автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.04
диссертация на тему: Становление и развитие гобелена в Республике Молдова (1960-1995 г.)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Становление и развитие гобелена в Республике Молдова (1960-1995 г.)"

pr 6 OH

ACADEMIA DE STIÍNJE A REPUBLICIÍ MOLDOVA Jnstitutul de Istoria si Teoría Artei

Cu lililí de manuscrib

Ana CELAC

CONSTITUIREA $1 EVOLUTIA TAPISERIEI IN REPUBLICA MOLDOVA (anii 1960—1995)

17.00.04— Arla plástica

A u t o r e f e r a t u 1 tezei de doctor in studiul artelor

Chisináu — 1995

Teza a fost îrideplinitâ în cadrul Institutului de Istoria Teoría Artei al Academiei de Stürze a Republicii Moldova.

Sergiu Chcrdivarenco, doctor habilitât în studiul artelor, profesor universitär

1. Vladimir Ovsiiciuc, doctor habilitât in studiul artelor, profesor universitär (Lvov)

2. Constantin Prut, doctor în studiul artelor, profesor universitär (Bucure§ti)

3. Ttidor Stävitä, doctor în studiul artelor (Chisinäu)

Sustinerea va avea loe la 2.í4ecer»¿»¿ 1995^ ora /¿^-cîn cadrul <?e-dinjei Consiliului specializat 17.93.44 de coníerire a gradului $ti-intific de doctor în studiul artelor de pe lânga Institutul de Istoria

Teoria Artei al Academiei de Stünde a Republicii Moldova: Chisinäu, bd. Çtefan cel Mare nr. 1.

Teza poate fi examinatä in biblioteca Academiei de $tiinte a Republicii Moldova (bd. Çtefan cel Mare nr.l).

Autoreferatul este expediat la « & » "oismfae 1995

Conducâtor sdintific

Referenfi oficiali:

/

Secretarul $tiint¡fic al Consiliului çtiintific

Ana-Maria Plämädealä, doctor în studiul artelor

Actual!tatea investifta-friilor. Arta tapiseríei profesioaiste in Moldova reprezintá 'in fenomen artistic relativ nou, cristalizat in pericada postbélica pe soluj unor fruraoase tradi-fii textile multise-cuiare. Valorificand o continuitate de tradi^ii, tapiseria este o arta ce izicorporeazS. cu virtuozitate atát esen^ele existen-^iate tra-di^ionale, cát viziuníle estetice aoderne. Actualmente doraeninl tapiseriei define un rol primordial la modelares aabientului, contri bule la umanizarea cadrului de via^á prin creares unui aediu cu valoare plasticá- Tapiseria se bucurá de o larga audien^á datoritá vastelor sale resurse tehn&logice de exteriorizare a eoccep*rici ar-tistului, a seTanifica^iilor, posedánd astfel o deosebitá capacítate de influenza esteticá. Arta textilá contribuie la intre^inerea unui climat spiritual, la cultivares sensibilitá-fcii estetice a deprin-derilor perceptive ale maselor largi.

Tapiseria, impreunS cu alte genuri ale artei, reflecta reali-zárile artei na^ionale xa genere. ínsá, pán& in prezent, problenele evolu^iei tapiseriei conteaporane" moldo vene 9 ti n-aji constituit in studiul artelor plastice un obiect de cercetare autoncm. Prezentul studiu este o prima Incercare de examinare a evolutiei a reali-zirilor tapiseriei na^ionale in decursul anilor 1960-1995-

Obiectivul cercetS.rilor efectúate rezidá £n studierea aultila-teralS a tapiseriei contemporane aoldovenesti ín contextul dezvoltá-rii stilistice - plastice generale a tapiseriei.

