автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.03
диссертация на тему: Телевизионные передачи для детей. Эстетико-психологические тенденции

Полный текст автореферата диссертации по теме "Телевизионные передачи для детей. Эстетико-психологические тенденции"

INSTITUTUL- DEqISTORIA §1 TEORIA ARTEI AL A.§.M. Consillul §tíint¡fic Specializat DH 17.93.44

1 ü № 1998

Cu titlu de manuscris CZU 791.43

Violeta TIPA

EMISIUNILE TELEVIZATE PENTRU COPII: ASPECTE ESTETICO-PSIHOLOGICE

17.00.03 - Cinematografía, televiziunea §i alte genuri de arta audiovizualá

Autoreferatul tezei de doctor ín studiul artelor

Chi§ináu- 1997

Teza a fost îndeplinitâ în cadrul Institutului de Istoria §i Teoria Artei al Academiei de Çtiin^e aRepublicii Moldova

Conducâtor çtiinftfic: Ana-Maria Plâmâdealà, doctor în studiul artelor

Re/erenfi oflciali:

1. Serghei Bezklubenko, doctor habilitai în studiul artelor (Kiev)

2. Stela Cemortan, doctor habilitai în pedagogie (Chiçinâu)

3. Larisa Ungureanu, doctor în studiul artelor (Chiçinâu)

Susfinerea va avea loc la"cj'l n iÙAiMû/bf ^98, ora ,40° în cadrul §edintei Consiliului specializat DH 17.93.44 de conferire a gradului çtiintifïc de doctor çi doctor habilitai de pe lângâ Institutul de Istoria çi Teoria Artei al Academiei de Çtiinje a Republicii Moldova: Chiçinâu, bd. Çtefan cel Mare nr. 1.

Teza poate fi examinatá ín biblioteca Academiei de §tiinfe a Republicii Moldova (bd. §tefan cel Mare nr. 1)

Autoreferatul este expediat la "/<5' " ¿/tt ll?^¿/¿1997

Secretarul §tiinjifk al Consiliului Sjpeçializat

Ana-Maria Plàmàdealà, doctor în studiul artelor

CARACTERIZAREA GENERALÁ A TEZEI

Actualitatea investiga^ilor. Filosofii, sociologii, pedagogii au constatai nu o data câ una dintre cele mai dificile problème spirituale eu care se confruntâ societatea la sfârçitul secolului al XX-lea este "colonizarea" spiritului uman de catre Televiziune, ceea ce duce ine-vitabil la o revizuire a bursei valorilor culturale. Tributari ai acestui mijloc de informare în mase devin, în primul rând, copiii çi ado-lescentii, care realmente tràiesc în doua lumi. Prima - înglobeaza universul familiei, a çcolii, a prietenilor. Çi a doua lume - cea a "ecra-nului azuriu", care impune involuntar criterii etice çi estetice de o altà naturà, modele distincte de comportament, anumite idealuri çi valori prin care modeleazà orizontul spiritual al copilului. Pâtrunzând în viaja copilului de la cea mai fragedâ vârstà, televiziunea produce transforman esen|iale în mentalitatea infantilâ, modelând o personalitate ce râmâne, de cele mai dese ori, dominatà de imaginea secvenfial-parti-cularâ a micului écran. Analizând influença emisiunilor televizate asu-pra comportamentelor esen^iale ce contribuie la formarea personàlitâjii umane, conçtientizâm ambiguitatea fenomenului televizat. Deçi se admite cà TV îi oferâ copilului cunoçtinfe autentice §i îl ajutà sa se familiarizeze eu diverse problème ale existente i umane, contribuind la o viziune complexa asupra viefii, totuçi se aduc §i opinii critice contrare celor mentionate. Astfel se atesta cu îngrij orare câ imaginea audiovizualà îl predispune pe copil la cunoaçterea superficialà a lucrurilor, la o pasivitate intelectualâ, la vizionarea producfiilor TV de serie, circumscrisà fenomenului kitsch, orientându-1 în albia unor stereotipuri de comportament çi gândire.

în prezent, când societatea trece printr-o crizà acutâ, când metamorfozele social-politice, dezechilibrul spiritual §i cultural au provocat poluarea evidentà a mentalitâ|ii omului modem, când asistâm la o râsturnare violenta a ierarhiei de valori, ecranul televizat nu numai câ nu opune rezisten^à acestei catastrofe spirituale, ci într-un fel chiar o §i provoacâ, sporind producía în care se vehiculeazâ o moralâ

indecentä, cultul cruzimii çi al violentei. Astfei, pe arena vietii noastre, se profileazä nestävilit alte idealuri çi alt stil de comportament.

Anume azi, în vederea necesitätii stringente de a frâna eriza identitáfii umane, în fa|a TV (în special a emisiunilor destinate ín mod expres copiilor) se impune sarcina de a reveni la acele sensuri primordiale dictate de necesitatea de a completa golurile apärute în tinuta etica çi orizontul estetic al tinerei generali provocatá de schimbarea bruscâ a valorilor çi a idealuri |or.

In special, caracterul persuasiv al TV deschide calea spre valorifícarea unui nou confinut axiologic. Astfel, "ecranul azuriu" define în sine posibilitatea de a deveni un fel de focar de emulare artisticä, locul fértil unde se reunesc tóate artele íntr-o sintezä pregnantä. lar emisiunile televizate pentru copii intenfioneazä sä devina perimetrul în care marile opere ale artei çi literaturii ar obçine o a doua viatä, regä-sind modal itäjile proprii de penetrare în psihieul telespectatorului-copil.

Televiziunea din República Moldova, nereuçind pänä în pre-zent sâ-çi conçtientizeze mesajul sociocultural, se orienteazä prepon-derent doar la realizarea unor emisiuni ce se men^in la nivelul unui diletantism care neglijeazä criteriile artistico-estetice ale imaginii audiovizuale çi nu {in cont de aspectul psihologic al pereeptiei infantile. Din päcate, problema ce tine de tinuta social-artisticä a TVM analizatä prin prisma auditoriului copiilor n-a constituât pânâ în prezent un obiect de cercetare autonom. Prezenta tezä constituie prima încercare complexa a examinärii emisiunilor televizate pentru copii din unghiul de vedere atât al psihologiei vârstelor, cât çi al particularitâçilor structural-artistice ale acestui gen televizat. Acest studiu îçi propune sä recupereze un cadru neexplorat, scofând în evidenÇà decalajul stringent între aspiratiile neconventionale, neconformiste aie tinerilor spectatori çi caracterul formal, searbäd al emisiunilor consacrate acestui auditoriu.

