode de colectare a informatiei: sondajul, observarea, interviul, analiza documentelor statistice çi de evidentâ curentà, istoriografia problemei, content-analiza, analiza tipologicâ çi comparativa, prelucrarea

informatiei la maçinile electronice de calcul etc. Sistematizarea, clasificarea, gruparea, tipologizarea informatiei initiale a contribuit la elaborarea: tabelelor, graficelor çi schemelor. Cercetârile au fost efectúate în mai multe etape. Au fost chestiona^i circa 1700 responden^ - femei din diferite zone ale Republicii Moldova. Unitajile de observare au fost alese prin metoda selectiei pe cote conform evidentei cúrente a primàriilor, corespunzîndu-le variabilile: locul de lucru, vîrsta, studiile, naÇionalitatea, statutul familial (càsâtorite, necâsâtorite çi vâduve).

Capitolul II. Viata traditionalà ruralâ - mediu sociopsihologic de auto-afirmare a femeîi se prezintâ într-o ipostasà social-geograficâ, etnograficâ çi demográfica. Satul, mediul în care activeazâ femeia, demonstreazâ un fenomen de conçtiin|à socialà cocretizatà în ideea de neam, rudenie, vecinâtate etc. çi constâ în utilizarea sistemului de rudenie pentru reglementarea raporturilor între indivizi în familie çi societate. Structura viefii sociale sâteçti este direct legatà de interactiunea "femeie -

famílie". ín capitolul Tespectiv se releva modul de evidentiere a sátencei, care apare pe tot parcursul vietii sale ca o puternicá legáturá sufleteascá cu permanentele tradijii §i obiceiuri ca factori sociali, cu membrii de rudenie, cu vecinátatea ce izvorá?te din sentimente de iubire §i solidaritate reciproca socialá, in afara acestora viata sátencei aproape cá rámine fárá rost. Cercetárile in acest capitol exprima continutul notiunii de femeie, sotie, mamá, bunicá, prin care subintelegem: pámintul, uneltele de muncá, atributica gospodareascá, manifestárile spirituale exprimate prin bucurie §i tristete, dragoste §i bunávoin{á, rábdare etc.

Investigatiile de teren denota cá in ultimii ani tot mai mult se observá o tendintá de instráinare a omului fatá de om. ín viziunea femeilor eriza economicá stimuleazá acest proces negativ. Egoismul §i indiferente fatá de cei apropiafi a cuprins satul de-a binelea.

Constatám cá característica mediului sociopsihologic §i sociocultural denotá opinia pe care o are sáteanca despre sine despre membrii din comunitátile rurale, fíind o determinanta impunátoare a viejii sale. ín mediul rural aceasta se explica prin diversitatea scázutá a conduitei femeilor in anumite situafii, argumentind inca odatá veridicitatea §i durabilitatea legitátilor de secóle ale satului. ín lucrare se pune accentul pe nojiunea de conjtiinfá femeniná ce este implimentatá intr-o conduitá umaná de ordin psihologic, care se formeazá in baza: valorilor, convingerilor, sentimentelor, deprinderilor, atitudinilor, necesitáfilor, motivelor etc. - tóate determinind o viziune proprie sátencei, ca urmare a unui sistem de relajii intretinute de femeie ín colectivul de muncá, familie, societate. ín contextul dezvoltárii civilizajiei acest fenomen se manifestá prin rolul §i locul sátencei in societate, care-i oferá ocazia potrivitá de a-§i realiza ajteptárile sale sociale.

Analiza la nivelul mediului rural a indicatorilor preferati de femei prezintá un Ínteres social §i psihologic. La íntrebarea: "Ce valori traditionale ale strámofilor trebuie reinviate ?" - sátencele au menfionat: atitudinea sfíntá faja de muncá, de pámint, de avere, de apa etc. - 47%; rajinea §i sovestea - 46%; rábdarea bunávointa - 42%; respectualitatea reciprocá - 36%; cinstea §i demnitatea - 28%. Aprecierea modului de viata §i orientárile sátencelor spre schimbári reale determiná ráspunsul lor: viaja a devenit enorm de grea - 75%; redresarea situatiei create le revine structurilor puterii de stat - 83% §i oamenilor din sat - 30%.