Pentru'realizarea acestui obiectiv au fost necesare:

- elucidarea aspectelor teoretice de bazá ale tapiseriei, in special: terminología, caracteristicile fundaméntale, oioloacele de expresie, tipologia;

- studierea particularitS-(;ilor procesului de constituiré a tapiseriei in República Moldava, deterainarea principalelor etape si tendin-fce de dszvoltare;

- examinarea evolutiei atructural-atillptice, a mijloacelor de expreaie "plaaticá in tapiserta conteiaporanS. aoldoveneasca;

- analiza evolufiei crea^iei arti^tilor ce activeazá in acest doaeniu. ' ,

In cali tate de aurse initiale autorul a studiat numeroase ta-piserii aflate in fondurile Muzeului National de Arte plastice al Republicii Moldova çi in alte muzee, in colec^ii particulare, in atelierele de creatie ale plasticienilor, în holurile çi sálile edificiilor de menire socialà, preoum çi operele prezentate in cad-rul ®ai multor expozi^ii republicana.

Au fost analiza te lucrSrile çtiinÇifice, cataloagele expozi-■Çiilor, publica^iile apárute £n presa periodica ce reflects prob-lemele tapiseriei contemporane in República Moldova.

Baza metodologicà a studiului o constituie investigatiile çti-intifice ale cercetàtorilor, care 1-au ajutat pe autor sâ determine etapele çi tendinÇele £n evolutia tapiseriei din Moldova.

Principiul metodologic al acestui studiu consta in aplicarea nietodei comparativ-foxmale in cercetarea procesului artistic in cadrul domeniului. Autorul recurge çi la metodologia sistemico-structurala in studierea operelor, relevând particularitâ-Çile si tendin^ele tapiseriei profesioniste din Moldova.

A-portul çtiintific al investiga^iilor. A fost analizatS deta-liat si complex tapiseria contemporana, s-au.studiat procesele de genezá çi cristalizare a structurilor plastice in operele creatori-lor de tapiserii, aspectele de condicionare si corelaÇie complexà dintre trásáturile fi tendintele cele mai importante ale domeniului, bogi^ia ideilor plastice çi varietatea formelor de expretie stilisticá, évoluais conceptual-stilisticà çi curac teristicile creaÇiei unoir artiçti. S-a efectuat o investigare sistemática a unui ansamblu de opere care n-au fost examina te anterior de cerce-tâtori. Autorul a studiat problema tapiseriei profesioniste, a déterminât principalele oodificári structurale, semantice çi téhnolo-gice ale lucrârilor in procesul evolutiv: covor-covora? tematic cu subiect - tapi eerie. Astfel au fost constátate afinitltile si deosebirile dintre covorul traditional fi tapiseria profesionista. S-a relevât.evoluÇia tapiseriei si s-au specificai principalele mecaaisme de modificare a limbajului plastic çi a mijloacelor de expresie. Au fost conturate etapele de bazâ în dezvoltarea tapiseriei din líoldova.

Importarla practica a investjga^iilor. Tezele teoretice ale prezentului studiu pot fi aplícate in practica profesionista a ar-tistilor plastici, pot fi folosi'te de colaboratorii din muzee la descrierea operelor. Bezultatele cercetárilor pot fi utilizate si la elaborares 1-iteraturii ^tiin^ifieo-metodice de instruiré la in-stitu^iile de specialitate din república, la studierea artei nationale. Lucrarea poate constituí o etapä ini^ialá pentru investi-ga-^iile stiin^ifice ulterioare la aeeastä tema.

Aprobarea rezultatelor lucrstrii. Teja.a fost realizatä £n co-respundere cu planul de cercet&ri ^tiin^ifice al Institutului de Istoria si Teoria Artei al Aeádemiei de É?tiin-£e a Hepublicii Moldova, sec-^ia "Arte plastica". Hezultatele cercetärilor ?tiintifice reflectate. in tezä au foat expuse £n comunicärile prezeiitate de catre autor la urmätoarele reuaiuni ^tiin^ifice:

- conferin^ele ¡jtiin^ifice ale corpului profesoral didaetic al Universität Pedagogice "Ion Creangä" (-1992-1995);

- sesiunile ^tiln^ifice anuale ale Inatitutului de Istoria ^i Teoria Artei al A.$.M. (1994, 1995).

Teza este alcätuitä din: introducere, trei capitole, incheiere bibliografía selectiva, aaterialul ilustrativ 3i lista ilustratillc anexate.

Rezumatul tezei. InIntroducere.se argumenteazä ac-tualitatea temei, sunt indicate bazele metodologice de studiere a problemei abórdate, sunt doterainate limitele cronologice, este s;• lizatä literatura ce reflecta problemática tapiseriei.