Obiectivul cercetärilor efectúate constä în examinarea multilateralä a complexului polivalent de problème ce fin de emisiunile televizate pentru copii în contextul estetico-psihologic al evaluärii personalitätii umane. Pentru atingerea acestui scop autorul çi-a propus urmätoarele sarcini:

1) elaborarea unor elemente pentru o concep^ie moderna a emisiunilor televizate pentru copii;

2) evidenperea particularitáfilor ideatico-estetice ale emisiunilor pentru copii în dependenfà de psihologia vârstelor;

3) clasifícarea emisiunilor televizate pentru copii prin prisma jocului ca principiu arhitectonic çi psihologic de baza;

4) determinarea specifícului auditoriului copiilor §i adolescen-tilor din república ín baza unui sondaj sociopsihologic;

5) elucidarea interactiunii dintre TV çi mentalitatea infantilâ;

6) depistarea unor modele de emisiuni adeevate orizontului de aceptare a tánárului auditoriu, realízate în studiourile occidentale, în spatiul fostei U.R.S.S. çi în România.

în calitatc de surse initiale au servit emisiunile televizate pentru copii realízate la TVM ín contextul emisiunilor similare al ORT-1, TVR, TV-5, rezultatele unui sondaj sociologie efectuat ín mediul elevilor din república, cât §i ale unui mini-sondaj al experfilor.

în procesul de lucru la tezâ autorul a apelat la izvoare çtiintifîce din diverse domenii: psihologie, sociologie, esteticá.

Obiectul investigatiilor constítuie emisiunile televizate pentru copii §i adolescent realízate la TVM ín contextul emisiunilor similare ale altor telecompanii. ín atentia autorului s-au aflat emisiunile din perioada anilor 1992-1997.

Principiile teoretice çi metodele de cercetare sunt condiciónate de complexitatea problemelor investígate, implicând un anumit grad de integrare íntre diferite domenii: esteticá, psihologie, sociologie. De unde §i caracterul interdisciplinar al demersuluiçtiin-tific, unicul ín stare sa releve polivalen^a corela{iei "conçtiinfa copilului - TV\ Am apelat ín acest sens la investigatiile cercetâtorilor americani, írancezi, italieni, români, ru§i.

In procesuJ de elaborare a unor noi prmcipii ín vederea revizuirii ierarhiilor valorice ale emisiunilor pentru copii ?i-au gâsit reflectare directa atât particularitâÇile de dezvoltare ale fenomenului televizat ín general, cât §i tendinfele autohtone, díctate de condijiile social-istorice, de specificul culturii §i artei nationale ín spécial.

A fost luat în considerafie caracterul ambiguu al naturii creatiei televizate în care s-au contopit tràsâturile caracteristice atât jurna-lismului cât §i artei. Numai finând cont de particularitâtile inerente aie S.I.M. §i aie artelor audiovizuale se va ajunge la o percepçie adecvatâ a fenomenului televizat.

în cadrul acestui studiu a fost utilizatâ §i metoda analizei comparative: randamentul estetico-psihologic al programelor TV pen-tru copii din Moldova se evidenjiazà mai pregnant fiind raportate la emisiuni similare de la ORT-1, TVR etc.

Pentru realizarea unor obiective pe care çi le-a propus autorul, s-a recurs la investiga|iile sociologice. Având în vedere câ pe un asemenea eçantion în republicâ nu s-au întreprins cercetàri de acest gen çi deci nu dispunem de un tablou général, am considérât cà prin procedeul sondajului sociologie vom objine informatiile necesare unei analize complexe privind opjiunea copiilor pentru TV, în général §i emisiunile pentru copii realizate la TVM, în spécial.

Caracterul §tiintific original al investigatiilor

Pentru prima data în filmôlogia din Republicâ Moldova obiectul de studiu constituie emisiunile televizate pentru copii examinate prin intermediul metodelor complexe, ceea ce nu a fost anterior în cadrul atenfiei cercetâtorilor din republicâ. Concepfia autorului se cristalizeazà reieçind din particularitâtile psihologice de dezvoltare aie copilului la diferite etape, care în viziunea lui sunt menite sâ determine specificul emisiunilor televizate pentru auditoriul infantil. Autorul abordeazà problema tipologiei emisiunilor pentru copii prin prisma fenomenului ludic, evidenfiind elementele stilistico-structurale aie emisiunilor de acest gen.

Importante teoreticà çi practicâ a investigatiilor

Rezultatele studiului pot servi drept sursâ pentru studierea mai profundà a problemelor ce tin de relaya "TV copiluF în vederea investigatiilor çtiintifice ulterioare în acest domeniu. Unele teze aie studiului pot fi utilizate la elaborarea lucrârilor §tiintifico-metodice pentru procesul de instruire çi pregàtire a cadrelor în domeniul teleziaristicii §i filmologiei.

Tezele çi concluziile teoretice aie lucrârii pot fi aplícate în practica profesionista a jurnaliçtilor çi regizorilor TV în procesul de concepere çi realizare a emisiunilor pentru copii.

Conceptiile expuse în tezà acrediteazâ ideea cà TV confine o virtualitate unicalâ în procesul de autoinstruire çi devenire a personalitàtii umane. In acest context se propulseazà necesitatea unor metamorfoze radicale atât în ceea ce fine de atitudinea realizatorilor emisiunilor pentru copii cât çi de mentalitatea conservativa a pedagogilor çi pârintilor.

Aprobarea rezultatelor lucrârii

Teza a fost realizatâ conform planului de cercetàri çtiinfifice al Institutului de Istoria çi Teoria Artei al Academiei de Çtiinte a Repu-blicii Moldova în cadrul sec^iei "Arta cinematográfica çi televiziunea". Rezultatele cercetârilor çtiintifïce elabórate în teza au fost aprobate prin intermediul comunicàrilor autorului în cadrul Sesiunii çtiin{ifice anuale a Institutului de Istoria çi Teoria Artei al A.Ç.M, (anii 1992, 1993, 1995, 1996, 1997).

Conceptiile esenfiale ale investiga^ ilor au fost reflectate într-o serie de articole în editiile çtiinÇifice nominalizate la sfârçitul auto-referatului.