Tabelulnr. 1

Tendinfele de autoafirmare a sätencelor in funcfie de: virstä, studii, Statut familia] (in % din nr. 400)

Variabilile Indicatorii

Situafia materialä Dorinfa de ase realiza Dorinja de a aduce folos societä{ii Dorinfa de a cremte profesional Dorinja de a comunica cu oamenií

Virsta: Pinäla 18ani 53 35 29 47 6

19-29 ani 57 27 16 21 30

30-49 ani 63 24 25 18 31

50 -65 ani 61 27 25 11 27

Studii: Superioare, superioare necomplete 57 28 28 27 32

mcdii, medii speciale ji profesionale 64 25 22 17 30

medii necomplete 65 28 14 12 19

Statut familial: cäsätorite 60 24 23 17 28

necäsätorite 58 29 23 33 33

*Mai mult de 100% inseamiiä cä respotidentele au insemnat mai nulte variante.

Cercetarea modului de viaja rural demonstreazä o tendintä constanta - cu cit nivelul de studii este mai inalt cu atit autoaprecierea activitäfii femeilor este mai inaltä, iar gradul de satisfacjie in muneä este mai scäzut. Anume autoaprecierea critica devine unul din regulatorii comportamentului sätencei, de care depind in mare mäsurä raporturile cu colegii, cu membrii familiei, exigenfa fatä de sine, aprecierea rezultatelor activitäfii sale.

Investigarle de teren demonstreazä cä cele mai nesatisfacute de munca profe-sionalä sint femeile din inväfämint §i asistenfä medicalä, numärul cärora constituie 70%. Circa 67% de sätence nu sint satisfacute de organizarca §i remunerarea muncii, pe cind in anii '80 douä treimi de femei nu erau satisfacute indeosebi de condijiile de muncä.

Analiza tabelului nr.l reflectä unele legitäfi create de situafia nefavorabilä in care se aflä in prezent sätencele §i orientärile a douä treimi

din ele, indiferent de vîrstâ, studii çi statut familial spre a redresa situatia materials. Majoritatea tinerelor de pînâ la 18 ani fiind mult íngrijorate de viitorul lor, dórese sa cápete profesii a se realiza in diferite sfere de activitate çi a aduce folos societátii. Catre tóate aceste mai mult tind femeile necàsâtorite. Tabelul prezintâ un grad înalt de pasivitate a femeilor din localitàjile rurale - o tending majora çi specificà satului.

Capitolul III. Femeia si familia ruralâ: activitate functional^ releva rolul çi locul sàtencei in familie, tendintele ci de ameliorare a relatiilor familiale. Este relevatâ situatia sociodemograficá la sat, care depinde direct de tulburârile sociopsihologice în societate, de experimentul reformelor în tara. Consccinfele acestora determina scâderea nivelului de natalitate çi stimuleazâ mortalitatea la sate.

Cercetârile de teren denotâ cà 45% de sàtence în vîrstâ majora de fertilitate (19-29 ani) au numai cîte un copil, flecare a treia femeie din acest numâr nu doreçte al doilea copil. 28 la sutâ din tinerele càsâtorite nu dórese în genere sâ nascâ copii.

Cauzele scàderii natalitâtii în viziunea femeilor din localitàtile rurale sînt: situatia materialà grea - 70%; sânàtatea precarà a mamei - 43%; sanâtatea precarà a sopilui - 45%; atmosfera psihologicâ nefavorabilà între soti - 39%. întru argumentarea acestor date relatâm câ în república sporul natural a scâzut aproape de 10 ori çi constituie un déclin de (-2,4). Confirmâm aparitia unui model de afirmare a unor femei necàsâtorite a naçte copii în afara cuplului conjugal légiférât. Astfel s-au nàscut în anii: 1990 - 10,1%, 1995 - 11,6%, 1996 - 12,3% (la 1000 de locutori). Urmârim o situatie ruralâ ieçitâ din común dar argumentatâ prin natura femeii de a fi mamà, a creçte nepoti, a mentine procesul continuitâtii.