In capitolul I -Aspeóte teoretice de studiere a tapiseriei - sunt examínate probleme de ter-ainolosjie, dei'inirea si deterainarea particularitä^ilor tapiseriei, •ivolu^ia iiabajului plástic, problerae de clasificare necesare pen-tfu cercetarea adeevatä a artei tapiseriei moldoveneeti.

Autorul ^ xncßrcät» sá á^st-ifice folo3i.r6a jja, denuniirea. dons— niului a termenului "tapiserie", deoarece termenul "goblen", free— 'ettt utilizat pänä in ^rezent, ir. esenta aa seanificä. o t.apiserie efectúate la manufactura "Gobelins" din Franta. Prin extensie se

- ti -

numele de "gobelin" unei tapiserii efectúate intr-o tehnicá specia-practicatá la aceasti manufactura. Multiplele transfonaári care s-au produs ¿n arta tapiseriei Xa etapa contempor&na, noile ei aspeóte si caracteristici, necesita definirea domeniului prin tenneaul "noua tapiserie" - no^iune care, la randul aáu, se va diversifica in fúnc^ie de procesele radicale £n care este antrenatS arta textilá.

Abordánd problemele de clasificare prin prisma multitudinii de conceptii, autorul examineazá. functiile §i particul&ritá^ile actúale ale tapiseriei.

in capitolul Il-Constituirea tapiseriei c a f e n o m e n artistic i n Moldova(anii 'Q60-19751) - autorul men^ioneaza cá tapiseria profesionista moldo-venoascá s-a constituit pe baza unei bógate tradi'fii in domeniul tesutului. Covorul de perete, broderiile ^es&turile de cult au servit ca surs5 de inspira^ie si punct de pornire cStre o artá decorativa. textilS de facturá evoluata, care abia dupS anii 60 s-a constituit intr-un domeniu artistic autohton. Principalii factori care au contribuit la evolu^ia tapiseriei prófesioniste sunt: in primul ránd, noua concep^ie arhitecturala, exigen^ele noului cadru ambiental. Devenise oportuna sinteza artelor spa^iale, integrares artei in via^a cotidianá, pentru a imprima o valoare mai elevatá spa-^iului, pentru ameliorarea ambientului in care se desfatoara via^a activitatea omului. Al doilea factor care a contribuit la constituirea tapiseriei in lioldova a fost recunoa^terea ei pe plan internacional in anii 60.

Arta ^esutului covoarelor din Moldova in anii 60 cunoaste o deosebitá dezvoltare. PreocupSrile arti^tilor profecioni^ti, care activeazá in acest domeniu, sunt orientate spre reluarea intr-o vi-ziune moderna a valorilor tesutului popular. Analizand doseniul tesutului covoarelor din aceastg perioadá, autorul determina trei di-rectii de orientare: -1) teserea covoarelor cu scopul do valorifica-re artisticS a tezaurului plástic al scoarfei moldoveneeti, utili-zánd principiul preluirii simplifícate a traditiilor covorului popular; 2) elaborares ^es&turilor cu acela^i scop de continuare b .

;radiÇiei printr-o noua solucionare; îmbinarea in structura compo-li'Çioaalà a motivelor tema tice narative cu motive ornaméntale гга-Litionale, realizând prelugri directe de semne din repertoriul ar-;ei ponulare prin utilizarea valorilor lor emblematice exterioare; >) executarea ^esáturilor evitând procedeul preluárii ornamentelor le pe scoar-Ça populará çi încercarea unei noi interpretâri eu ten-Lin-Çe çi viziuni moderne. Aceastá directie a constituit o punte de ■.recere de latprima etapa, de dezvoltare a Çesutului covcarelor spre ■tapa de cristalizare a tapiseriei profesioniste în Moldova.