Structura tezei. Teza este alcâtuitâ din introducere, trei capitale, încheiere, note çi bibliografie selectiva, rezumat în limbile rusa çi englezâ.

Rezumatul tezei

în INTRODUCERE se argumenteazà actualitatea temei çi necesitatea abordàrii problemei studierii emisiunilor televizate pentru copii prin prisma aspectelor estetico-psihologice. Introducerea confine formularea obiectivelor, determinarea obiectului çi scopurilor investi-gatiilor, principiile teoretice çi metodele de cercetare, este analizatâ literatura la temâ.

\

In Capitolul 1 - PROBLEME ARTISTICO-ESTETICE ALE EMISIUNILOR TELEVIZATE PRIN PRISMA PSfflO-LOGIEIVÁRSTELOR - sunt examínate emisiunile televizate pentru copii prin prisma psihologiei várstelor, particularitáfiie de dezvoltare psihicá a copilului in cadrul fiecárei etape nodale de dezvoltare ontogenética.

Fundamentandu-se pe lucrárile notorii ale psihologilor cu renume precum Lev Vigotski, Alfred Binet, Maurice Debesse, Ed.Claparede, Lucio L.Radice etc. in domeniul psihologiei copilului, autorul argumenteazá necesitatea realizara emisiunilor televizate pentru copii strict diferenjiat pentru flecare categorie de várstá. in conformitate cu aceste concepfii, Capitolul 1 include trei paragrafe ce se refera in mod direct la vársta "micului faun", "copilária mare" la preadolescen^a. Angajarea emisiunilor TV intr-un cadru de várstá vizatá - "micul faun", "copilária mare" §i preadolescenfa vine sá elucideze cerinfele esenfiale ínaintate fa(a de emisiunile pentru copii reie§ind din particularitáfile mentalitátii infantile.

in consecintá, in flecare paragraf sunt relevate o serie de principii psihologico-estetice de baza menite sá contribuie la crista-lizarea unui concept net superior al programelor TV destínate in mod expres copiilor. In aceasta ordine de idei, autorul probeaza necesitatea depáíjirii cadrului ingust §i perimat de realizare a emisiunilor respective prin acceptarea unor criterii speciale de echilibrare a corelafiei dintre mentalitatea infantilá §i emisiunile televizate pentru copii. Numai in aceste condi{ii va fi posibilá o participare eficientá a TV la formarea unui bogat orizont al copilului.

Autorul analizeazá prin prisma Iegita|ilor de dezvoltare psihologicá a copilului emisiunile televizate pentru copii realízate la TVM in contextul celor similare de la ORT-1, TVR, UT-1 etc. in rezultatul confruntárilor la nivel ideatico-psihologic §i eel structural-artistic s-a reliefat pregnant un decalaj ce pune in evidenfa nivelul mediocru al emisiunilor TVM atát din punct de vedere artistico-estetic cat §i din eel instructiv-cognitiv, emisiuni ce nu corespund exigenjelor inaintate de psihologia §i pedagogía moderna.

1.1 TVçivârsta "miciiluifaun"

Pornind de la ideea câ Televiziunea, acest "écran magie" bazat pe imagine §i miçcare, este o "jucàrie misterioasà" pentru "micul faim" care începe sâ-i atragà atenfia de la cea mai fragedâ vârstà, autorul argumenteaza poziçia cà acest spectator atât de tânâr necesita o atente sporitâ, beneficiind de emisiuni predestínate de a-1 câlàuzi în procesul de familiarizare cu lumea înconjurâtoare.

Autorul îçi coreleazà cercetârile eu particularitâtile psihologiei copilului elucídate de psihologul rus Lev Vîgotski, dupa concepta câruia "micul faut»" cunoaçte lumea ca o complexitate de obiecte çi acfiuni. Tôt ceea ce vede §i aude copilul din fragedà copilàrie consti-tuie primele puñete de reper pentru evaluarea lui, un impuis de cristalizare a viitoarelor sale aptitudini §i pasiuni. Nu întâmplâtor "sursa creatoare a imaginafiei se aflâ în funefie directa de bogâfia, varietatea diversitatea experientei copilului"1.

La aceastà etapa de dezvoltare ontogenética interesul principal al copilului {ine de sfera ludicului. Anume prin joc el se exteriorizeazâ, se încadreazà în circuitul vie{ii. Çi comportamentul, §i limbajul copilului trece prin filiera jocului, derivând într-o experienfâ anumitâ, care constituie un material initial pentru formarea universului sàu.

In aceastà ordine de idei, autorul crede cà scopul esencial al emisiunilor televizate destínate acestei vârste este de a "înveçmânta" într-o hainâ ludicâ un univers familiar copiilor de no^uni, fapte, feno-mene, modele de comportament, de limbaj etc., ceea ce ar facilita con-siderabil înaintarea lui pe fagaçul spinos al cunoaçterii.

Este evident cà cele mai sugestive §i incitante pentru mentalitatea micutilor sunt poveçtile tradi^ionale ce prezintà o fílosofíe aparte a luptei Binelui cu Râul, prin raportarea directa a fantasticului la realitatea cotidiana. Povestea îl apropie pe copil de cunoaçterea lumii prin prisma categoriilor estetice: Frumosul çi Urâtul, contribuind la cristalizarea tabloului real al ambiguitàtii personal itâ{ii umane..

Autorul mentioneazà rolul poveçtii televizate, în spécial emisiunea "Povestea de searâ" TVM çi "Noapte bunà, copii" ORT-1.

'Выготский Jl. Воображение и творчество в детском возрасте. М., Просвещение, 1991, р. 10.

în primul rând, piciul se simte, alâturi de cei maturi, telespec-tator prin intermediul emisiunii destínate lui, cu eroii care comunica nemijlocit eu dânsul.

In al doilea rând, emisiunea, prin convenfionalismul structurii sale e în esentà acelaçi joc. Anume de aceea copilul o accepta din start, încadrându-se eu plàcere într-un joc de imitatie, care contribuie decisiv la dezvoltarea imaginatiei, fanteziei, creativitâfii.