De rînd eu acestea provoacà îngrijorare violenta manifestatâ de pârinÇi çi copii în familie. Numârul de crime "femei - copii" în anul 1995 constituie: omoruri respectiv: 97-16 persoane çi violuri 130-56 persoane. Sàtencele în numâr de 70% sînt foarte íngrijorate de securitatea familiei çi a membrilor ei. Un roi important în formarea çi pâstrarea cuplului familial au calitâtile preferate aie femeilor çi bârbatilor în viziunea sàtencei. La întrebarea "Ce calitàfi preferati la femei çi bârbati ?" râspunsurile sînt: pentru femei - bunà gospodinâ - 49%, binevoitoare - 47%, înteleaptà - 44%, modesta - 41%, iar pentru bârbati: bun familist - 70%>, hamic çi econom -48%, respectuos - 42%.

Am mentionat unele tendinfe ce reflectâ modul de viatà familial al sàtencei çi viziunile ei ca: sotie, mamâ, bunicâ, rolul implicàrii lor în

procesul de realizare §i afirmare deplinâ în formula "femeie - familie -societate".

Capitolul IV. Particularitâtile specifice ale formârii personality» femeilor din localitâtile rurale denota rolul categoriilor etno-estetice de "frumos" §i de "bine" ín autoafirmarea sâtencelor, directiile de formare a femeii ca personalitate, tendinfele de a crea valori vitale, fórmele de autoafirmare ale lor ín diferite activitâji.

între relajiile de "frumos - bine - femeie" existà o legàturà obiectivâ, un instinct înnàscut, o universalitate a artei populare, o originalitate a tipului creator, un sentiment specific spiritualitajii umane întruchipatâ în propria vizine a sàtencei asupra vie{ii sale. Revitalizarea Frumosului çi a Binelui confine ràspunsul a 63% de femei din localitâjile rurale care se pronunjâ spre a reveni eu adevàrat la sârbâtorile tradijionale, la datinile strâmo§e§ti, la valorile etice çi estetice etc. Modul de viajâ rural se asociazâ eu evolujia valorilor umane de Frumos çi Bine. Es en {a acestor 2 nojiuni stau la baza dezvoltârii femeilor. Confinutul lor se integreazà în expresiile populare: "Cei çapte ani de acasâ", "Cu râbdarea treci §i marea", "Frumosul la frumos se trage" etc.

în lucrare se aduc exemple de maxime populare (proverbe, versuri folclorice) pentru a releva procesele sociale çi culturale aie manifestàrii sàtencei, rolul ei în crearea valorilor moral-spirituale.

Relevarea factorilor socioeconomici, sociopsihologici §i sociodemografici care constituie respectiv - 39,2%, 36,5% §i 24,3% au contribué la divizarea a trei tipuri de sâtence: pozitiv-active, pozitiv-pasive, pasiv-indiferente. Câtre primul tip aderâ circa 20% de sâtence, câtre al doilea tip - 57%, câtre al treilea tip - 23%.

Catre primul tip aderâ femeile active, caxe tind a se manifesta în toate sferele de activitate ca lideri, cer a fi promovate în posturi de conducere, sînt bine pregâtite profesional. Din al doilea tip fac parte majoritatea sâtencelor. Acestea activeazà lent, necesita a fi observate, initiate çi diríjate. Tipul al treilea îl constituie femeile ce au pierdut încrederea în posibilitadle de a-§i schimba viaja spre bine, sînt apatice çi indiferente la tot ce le înconjoarâ. Urmârim o tendinfâ de cre§tere a acestui numâr de femei.

Acestea sînt numai unele particularitâti specifice de tipologizare a femeilor din localitâtile rurale. Folosirea acestei metode ne-a permis sâ modelâm portretul sociopsihologic al sàtencei, care a çi determinat elaborarea unui mecanism social ce stâ la baza autoafirmârii femeilor din localitáfile rurale.