A fost studiat procesul de modificare stilistico-structuralá l ^csáturilor, ce depâsesc treptat principiul structurii cospozi-;ionale specifice covorului popular, folosind un nou sistem seman-:ic. Astfel, de la covoarele ce revalorificau tradi^iile covorului 'echi moldovenesc, profesionistii trec la elaborarea covoraçelor :ematice eu subiect, care apoi'au évoluât spre о noua structura :ompozi^ionalâ çi un nou liabaj plastic spécifié tapiseriei. In icest procès se trece la un nou ràport fond - figuya-Çie, figurile Incep sa se intercaleze cu ornamentaria spa^iului, culorile inter-Tereazâ, imprimând lucrarii calitâ^i picturale. Cu timpul creatorii le tapiserii au renuntat la sistenul decorativ de ornamentadle, la ¡ompozà-Çia bazatá pe un raport ciar de corespondentâ çi simetrie üntre parti, la ritmul cadentat cu periodicitate riguros reclatá, -a motivele simbolice imprumutate din iconografía covorului moi do -renesc. în consecintá, creatia clasticienilor evolueazâ spre о 11->ertate spatialâ în concepersa compozi-Çionalâ, forma atilizat.â ¡onstructivà aderâ spre deseâtusare plasticà. Desenul devine mai 'afinat, imaginea mai 3inteticâ si mai coaplexâ. îmbinarea tehno-Logiei tesutului tradicional cu tehnologiile moderne conféra tesi-:urii vibratie interioarri si sxpresivitate plaSbicS.

. Autorul indicS principalele afinitSfji ai deosebiri dintre co-ror çi tapiseria profesionista. Se constaté ,câ tapiseria este о :e3âturi eu'aceiaçi functie ca gi covorul, atât usualS, cât gi decorativa, лрНс-ind materiale ai. .ehnici coaune. Spre deosebire de :ovor. cïrais ii sont згогги anuaitp canoane e3telice si sisteme i» oraaa°B-.3íi e, aleâtuit.» din codificar-i simbolice si organízate

-fi-

ll câmpul acestuia conform unor principii compozitionale specifice îovorului, taplseria este conceputâ dupa criteriile unui tablou din aotive figurative sau nonfigurative. Astfel, tapiseria este o forma ;voluat5 a covorului, deosebindu-se de acesta prin concepfie, conti-îut ideatic, structuré compozitionalà si sistem semantic.

In Moldova primele opere care pot fi denumite tapiserii au fosi :reate în a doua jumátate a anilor 60 de cátre Elena Botaru, Maria saca-Râcilâ, Silvia Vrânceanu. Anume în aceastâ perioadà se crista-Lizear.3 tapiseria profesionista în Moldova. Se încearcS diverse po-îibilitâti de interpretare moderna a tradi$iei, experimentând o sin-tezâ între sugestiile artistice ale tesutului popular bí valorile srtei contemporanc.

Studiind procesele de cristalizare si de evolutie a structuri-.or si expresiilor plastice în tapiserii, autorul evidenÇiazS trasâ-.ùrlle caracteristice si tendinÇele de constituiré a acestui fenomec rtistic (1965-19?5) ce vor determina si dezvoltarea lui ulterioarà: de la covoraç tematic, eu un sistem decorativ de reprezenta-s, creatia artiçtilor evolueasS "spre o viziune mai complexa, mai onumentalï în aspect plastic çi cromatic. Dimensiunile reduse aie ovoraçelor eu subiect sunt substituite de tesâturi eu suprafe^e onumentale;

2) tapiseriile create în.aceastS perioadà sunt opere unicale, ir expozi^ionale, caracteriza te prin limbaj laconic decorativ si tructuri echilibrate. Schema compozi-fionalS e usor lizibilâ, spa-iul este définit printr-o tratare plana a imaginii. Se experimen-eazâ eu precâdere compozi-fia figurativâ eu subiect, este utilizat Lmbajul metaforic, simbolico-alegoric. Tematica tapiseriilor evoeâ rumusetea plaiului, procesul recoltSjii, tradi^iile populare, fol-lorul. Aceste teme sunt întruchipate de artisti eu varia^iuni vir-ual nesfârsite de coapunere si interpretare;

3) la aceastâ etapa tapiseria are un caracter mural, eu un tija j dens, plat, fârâ intervenÇii volumetrice. Artistii manifesta ■redilee^ie pentru execu-fia manual?, l-etamorfosele telmologice se imiteaza. doar la structura texturii. OdatS eu diversificarea teh-.ologicà se aplica çi diferite materiale, deçi lâna râmâne prefe-

r 7 - .

reiitiatX.