Alt moment important este povestea propriu-zisà, acea lume familiarâ copilului din care el absoarbe energie §i capâtâ o satisfactie esteticà. Doctorandul diferentiazà povestea în realizarea TVM prin:

1. Povestea înscenatâ de Teleteatrul eu pàpuçi "Prichindel";

2. Povestea înscenatâ cu actori la rubrica "§tie Buna o poveste...";

3. Povestea realizatâ prin fîlmul de animale.

§i în fine, povestea televizatà e menità sa vinâ zilnic în fa{a picilor cu modele de comportament, eu un limbaj dialogat çi vorbire fluentà, ceea ce penetreaza deosebit de repede psihicul infantil. Din pàcate, limbajul folosit în "Povestea de searâ" nu corespunde exigentelor: stilul de comunicare, îmbibat de dulcegàrii §i giugiuleli nu favorizeazâ dezvoltarea intelectualâ a copilului, ci dimpotrivâ, o stagneazà. Or, emisiunile de acest gen în mod ideal ar trebui sa fíe o sursà de îmbogàtire a vocabularului tânàrului spectator, sà-i dezvolte fantezia, imaginaria, sâ-i lârgeascâ orizontul spiritual eu valori autentice.

Referindu-se la structura poveçtii televizate, autorul analizeazà elementele compoziçionale aie emisiunii "Povestea de searâ". "Trei momente - jocul, povestea, cântecul determina compozifia emisiunii, structura ei interna"2, a menfionat A.Romanenko raportându-se la povestea televizatà "Noapte bunà, copii" ORT-1. Alâturi de elementele menciónate de cercetâtoarea rusa, autorul atesta rolul primordial al eroilor (personajelor) prin intermediul càrora are loc comunicarea copilului eu lumea de la écran. Mobilizarea piciului la recepjionarea celor ce vor urma contribuie vinieta emisiunii care se impune ca o "cârticicâ de vizitâ" a ei.

" Романенко A. Мир сказочный и мир реальный. M., Искусство, 1987, р. 7.

Autorul atenfioneazà çi la faptul cà credulitatea micufilor este foarte mare - tot ceea ce se demonstreazâ la écran în viziunea lor este adevàrat. Astfel, personajele prin excelen|â negative, fiind prezentate într-un cadru serios çi plasate "în suspens", pot avea repercusiuni negative asupra psihicului fragil çi labil al copilului, pânâ la lezarea lui. Este regretabil, dar unele personaje negative din cadrul emisiunii "Povestea de searâ", lipsite de conventionalism^ artistic, aduc prejudicii psihicului infantil, facilitând aparijia unor fobii.

O altâ deficientâ a emisiunii "Povestea de searâ" fine de stilul didacticist exagerat. E deosebit de important ca în emisiunile dedicate copiilor sà fie depâçit confinutul moralizator, ideile scolastice, câci astfel se atenteazâ la simÇul creativ çi imaginafia copilului.

1.2 TV çi "copilaria mare"

In acest paragraf autorul, bazându-se pe particularitàtile de vârstâ aie copilului între 7-10 ani, subliniazâ importanta televi-zionârilor, în special a emisiunilor cognitive care influenfeazâ în mod direct lârgirea §i îmbogâtirea orizontului infantil eu diverse cunoçtinte. Pentru vârsta "copilâriei mari" e caracteristicâ evoluarea intensâ a limbajului, a exprimârii çi volumului vocabularului ce duce la orga-nizarea activitafii intelectuale çi la manifestarea unor comportamente de tip superior. E vârsta când creierul infantil acumuleazâ tot mai multâ informatie, depozitând-o în memorie. Copilul îçi acumuleazâ informatia atât de necesarà pe diferite cài gi din diferite izvoare (cârfi, mediu social, televiziune), prioritar fiind mijlocul cel mai disponibil §i mai accesibil - TV. Ne conving de acest fapt çi rezultatele numeroaselor cercetâri aie specialiçtilor stràini care atestâ anume în timpul "copilâriei marf cea mai intensâ apelare la fenomenul televizat çi cel mai mare profit de pe urma vizionârii unor programe specializate.

Deoarece la aceastâ vârsta se profileazâ cunoaçterea ostensivâ, în cazul câreia se produce un sait uria§ de la informatia senzorialâ la informatia semanticà, eu semnificatie cognitivâ, autorul determinâ necesitatea unor emisiuni televizate eu un continut mai variai çi o formâ mai complexâ. Astfel, sunt preferabile emisiunile eu un continut mai mult sau mai putin cognitiv de tipul unor telemagazine (cum ar fi "Caleidoscop.Videomagazin pentru copii" TVM; "Scrânciobul çi

varza" TU) çi a unor telejurnale ("Vreau sa çtiu" TVM; "Kaktus ¡ Ko" ORT-1) ^

In timpul "copilâriei mari" se modifica nu numai activitatea copilului, dar çi interesele lui. El trece în perioada intereselor spéciale çi a celor obiective. Astfel, preferinjele lui se deplaseazà treptat de la poveste la subiectele de aventuri, elementele cârora sunt folosite eu succès în emisiunea "Nu rata çansa" ORT-1 çi neexplorate îndeajuns în "Minivideosalon" TVM.

Autorul se refera la emisiunile în care în calitate de eroi apar animale, fapt motivât de binecunoscuta afecfiune a copiilor fafà de "fratii mai mici" bazatâ pe efectul autoidentificârii. Anume eroii-animale (Mâgàruçul din "Ferifi-và de mâgàruç'TVR) sau plante (Zelionenki din "Kaktus i Ko") le faciliteazà contactai firesc, comu-nicarea sincerà çi degajatà, implicarea totalà în jocul emisiunii. Motanul Vasilicâ çi §oricelul Fofârlicà, eroii emisiunii "Minivideosalon", sunt doua mâçti menite sâ scoatâ în evidenfâ elementele contrare aie esteticului: Frumosul çi Urâtul, prin prisma càruia copilul se familiarizeazà eu lumea în diversele ei ipostaze psihosociale. Dar conturul vag al caracterelor eroilor nu dezvàluie tràsàturile de caracter specifice.

Fâcând referinfà la emisiunile - jocuri (victorine, concursuri), autorul analizeazà unica emisiune de concurs destinatà acestei vârste "De la 5 la 10", care antreneazâ în cadrul sâu numai copii dotaji. De fapt, copiii açteaptâ emisiuni care le-ar propune concursuri mai ingenioase decât cele actúale, çi la care ar putea participa flecare dintre ei. Anume astfel de emisiuni practícate de ORT-1 "Chemarea junglei", "Leho-ho" çi TVR "Ba da, ba nu", "Ping-pong", emisiuni la care autorul apeleazà în calitate de modele sugestive, men{ionând nivelul artistico-estetic eu mult mai înalt çi o structura mai integra decât la cele de la TVM.