Schema nr. 1

Mecanismul social de autoafîrmare a femeilor rurale

Schéma nr. 1 releva direcjiile de autoafomare aie sàtencelor, accentul fiind pus pe rolul în societate, care cer mâsuri urgente pentru redresarea situatiei dificile în care s-a pomenit sâteanca cu familia sa.

íncheerea cuprinde concluziile çi recomandârile ce reesâ din rezultatul studiului çi scot în evidenjà prioritajile ce au loc in distribuya valorilor între femeile çi bârbafii din familiile rurale. Baza formârii cuplului familial - alegerea partenerului de viaja - denota diferite criterii formînd cerinje çi aprecien caracteristice modului de trai rural, aceste fiind pâstrate çi transmise din generatie în generare. Autorul relateazà cà integrarea sâtencei în munca profesionalâ exprima o interaejiune dintre dorintele çi posibilitadle sale. Protejarea functiilor materne în viziunea sàtencelor este o datorie a statului, a societàtii çi a fiecàrui membru al ei. Factorii socioeconomici, sociopsihologici çi sociodemografici dezvàluie setul de componente ale autoafirmárii femeilor de la sat în condifiile noi economice, determina formarea sâtencei ca personalitate.

Cercetarea noastrâ a dovedit câ functiile profesionale çi familiale aie femeilor de la sat sînt perfect compatibile în primul rînd, prin constructia

unitará a personalitáfii femeii. Armonizarea rolului profesional cu cel casnic pentru sáteancá este o chestiune de ordin exterior §i de echilibru intern - la nivelul personalitáfii, important fiind sánátatea fizicá §i psihicá a ei. Integrarea profesionalá a femeilor satisface necesitadle materiale §i spirituale. Pentru aceasta se cere a cuprinde cu §coala tot tineretul rural, a asigura cu locuri de muncá, a crea conditii de recalifícare a sátencei, tinind cont de situatia creatá la sat. Problemele complicate pe care le are de rezolvat satul §i familia ruralá necesita organizarea comisiilor de femei §i bárbafi ca o §coalá de orientare permanentá competentá la tot ce este nou §i útil.

Din analiza rezultatelor §i a interpretárii lor rezultá o serie de recomandári practice. Añrmarea femeilor din localitáfile rurale in opera de creare a valorilor vítale necesare societáfii in prezent se poate realiza numai printr-o dirijarc consecventá a acestui proces care include:

- adoptarea Programului de Stat cu privire la ie§irea din eriza a familiei, a mamei §i a copilului, ce ar include separat planifícarea §i protejarea familiei sáte§ti etc.;

- lárgirea la sat a sferei deservirii sociale §i a comcrfului;

- organizarea muncii individúale §i cooperatiste casnice ín baza organizárii cursurilor de pregátire a tineretului;

- organizarea pe lingá primáriile sáte§ti a consiliilor legislative din sáteni cu statut special in ajutorul primarului §i politiei íntru protejarea cetáfenilor, garantarea securitáfii lor, democratizarea proceselor sociale;

- susfinerea financiará din partea statului a micului "business". Organizarea "cercurilor pentru calitate" - o solujie impotriva egoismului §i a instráinárii omului fatá de om;

- promovarea femeilor in diferite posturi de conducere etc.

Cele relatate in lucrare releva decalajul dintre necesitáfile §i posibilitáfile sátencelor spre añrmarea depliná §i consecventá.

Analiza rezultatelor investigationale la obiectul de studiu confirma cá satul, populatia ruralá, femeile suferá schimbári radicale. Criza economicá socialá crejte §i lasá amprente negative asupra dezvoltárii satului azi §i pe viitor. Rezolvarea intirziiatá a problemelor socioeconomice in localitájile rurale constituie o primejdiie pentru intreaga societate.