In capitolul III -Bvolutia tapiseriei în Mol "d ova (a ni i~1975-'!995) ¿aîorul cerceteazà dezvol tares domeniului si principalele mecanisme de schimbare a limbajului plastic çi a aiáloacelor de expresie, evidentiazS tangente eu proceseîe siailare la etapa respectivâ pe plan international. Analizânà cre-a^ia plasticienilor ce activeazà in domeniul tapiseriei, autorul releva principalele modificàri structurais, semantice,' tehnologice aie operelor în aspect evolutiv.

La «ijlocul anilor 70 arta tapiseriei in Moldova cunoas.e o adeváratá ascensiune. Lucràrile de tapiserie 'sunt solicitate tet mai mult pentru modelarea plasticá a ambientului. Al&turi de cele patru • promotoare aie tapiseriei nationale: Elena Hotaru, Maria Saca-RSn;-li, Carmela Golovinov, Silvia Vrânceanu, se angajeazâ activ în competiría creativS un grup de tinere tálente: lidia Boico-Ceban, Maria Glijenski-Cecelni^ki, Ludmila Goloseev, Maria Co^ofanï, Ludnila Odainic 9.a.

Çi £n aceastà perioadS covorul popular moldovenesc constituie o sursà de inspiraÇie pentru numerogi profesionisti, care cautâ sa înteleagâ mai profund izvoarele de artâ populara, printr-o pâtrunde-re mai adeevatâ a spiritului ei estetic. Este pâstrat specificul ma-terialului textil, efectul sâu reconfortant, tehnologia ^esutului. Se aplicó creativ armonia cromaticâ s tes&turilor tradi'Çionale, rc-Dertoriile ornaméntale si simbolice. Metodele structurale de aplicare- a motivelor tradi+ionale sunt modifícate, fiind concepute conform tendintelor stilistice contemporane, în ínterpretári individúale.

Se diversifica tehnologiile çi materialele de execu-Çie. Unii aut.ori încearcâ sS aodifice forma traditionalâ dreptunghiulara a patrulaterului, realizeazâ tapiserii în forme de patrat, ovalà, ob-tinute dintr-o asamblare de elemente textile, structurate în compo-zitii ce deseori depâsesc mùralitatea. Experimentarea mijloacelor de expresie a conditionat diversificarea categoriilor tapiseriei nationale. Sunt create taniserii bidiaensionale si tridimenaionale, raini-tapiserii. Sporeste nua&rul de opere cu un vadit caracter monumental. Se exnerimenteazâ atât în domeniul tapiseriei monumentale.

càt çi in cel al tapiseriei decorativo camerale, pria intermediul câreia creatorii ob^in multiple efecte plastice, exeraeazá diferite tehnologii, viziuni fi stiluri. Temática operelor e mai diversà, de-seori de caracter general uman. Se trece de la concep^ia narativà a tapiseriei la cea a seanifica-Çiei imaginii. Ca mijloace plastice sunt folosite: simbolul, alegoria, metafora. Artiftii apeleazâ tôt mai frecvent la limbajul noafigurativ, spre deosebire de creaÇiile anterioare, forma çi culoarea participà activ la proiectarea spa'Çiu-lui.

0 influen-Çà considerabilá asupra crea-fiei artiçtilor Çesàtort din Moldova la etapa datà au exercitat çi çcolile de tapiserie din fostele republici sovietice, în spécial, cele din Çârile Baltice. Asimilând particularitâ^ile stilistice aie acestor ^coli çi armoni-zâcdu-le cu mi,jioacele de expresie tradi-Çionale, plasticienii din Moldova se stráduiau sâ imprime operelor o manierà personalà.

Aceastâ etapa în evolu^ia tapiseriei nationale a adus reaultatr aemnificative ca diversitate de expresie, problematicà, înnoiri d® tehnicà. S-a conturat un spectrii de sisteme stilistice, plastice, structurale, spatiale. Operele denota calit&Çile unei perioade de maturitate, in care s-a concentrât experienta acumulatS.