în lucrare se remarca rolul important pe care-1 joacâ la aceasta vârstà miturile çi legendele, care cuceresc sufletele copiilor eu imagini artistice fascinante çi tulburâtoare. Lipsa acestui izvor de inspirare din prográmele TVM pentru copii diminueazà considerabil popularitatea lor.

Analizánd emisiunile destínate vársteí "copiláriei marF prin prisma psihologiei várstelor, autorul nominalizeazá cáteva momente de care ar trebui sá se £iná cont ia realizarea emisiunilor:

1. Emisiunile sá fie constmite pe elemente cognitive, dar nu ín stil didacticist (sau moralizator), aria cárora sá cuprindá diverse domenii. Astfel, cálátoriile televizate prin lumea literaturii, istoriei, geografíei etc. ar putea fí axate cu succes pe subiecte de aventuri, care pasioneazá ín mod deosebit copilul la aceastá várstá.

2. Realizatorii emisiunilor sá se inspire din subiectele mitico-folclorice. Actualmente generada ín devenire simte o necesítate vítala de idealurile etice §i revelatiile estetice ale plásmuirilor din spatiul spiritualitáfii arhaice.

3. Modelele de comportament sá izvorascá din seva unor traditii milenare ale existentei umane.

1.3 TV <¡i vársta preadolescenfei

Tinánd cont de faptul cá preadolescen^a este cea mai dificilá §i cea mai complexa etapa ín ontogeneza psihico-emotivá a individului uman, autorul pune accentul in mod deosebit pe particularitátile psihologice ale acestei várste. Preadolescentul, fíind in perioada de trecere de la copilárie la juvenilitate, "ezitá intre dorinfa de a deveni adult cea de a rámáne copil"3. Deci e fíreascá §i tendinfa lui de a opta pentru emisiunile destínate maturilor care reflecta diverse probleme ale vie{ii (cum ar fí emisiunile "Tema", "Cámp sálbatic", "Dacá" ORT-1) - pe de o parte ?i atractia persistentá de mrejele miraculoase ale Universului Copiláresc, pe de alta. Depártándu-se de jocul propriu-zis, el nu mai participa la "comedia ocupatiilor omene§tF inerentá spiritului infantil. Preadolescentul instinctiv cauta sá compenseze aceastá pierdere. Or, realitatea cotidianá nu-i pune la dispozitie izvoare adecvate pentru suplinirea satisfac{iilor produse anterior de joc. Dupa opinia psihanalistului S.Freud - preadolescentul in acest caz apeleazá la fanteziile sale, íncepe ".vá zideascá castele ín Spaniacreeazá ílca in vis ".

J Rose Vincent. Cunoa$terea copilului. Bucure$ti: Editura didáctica §i pedagógica, 1972, p.302.

TV îi sustine avântul imaginatiei, propunându-i o lume de lux, mondcnâ, exótica etc., ce-i oferâ posibilitatea de a se claustra de realitate. Anume aceasta genereaza conflictul dintre aspirafiile inerente vârstei çi standardele încetà{enite în societate.

Evadat din realitatea cotidiana, preadolescentul îçi satisface setea de cunoaçtere în compania ecranului televizat. Anume în fa{a "ecranului azuriu" el se degajeazà total §i se identifica cu lumea aduljilor, î§i gâseçte idoli çi idealuri în care se autoproiecteaza: priveçte çi reac{ioneazà la ac|iunea de la écran prin prisma viziunii acestora. în lucrare se evidentiazâ câ telespectatorul preadolescent "râmâne pasiv în plan fizic j¿ intelectual. acest fapt constituie un pericol foarte

«4

mare .

De aceea, referindu-se la emisiunile destínate anume preadolescentilor, autorul pune accentul pe comunicarea prin excelen|â eu telespectatorul. E deosebit de important, ca de la un simplu martor al evenimentelor ce se produc la écran, preadolescentul sa fie antrenat în jocul emisiunii, sâ-i accepte regulile lui, chiar în calitatea unui complice. Mai mult decât atât. De la autoproiectarea Eului adolescentin prin care el se identifica cu eroii emisiunii, urmàtorul efort conduce la transfigurarea realitáfii virtuale în cea realà. Telespectatorul-ado-lescent, fiind încadrat activ în jocul emisiunii, datorità eforturilor proprii §i a intelectului sàu va deveni singur "erou" §i personalitate.

Mai aproape de o astfel de modalitate de realizare autorul considera emisiunea "Paradisul culorilor". E una dintre putinele emisiuni realízate la TVM care se reliefeazà printr-un nivel artistico-estetic acceptabil. Câlàtoria prin labirintul artelor plastice gracie unei dirijàri profesioniste din partea a doi tineri dotafi s-a dovedit a fi destul de captivantà. Telespectatorii sunt invita^ la redescoperirea unei lumi fascinante prin prisma culorilor ce ascund atâtea taine. Minunea cea mare este jocul lor - cele mai neaçteptate metamorfoze aie culorilor îl surprind pe tânàrul spectator, §i pu^ini rezistâ ispitei sa nu ia în mâini pensula §i sà încerce "sa viseze" pe hârtie... Atrage stilul firesc de comunicare cu telespectatorul, modul de inijiere începând de la cele

4 Radice L.Lomberto. Educafia min(ii. Bucureçti: Editura didacticâ çi peda gogicá,-1981, p. 41.

mai elementare nofiuni páná la teoría §i practica diferitelor genuri §i stiluri de picturá, dar mai ales lipsa didacticismului, atát de mult inrádácinat in emisiunile TVM.

Autorul pledeazá pentru cluburile de discute caracteristice intereselor aceastei várste. Sub egida unui astfel de club a fost realizatá §i emisiunea "Programul "A", dar tentativa de a-i incadra pe adolescenfi íntr-o discufie sincera, fireascá, captivantá a e§uat. Motívele acestui e$ec sunt analízate ín lucrare.