Tezele de baza ale disertatiei au fost expuse ín publicatiile:

1. Volc Iu. Sáteanca in colectiv// Femeia Moldovei N 1, 1983 (0.3 c.a., coautor) (rubrica)

2. Volc Iu. Sáteanca in colectiv// Femeia Moldovei N 2, 1983 (0.3 c.a., coautor)

3. Volc Iu. Sáteanca in colectiv// Femeia Moldovei N 3, 1983 (0.3 c.a., coautor)

4. Volc Iu. Interesele §i problemele femeilor rurale // Dezvoltarea relatiilor sociale ín colectivele de muncá. §tiinja, 1986 (0.5 c.a., coautor, ed. rusa)

5. Volc Iu. Destinul femeii in comunitatile rurale, §tiinta, N 1, 1993, (0.5 c.a.)

6. Volc Iu. Situatii §i concepte // Femeia Moldovei, N 1, 1996 (0.5

c.a;)

7. Volc Iu. Sáteanca §i procesul de con§tientizare a noului // Economía §i sociologiaNr.il, 1996 (0,5 c.a.)

8. Volc Iu. O rudá cátre tine // Dimineata, 5 martie 1997 (0,5 c.a.)

9. Volc Iu. Unele aspecte ale relajiilor interfamiliale rurale // §tiin|a, Nr.1-2,1997 (0.5 c.a.)

10. Volc Iu. Familia §i societatea // Moldova ?i lumea, Nr.2, 1997 (0,4 c.a., coautor)

11. Volc Iu. Viaja socialá a familiei rurale §i orientárile ei valorice // Economía §i Sociología, Nr.2, 1997 (0,5 c.a.)

18

SUMMARY

In the thesis, on the basis of an all-round comparative sociological and ethno-sociological study (1982-1997), the author produced a complex analysis of different aspects of rural women's mode of life.

Based on strictly scientific argumentation, the author has arrived at the conclusion that self-assertion of rural toiling women in society is imposiible without social problems being solved in the countryside.

The material and moral living standards of rural women reflect the life of our society in general. The tendency to birth-rate decrease and mortality rate increase in the countryside aroused alarm and fears as to the future of the younger generation. The state of the social sphere in the countryside, the absence of security measures, violations of laws and a lack of social guarantees to women and children resulted in the fact that many mothers and even young girls have lost confidence in the future to come.

The work reveals the regularities and tendencies related to rural women's self-expression and self-assertion. The ways of their exit from the socio-economic and socio-psychological crisis are traced. In the first place, it is necessary to eliminate the contradictions between women and men, parents and children, family and society, to make the resolvation of the socio-spiritual problems in the countryside a top-priority task.

Considerable attention is paid to traditional measures aimed at the improvement of the life of women and their families; the author proposes a system of measures to ensure rural toiling women's self-realization and self-expression in society.

19

РЕЗЮМЕ

В работе диссертанта на основе комплексного и сравнительного социологического и этносоциологического исследования (1982 - 1997 гг.) проведен анализ различных социальных и этнических аспектов образа жизни сельских женщин и прежде всего их отношения к труду их профессиональная ориентация, повышения социальной активности, роли семьи в воспитании и др.

Материальный и моральный уровень жизни сельских женщин и сельской семьи является зеркалом жизни нашего общества. Тенденции постоянного снижения уровня рождаемости, рост смертности в сельской местности породили страх и тревогу за будущее молодого поколения. Состояние социальной сферы на селе, отсутствие мер безопасности и социальных гарантий для женщин и детей привели многих матерей и молодых девушек к потере уверенности в завтрашнем дне.

В работе выявлены закономерности и тенденции самовыражения и самоутверждения женщин на селе. Прослеживаются пути их выхода из социально-экономического и социально-психологического кризиса, составлен социальный механизм самоутверждения сельских женщин. Для удовлетворения жизненных потребностей женщин, для создания необходимых условий для самореализации ее в первую очередь необходимо снять противоречия между женщинами и мужчинами, родителями и детьми, семьей и обществом, решив сделать приоритетным решение социально-бытовых и нравственно-духовных проблемы в сельской местности.

В работе уделено большое внимание традиционным мерам по улучшению жизни женщин, членов их семей, предложена система мер, направленных на обеспечение самореализации и самовыражения сельских тружениц в обществе.