Perioada anilor 1985-1995 marcheazà o noua etapà in arta tex~ tilâ profesionistâ dia Uoldova. Caracterisatà. printr-o diversitate de viziuni (narative, metaforice, abstracta), tapiseria resimte, te tusi, o muta^ie in elaborarea structurilor compozrÇionale. Creatori îçi organizeazâ tapiseriile din structuri fórmale sau eu figuraÇie redusi la alegorii de semnifica^ie universalà. In acest rSstimp se afi.rmS un grup de artiçti plastici din tânâra genera^ i e (Andrei Ne-gurá, Ecaterina Ajder, Vasile Grama, Ludaila Çevcenco, Felicia Bal-*5-Savi^chi, Iiudmila Tihonciuc ç.a.) care perpetueazâ tradi^ia tapi seriei nationale, \inii dintre ei resiwÇind fi influença altor çcoli de tapiserie (din Tallin, Lvov, Budapesta etc.). Prin crea^ia lor aceçti artiçti s-au afirmat ca personalitâ^i cu o gândire plaBticâ originalâ.

în ultiaii ani aitua^ia gréa din econoaie a frânat çi évoluais tapiseriei nationale. CondiÇiile opmplicate în care se aflS pla3ti-

c-"enii, costul ridicat al naterialelor si nanoperei, lipsa expozi-tiilor de art.5 decorativa sunt adevârate impedimente în dezvoltarep tapiseriei. Protagonistii tapiseriei-care'au contribuit"la constl-tuirea si afirroarea acestei arte în Moldova prezint.„ in aceastá P<j-rioadâ doar únele lucrári dintre care pu^ine pot fi califícate opere artistice veritabile. Majoritatea creatorilor sunt preocupati de realizarea tapiseriilor camerale sau 3unt tenta^i de alte domenii aie a" tei (graficâ, picturSJ.

Analiza artei tapiseriei contemporane din Moldova în ultimii zece ani 1-au îndemnat pe autor sâ releve únele orientâri caracte-ristice:

a) se purcede mai evident spre analiza unor structuri textile , plastice £n spiritul esteticii nationale, conjugându-le eu valorile d<" expresie din tapiseria moderna;

bj se contureazS o tendinÇà de elaborare a tapiseriilor a câror organizare compozitionalS se bazeazá pe structuri fórmale;

c) se cautâ noi posibilitàti de reflectare tematicà a contem-poraneitâtii;

d) tapiseriile monumentale devin cazuri unice de realizare, se profileazâ o orientare cStre taniseria cameralâ, aplicându-se mió-loacele de exprimare ale artei de çevalet.

In Incheiere se sintetizeazâ, în baza mat.erialului studiat, unele concluzii.

Constituirea tapiseriei profesioniste în Hepublica koldova e legatà de evolutia artei décorative în anii 50-f0. Arta tesutului popular îi inspirS. pe creatorii de tapiserii, unindu-i prin concep-tie, colorit, mijloace de expresie etc. De aici çi predominares în tapiseria natioaalS a interpret5rilor plastice décorative, de aici si oritrinali ta-tea, ineditul tapiseriilor. Depasind faza de preluare a repertoriului ornamental de un decorativism pur în deceniul urmâ-tor creatia artistilor evolueazâ spre o viziune mai complexa, monu-nentalâ, spre compozi^ii figurative si liabaj simbolico-alegoric.

Tapiseriei contenporane moldoveneçti îi este caracteristicá c as 'p diversitate de viziuni si stiluri. Incercându-se interpretàri în doaeniul tapisc- tí tridimensionale, muralitatea este, totusi, o

trâs&turâ caracteristicS acestei arte în Moldova, se aplicâ, de obi-

A

cei, cadrai tradicional al tapiseriei clasice. In ultimii ani struc-turile compozi-Çionale ale tapiseriilor sunt axa te pe raporturi fórmale çi tonale, realizând în tisaj noi valence orientate la tendin-^ele artei decorativ.e moderne.

Lista lucrftrilor publícate la tema dieerta^iei: 1) EvoluÇia crea-Çiei Elenei Hotaru // Literatura çi Arta. -199t. - 11 august. - p. 6. - 0,4 c.a.

2; Tapiserie - un tenaen în evolu-Çie // Çtiin^a.- - 1995« -mai. - p. 13. - 0,5 c.a.