Actualmente se inregistreazá tendinfa de a apropia discutiile televizate de genul talk-show-lui. In conformitate cu principiile acestui gen, canalul rus ORT-1 realizeazá emisiunea "Lectia-rock". Adolescentii se intálnesc in studio cu un interpret, compozitor sau autor de versuri §i se initiazá o discufie despre muzicá, ea fíind pasiunea cea mare la aceastá várstá. Raportándu-se la TVM, autorul menfioneazá cá ea se limiteazá in exclusivitate la punerea pe post a unor spectacole muzicale in ciclul "Voie buná", fará a familiariza publicul adolescentin cu diversitatea de genuri ?i stiluri existente.

ín mod deosebit autorul se referá la alt gen de emisiuni in cadrul cárora adolescenfii pot sá-$i manifeste capacitadle sale -concursurile §i victorinele, emisiunile-jocuri. Autorul analizeazá cele douá emisiuni de concurs propuse de TVM "Se cauta o stea" §i "Cinel-Cinel". Ambele programe sunt realízate intr-o modalitate stilisticá simplista, primitiva, lipsitá de personalitate, ceea ce nu provoacá nici interesul de cunoa§tere, nici curiozitatea. La vizionarea lor se inregistreazá doar un Ínteres episodic la nivel de receptare a emisiunii ín momentul emisiei, fará a solicita inteligenfa creatoare sau sensi-bilitatea esteticá a spectatorului preadolescent. Autorul contrapune acestor emisiuni pe cele de la ORT-1 "Ora astralá", "Lumea mira-culoasá sau Cinema" ji olimpiada televizatá "Copii ingenio§i", emisiuni structurate ín conformitate cu regulile jocului.

Depá§ind jocul propriu zis, pasiunea §i fantezia adolescentului se ridicá la o nouá etapa de activitate creatoare. Anume in cadrul intereselor lui autorul gaseóte cheia spre realizarea emisiunilor pentru aceastá várstá. Astfel, in tezá se desemneazá sarcina ce stá in fafa emisiunilor destínate preadolescentilor ce consta in con§tientizarea posibilitáfilor TV de a substituí únele interese §i tendinte reprobabile ale preadolescentului prin atragerea lor spre noi orizonturi spirituale.

ín Capitolul 2 - EMISIUNILE TELEVIZATE PENTRU COPn ÍN CONTEXTUL LUDIC - autorul sustfne teza cá un principiu arhitectonic vitalizator al emisiunilor televizate pentru copii trebuie sá deviná jocul, valentele (dimensiunile) cáruia ar determina criteriile esenfiale ale unor principii tipologice adecvate Universului Copiláriei.

Tipología emisiunilor televizate pentru copii, structurate din unghiul de vedere al fenomenului ludic, devine mai variatá §i mai consistentá. Anume motivul ludic este acea particularitate esentialá care ar dirija, dupa párerea doctorandului, perspectiva de exteriorizare a emisiunii, determinatá de dramaturgia §i fórmele ei de realizare.

Omniprezenfa jocului este o necesítate structuralá §i conceptúala a emisiunii §i e justificatá din punctul de vedere al psihologiei infantile. Numeroase studii ce §i-au propus ca tema examinarea psihologiei copilului demonstreazá cu prisosinfá cá jocul rámáne sá fíe activitatea contributiva in formarea personalitñtii. Astfel, putem vorbi despre o dominantá §i determinantá a diversitáfii structural-artistice a emisiunii ín intregime.

Pentru a demonstra rezonabilitatea clasificárii emisiunilor televizate pentru copii vázutá prin prisma fenomenului ludic, autorul a apelat la cáteva momente esentiale.

1. Psihologia copilului care atesta jocul ca activitate de bazá §i care participa nemijlocit la formarea copilului ca personalitate, influentánd direct dezvoltarea lui;

2. Teoriile jocului care incearcá sá explice arta §i cultura prin fenomenul ludic;

3. Concepta despre lume - "sub specie ludi" - in viziunea istoricianului §i fílosofului olandez Johan Huizinga;

4. Caracterul preponderent de natura ludicá a fenomenului televizat.

Doar o sinteza integratoare a acestor viziuni asupra jocului va conduce la un concept net superior al emisiunilor pentru copii. Jocul va apárea in ipostaza "cheitei de aur" care va deschide calea emisiunilor TV spre Universul Copiláriei. Autorul considera cá jocul este un mijloc efícient de aboliré a modalitáfii pasive de receptare §i asimilare a lumii Tnconjurátoare.

Autorul elucideazâ diferenfierea emisiunilor pentru copii în :misiuni-joc çi emisiuni eu statut de joc, care permit o mai bunâ )âtrundere în specificul §i structura emisiunilor destínate în mod expres ;opiilor çi adolescen^ilor.

Referindu-se la emisiunile-joc, se mentioneazâ câ peisajul lor îtructural-stilistic il formeazâ jocul propriu-zis: o competi|ie agonalâ "Chemarea junglei", "Leho-ho"ORT-l), o victorinâ ("Ora astralà" 3RT), un concurs al intelectului, al fanteziei, al ingeniozitâtii ("Lumea niraculoasâ sau Cinema"ORT), un concurs al capacitàfilor artistice ;"De la 5 la 10", "Se cauta o stea" TVM).

Autorul reiese din faptul unei prezen|:e ontologice imánente a notivului ludic în conceptia emisiunilor-joc cât çi a celor eu un joc :onventional, ceea ce confirma prográmele de acest gen pregâtite la 3RT-1 §i TYR. Sondajul emisiunilor TVM eu scopul de a dépista únele dintre particularitàtile menciónate ce tin de prezenfa motivului ludic, n-au confirmât rezultatele açteptate. Este regretabil, dar îmisiunile pentru copii realízate la TVM s-au detaçat de Universul ideevat mentalitâtii copilului, de modul lui de a fi, de acele "spaÇii szoterice" aie jocului care încorporeazâ întreaga lui fiinfà çi prin intermediul càruia el se exteriorizeazâ, se formeazâ ca personalitate. Astfel, doctorandul ajunge la concluzia: neglijarea spiritului ludic çi a regulilor de joc constituie motivul esenfial care-i distanfeazà pe copii de emisiunile realízate de TVM §i justifica preferinta lor pentru emisiunile altor telecompanii.

în Capitolul 3 - SPECIFICUL PERCEPERII EMISIUNILOR TV DE CÂTRE AUDITORIUL DE COPII §1 ADO-LESCENTI DIN MOLDOVA (în baza sondajului sociopsihologic) -se profileazá tabloul complex al corela{iilor "TV - copii (adolescent)".