3) Sugestii cubiste în tapiseriile Ludmilei Çevcenco // Literatura si Arta. - 1995- - 15 iunie. - p. 6. - 0,1 c.a.

4) Revigorarea limbajului plastic al tapiseriei în epoca con-temporanâ. // Stiin^a. - 1995. - august. - p. 10. - 0,5 c.a.

5) Universul textil al lui Andrei Negurá // Literatura çi Arta. - 1995- - 22 iunie. - p. 6. - 0,2 c.a.

СТАНОВЛЕНИЕ И РАЗВИТИЕ ГОБЕЛЕНА В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА (1960-1995 г.)

Изучение эволюции искусства гобелена в Молдове в 1960-1995 го-аы актуально в связи с тем, что данная проблема недостаточно исследовалась. Становление этого вида искусства в республике взаимосвязанно с процессами в области национальной культуры и, в частности, декоративного искусства в 60-е годы. Особое развитие, которое получил гобелен в этом периоде, связано также с существованием здесь многовековой традиции ткацкого ремесла. Профессиональный гобелен вы-~ос на почве народной традиции, переняв художественные ценности и технические приемы. Это объясняет преобладание в молдавском гобеле-. не выразительных декоративных художественных решений.

У истоков современного молдавского гобелена стоят Е.Ротару, Л.Сака-Рэчилэ, К.Головинова, С.Врынчану. £сди в 60-е годы для этой области характерно прямое взаимодействие структурных и технических

приемов, орнаментов народного ткачества, то в 70-е годы в молдавском гобелене отмечается процесс постепенного отхода от этих канонов, предпринимаются структурно-пластические поиски в русле новаторской стилистики, свойственной этому виду искусства. Характерны фигуративные композиции с использованием символико-аллегорического языка.

Б 60-е годы гобелен включается в процесс художественного офор-млени. интерьеров уилых и общественных зданий. Художники эксперимен-' тируют в области объемного текстиля, но большинство тяготеет к плоскостному решению. Молдавский гобелен отличается декоративностью Трактовки, художественным и техническим равновесием, звучностью ритмов цветовых пятен и пластических акцентов.

В последние годы композиции гобелена основываются на нефигура-тичшх структурах с целью новых пластических поисков.

CONSTITUTION ET DEVELOPPEMENT DE LA TAPISSERIE EN MOLDOVA (1960-1995)

Ve'tude de l"évolution de I"art de tapisserie en Moldova en 1960 - 1995 est très actuelle à present, puisque ce ргоЫеие n"a jamais été l"ob,1et des recherches approfondies.

La formation de l"art en question dans notre pays est étroitement lie'e aux procès multiples dans le domaine de la culture nationale moldave et, en particulier, de son art décoratif aux années 60^-.

La tapisserie professionnelle s"est constituée a la base de la

tradition populaire, de ses valeurs artistiques et ses moyens techniques. C'est cela qui explique la domination des élaborations artistiques décoratives expressives dans la tapisserie moldave.

L"origine de .la tapisserie contemporaine est liee aux noms de E.fiotaru , M.Saca-Hàcilâ, C.Golovinova, S.Yrânceanu. Si I"art des années 6c£ est caractérisé' par l"interaction directe des proce'de's structuraux et techniques, par la presence des ornements

du tissage populaire, les aimées 70 dans la tapisserie moldave vo~ ■ ient le procès de l"éloiquement progressif de ces principes. Ou entreprend les recherches structuro-plastiques inspirees par la stylistique novatrice propre à ce type d"art. Des compositions figuratives basees sur l"emploi du langage symbolique et allegorique sont- typiques pour cette pe'riode.

Le développement de la tapisserie aux années 80 est influence par son introduction dans la décoration des intérieurs desedifices modernes. Les createurs entreprennent des expériences dans le domaine du textile spatiale, mais la plupart d"eux préfèrent la tapisserie murale. La tapisserie moldave reçoit l"e'quilibre artistique et technique, la sonorité' des rythmes des couleurs.

De nos jours lés structures compozitionelles de la tapisserie moldave se basent plutôt sur le langage non— figurative, ce qui suus-enterd la necessite' de nouvelles recherches plastiques.

Tipografia