Reieçind din faptul câ pentru copilul de la sfarçitul secolului al XX-lea TV s-a infiltrat în con§tiinfâ ca un mediu concret de viafâ alâturi de cel familial, §colar çi anturajul obiçnuit de relafii, în tezà sunt examinafi factorii care determina forfa de atracjie a Televiziunii chiar de la cea mai fragedà vârstâ (copilul de 1,5-2 ani e preocupat în mod deosebit de aceastâ "jucârie inepuizabilà" eu imagini audiovizuale).

Apelând la investigatiile efectúate de sociologii strâini (din Franta, Anglia, S.U.A, Rusia), autorul schifeazâ tabloul relatiilor "TV-copil (preadolescenty raportându-1 la cercetarile efectúate în República Moldova. Necesitatea unui sondaj sociopsihologic în república a fost determinatà atât de absenta pânà la ora actúala a vreunei investigajii sociologice în acest domeniu, cât çi de necesitatea de a estima nivelul de dependería a copiilor çi adolescen^ilor din Moldova de acest proliférant mijloc de comunicare în mase - TV. De asemenea, prin sondajul respectiv ne-am propus sa scoatem în evidentà capacitatea TV de a influença mentalitatea infantil!, modul de participare la formarea unor idealuri çi orientarea spre anumite valori dictate de ecranul televizat. A fost supus chestionârii un eçantion de 400 de elevi din cíasele II-IX din câteva localitâti de la central, nordul republicii çi din capitalâ.

în rezultatele sondajului s-a reliefat rolul TV în viata copiilor çi adolescenfilor. Ea (TV) ocupâ locul de bazà în loasir-ul elevului, fiind utilizatâ în calitate de mijloc de instruire - 20%, ca mijloc de informatie - 29% çi ca o modalitate de distraeré pentru 61% din responden^. Reieçind din aceste considérente de utilizare, sunt solicítate çi prográmele TV. Astfel, în clasamentul optiunilor pe primul loc se plaseazâ fílmele artistice çi emisiunile-jocuri, pe locul doi - fílmele de animale çi emisiunile pentru copii, urmate de cele muzicale çi sportive. La momentul când a fost efectuat sondajul (anii 1994-1995) cel mai solicitât canal de televiziune în mediul çcolar din república era ORT -peste 37 de titluri de emisiuni lansate pe acest post de televiziune erau açteptate çi privite cu regularitate de càtre copiii §i adolescent din Moldova.

S-a evidenjiat çi un ait moment - cea mai mare parte a timpului consacratâ televizionàrii de càtre copii çi adolescenti e dedicatà anume emisiunilor destínate spectatorului matur. Raportul este de trei la unu în defavoarea emisiunilor pentru copii. Astfel, alàturi de emisiunile cognitive de tipul "Teleenciclopedia", "în lumea animalelor", "în jurai lumii" etc. un loe aparte îl ocupâ fílmele artistice, în spécial cele de acjiune, care propaga în mod direct cultul puterii, cruzimea, violenta. Eroii lui Sl.Stallone, Jean-Claude van Damme çi al^ii au devenit idoli pentru generaba anilor"90. O situare similarà urmârim çi în cadrai

filmelor de animate de preponderen^* strâinâ ce au împânzit ecranele noastre.

Autorul atentioneazà asupra faptului cà pârinfii în mare parte nu sunt capabili sâ analizeze critic cât timp çi ce vizioneazà copiii lor. Fiind departe de conçtientizarea câ TV mai are çi o altà fafetâ, ce se manifesta ca o "colonizare" moderna a spiritului uman, generând scâderea bursei valorilor culturale, ei accepta utilizarea maxima a productiei televizate. In felul acesta, pàrinfii, ca çi corpul didactic, de altfel, nu ofcrà copiilor çi adolescentilor criterii de discernàmânt referitor la cele recepfionate çi nici nu-çi propun sarcina educarii gustului estetic çi al sensibilitafii artistice a tinerei generafii. Lipsa influentei formative din partea celor maturi conditioneazâ super-ficialitatea preferinfelor copiilor çi adolescentilor, ce se reduc în marea majoritate la filme çi emisiuni ce contiu elemente nocive vârstei, un mesaj moral estompât, grafie cârora sporeçte iminenta pericolului de asimilare a unor modele çi comportamente neadecvate, externe Copilâriei çi Adolescenfei.

Analizând rezultatele sondajului, autorul conchide: auditoriul republican format din copii çi adolescent nu se distinge printr-un nivel avansat, prin gusturi estetice elevate çi un cerc larg de interese intelectuale. Necesitâtile spirituale aie respondentilor, în special ale celor din mediul rural, sunt deosebit de limítate. Adolescenfii nu sunt în stare sâ depâçeascà infantilismul : la vârsta de 14-15 ani ei opteazà prin excelentâ pentru emisiunile "Minivideosalon" çi "Povestea de searà". Influenta nefavorabilà a emisiunilor TVM asupra mentalitâtii infantile çi-a jucat rolul nefast, determinând un nivel scâzut de cultura al copiilor. In lucrare se subliniazà faptul cà aflându-se incontinuu în spafiul unor imitatii neinspirate propagate de TVM, copilul s-a deprins cu lumea nonvalorilor pe care le considera drept valori autentice, formându-çi astfel un orizont axiologic dénaturai. Realizatorii emisiunilor, în majoritatea cazurilor, fin cont de nivelul intelectual me-diocru al spectatorului de masà çi i se conformeazâ lui, continuând sâ producá emisiuni lipsite de elanul creator.

La fïnele Capitolului 3 au fost expuse opiniile experfilor referitoare la una dintre cele mai stringente çi actúale problème aie v'cacului nostru: "TV çi copilul". E de menfionat cà majoritatea ex-pertilor sunt optimiçti çi au siguranta câ unele emisiuni pentru copii aie

TVM au §anse reale de a supraviefui in conditiile de concurenfá cu alte canale TV §i video, dar e necesará o perfeccionare considerabilá a tinutei lor estetice.

ín ÍNCBUEIERE se face o sintezá a materialului studiat, sunt expuse concluziile de baza ale investigatiei.

Procesul de cristalizare a personalitáfii umane se aflá sub influenza formativ-deliberantá a Televiziunii, influenza care, cu timpul, se intensifica tot mai pregnant. In acest context autorul atrage atenea asupra necesitátii de a schimba radical metodele de realizare ale emisiunilor TV dedícate in mod expres copiilor §i adolescenjilor. Autorul conchide: emisiunile televizate pentru copii ar fi rezonabil sá fie realízate din punctul de vedere al legitáfilor de dezvoltare psihologicá, a etapelor de evolufie a gándirii, a intereselor la diferite etape ontogenetice ale constituirii personalitájii sale. Comportamentul de rol al TV nu poate rámáne acela§i de-a lungul várstei cronologice a copilului, ci trebuie sá evolueze structural §i ideatic cu flecare etapa nodalá din perioada devenirii personalitá|ii copilului: "micul faun", "copilária mare", preadolescenfa.

A doua idee-cheie a tezei, determinatá de capacitatea fundaméntala a copilului de a se antrena in spafiul jocului, atesta necesitatea plasárii emisiunilor televizate pentru copii íntr-un contexl ludic, care se inscrie ín peisajul structural al emisiunii ca un principiu arhitectonic generatoriu. Argumentánd aceastá tezá fundamentalá z investigatiei, autorul ajunge la concluzia cá cea mai adecvatá structurc a emisiunilor televizate pentru copii este cea elaboratá ín baza legiloi jocului.

ín procesul de constituiré a unei personalitñti moderne doctorandul considera cá sunt necesare emisiuni cu un nivel estetico-artistic cu mult mai inalt, emisiuni care ar propaga un anumit nivel di cultura ce ar permite orientarea in lumea valorilor general-umane §i ii a celor din spafiul spiritualitátii nationale. Reie§ind din specificu mentalitatii copilului, autorul propune ca in procesul de realizare ¡ emisiunilor pentru copii §i preadolescenti sá se finá cont de urmátoareli obiective determinative:

1. Psihologia várstelor;

2. Rolul generator al jocului;

3. Spatiul specific al receptivitáfii artistico-estetice a spec-atorului-copil (adolescent).

Sinteza acestor modalitáfi de tratare a problemei va permite lirijarea tánarului spectator in albia unor valori autentice spre un inivers polivalent §i multidimensional.

Con(inutuI tezei a fost reflectatin urmätoarele publicaba:

1. Emisiunile televizate pentru copii: principii de studiere.//

0róbleme actúale ale artei nationale, Chi§inäu, §t¡in¡a, 1993, vol.0,3

2. Mediul §colar in lumina sondajului sociopsihologic.//

irta"95, Chi§ináu, §tiinta, 1995, vol. 0,8 c.a.

3. Emisiunile televizate pentru copii prin prisma psihologiei ,'ärstelor.// §tiinta, 1996, nr.2, vol. 0,4 c.a.

4. "Copiläria mare" $i TV - crearea imaginii despre lume.// )tiin¡a, 1996, nr.5, vol. 0,4 c.a.

5. TV §i modelarea Personalität» adolescentului.// §tiinfa, 1996, nr.6, vol. 0,4 c.a.

6. In cäutarea jocului pierdut.// Arta"97 (in curs de aparitie), /ol.0,8 c.a.

ТЕЛЕВИЗИОННЫЕ ПЕРЕДАЧИ ДЛЯ ДЕТЕЙ

ЭСТЕТИКО-ПСИХОЛОГИЧЕСКИЕ ТЕНДЕНЦИИ

В конце ХХ-го века одним из значительных факторо! формирующих мировоззрение подрастающего поколения, еп художественные и эстетические вкусы, является телевидение Проблемы влияния ТВ на детей и подростков не были до сих по] включены в поле зрения молдавских исследователей. В данно! диссертации впервые в молдавском киноведении предметол изучения стали детские передачи, рассмотренные при помоиц комплексных методов анализа. Междисциплинарное исследованш проблемы "Телевидение и ребенок''' исходит из особенносте! детской психологии, в которой кардинальная роль принадлежи' миру игры.

В 1-ой главе автор рассматривает особенности психологи! ребенка на разных этапах его развития, что, по его мнению должно лечь в основу новой концепции создания детских передач Так, программы для детей и подростков должны строиться исход; из особенностей возрастной психологии, что предполагает 1 первую очередь обращение к различным возрастным группам дошкольникам, младшим школьникам и подросткам.

В работе представлен сравнительный анализ детски: передач подготовленных на Молдавском ТВ и программах ОРТ-1 ТВ Румынии и других телеканалов, на основе чего выявляютс: главные тенденции и свойства детских и подростковых передач.

Во 2-ой главе детские передачи анализируются с точю зрения теории игры. Основываясь на концепции игры как онто логическом принципе структурирования этого рода передач, авто] определяет их некоторые идейно-эстетические особенности, ] предлагает своеобразную классификацию детских передач.

В 3-ей главе на материале социологического опросг проведенного автором среди школьников различных возрастны: групп, выявляется место и роль ТВ в формировании ценностны: ориентаций личности.

TELEVISION PROGRAMS FOR CHILDREN: AESTHETIC and PSYCHOLOGIC TRENDS

One of the major factors that determined formation of world itlook of the young generation at the end of the XXth century and iltivated its aesthetic taste was Television. The problems of television fluence on children and teenagers have not been surveyed by the oldavian cinematology up to now. Subject of research of the present esis includes TV programs for children, studied in the light of >mplex methods of analysis. The interdisciplinary investigation of the lationships "Television - Child" is based on the specific features of a iild"s psychology, on the pillar role of the game, on the aesthetic sculiarities of perception the TV programs by the young public.

In the first chapter the author grounds the methodology of his ■search on the specific features of psychology of child growing at ifferent stages, which - in his opinion - establish specific character of ie programs for children. Thus, the programs for children idteenagers should be planned according the psychology of their age, lat supposes, first of all, an address to the age groups: pre-school iiildren, primary grade pupils and teenagers.

The research includes a comparative analysis of TV programs )r children of the National Television of Moldova, the Romanian elevision (Channel One) and the Russian Public Television (ORT), as /ell as other TV channels. The basement of these channels outlines the lajor trends and peculiarities of the programs for children and onagers.

The second chapter comprises an analysis of the programs for hildren under another angle, in the aspect of the game. Taking as a asis the concept of game as an ontological principle of struc-jralisation of this kind of programs, the author regards the programs jt children deriving from the theory and rules of the game, notes ertain stylistic and structural peculiarities, and also suggests a special lassification of programs for children.

The third chapter reveals an opinion poll conducted among lupils of different age, designs the place and role of the television in he process of formation of valuable orientations in a personality.