автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.04
диссертация на тему: Архитектурный декор из камня в молдавском народном искусстве (конец XIX -XX вв.) (Проблемы типологизации, семантики и морфогенезиса)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Архитектурный декор из камня в молдавском народном искусстве (конец XIX -XX вв.) (Проблемы типологизации, семантики и морфогенезиса)"

ACADEMIA DE STFINTE A REPUBLICII MOLDOVA

línstitutul de Istoria si Teoría Artei

Lu titlu ile manuscr¡>

Vitalie MALCOCI

DECORUL ARHITECTURAL ÍN PJATRÁ DIN ARTA POPULARÁ MOLDOVENEASCÁ (sfirsitul sec. al XIX — sec. XX)

(Probleme de tipologie, semanticá si morfogenezá)

! 7,00.0 I — Arta plastica

A u t o r e f e r a t u 1 lezci d.c ductor iii studiul artelor

Chi$ináu, 1995

Teza a fost îndeplinilâ în cadrul Institutului de Istoria çi Teoría Artei al Academiei de $tiinte a Republicii Moldova.

Conducâtor stiinjific

Sergiu Cherdívarenco, doctor habilitât în studiul artelor, profesor universitär

1. Vladimir Ovsiiciuc, doctor habilitât în studiul artelor, profesor universitär (Lvov)

2. Constantin Prut, doctor în studiul artelor, profesor universitär (Bucure^ti)

3. Valeriu Litpascu, doctor írt arhitecturá (Chiçinâu)

Susjinerea va avea loe \ü2-fcfe&uu.ßii<L1995, ora Y0~ în cadrul $edin{ei Consiliului specializat 17.93.44 de conferire a gradului çtï-in^ific de doctor în studiul artelor de pe lânga Institutul de Istoria çi Teoria Artei al Academiei de Stiinfe a Republicii Moldova: Chi-çinâu, bd. Stefan cel Mare, nr. 1.

Teza poate fi examinatä în biblioteca Academiei de Stünde a Republicii Moldova (bd. Çtefan cel Mare, nr. 1). Autoreferatul este

expédiât la « » liùt ClU-êZ¿ (U 1995.

Secretarul $tiin{iííe Ana-Maria Plätnädealä,

Referenfi oficiali:

al Consiliului çtiin{ific

doctor în studiul artelor

cüuctsristicá lucrIrix

Decorul £n pia'trä din arhitectura populará ¡soldo veneascä constitute o valsare artística excep-f ionalä a crea^iei noastre populare, o fornä de manifestare a culturii aateriale iji a spirituali-tä^ii'nationale.

Pentru a in^elege profund tradi^iile aplicärii decorului sr-hiteotural, oorfogeneza detaliilor, iconografía motiYelor ornaméntale, este necesara o analizä etructural-iaorfologdcä a elenentelor sale constructive. Totodatä, actualitotea teaei de cercetare a fost deterninata de un $ir de esuse teoretico-practice interdependent*, orientate snr»» náetrarea si dezvoltarea continua a traditi-ei aplicärii decorului In piaträ in arhitectura populara raoldove-neaseä.

Probleaa decorului ca element arhitectonic 9i ornamental a fost studiatä de aai mul^i cerj-etätori, inclusiv A.I.Zaharov, M.I.LivpiC, D.N.Go'berBiBn, Z.V.JJoiseenco 5.a. Desi investig-atüle aceator earan^i au adus un aport ftiin^ific. conaiderabil, ele sunt intr-o anumitS. »äsurä depäpite, 5c ticp, najoritotea fiind efectúate in prisa .juraátate a sec.3d. In perioada de' tinp ce r. uri?.aT~, r.r-Mte«tura populará ín piatrá, elenentele decorative ei ornoirr.-.T.-!" at' continual ra se desvoltf-, faot ce 3 condicionat aparitin uro" no i tipuri de fiáronte arhitec.tor.ice.

2 neceser de raentionat si apartul studiilor arheologice ti,-treprinse rt teritoriul Koldovei tj¡ a do us .lusa täte & src.XX, £» uras caro ra au íor.t facute no i constatári nriTiad origine a ap?.ri-■fiei fi der.voltárii ri»trei nrelucrate. A fost. conplptgt sirul io descoperiri cu no i nostre din cele mai indepartate tirwuri.

To to data, conseisnar -t ir xici unvl dir. studl il efe''tuet« et -na neun n-» fost acoriatS. destulá. ate:itie ori^ínií rorfpp«r.»rrí

¿ o

decorului ornamental ni continutului sau seEantic.

Din aceste considérente eite evidentä necesitatea efectuärii

roí cercetäri in doseniul decorului arhítecturnl in pisx.rä, 'Ii spusr. ? non? wetodoloírics.

•■ -> riti i 7or est» decorul arhitectural in nisträ

din arta populará ¡soldoveneaecá..

Actunlitatea lnvestigati,llor este condl^ionatá de necesitatea introducerii ín circuítul, jptiinfifie din república a unui studiu complex al décorului arhitectural ín piatrS desfS^urat pe o naui ■baza metodologicá, Jn scopul sesizárii jsetaiaorfozelor ce s-au produs ín procesul e*olu$lei arhitecturii populare din Moldara pi a unei noi comprehensiuni jtiin'fiflce conteaporane a probleaei abórdate.

5caoul ai sarcinlle inTestiRatlllor. Scopul inrestiga^illor consta In cercetarea detaliatá a décorului arhitectural in piatrá din arta populará moldoveneaacá. Fentru a atinge aceflt oblectlr au-torul traseaza un pir de earciiji:

Studierea evoluljiei prelucrárii pietrei din cele sai rechi timpuri p^ná ín zilele noastre 9i aplicárü el in construcfia edl-ficiilor arhitecturale.fi a casei de locuit.

2. Slaborarea tipologiei elementelor structural-coapoEi^iona-le ale décorului arhitectural ín arta populará.

5. Studierea analiza nodalitá-filor de prelucrare a pietrei ?1 ¡aetodelor constructiT-decorative de aplicare a décorului £n ar-hitectura populara din Moldova.

4. Cercetarea $i analiza notirelor ornamental-decoratire uti-lir.ate ta arhitectura populará ín piatrS.

5. Studierea morfogenezei elementelor oraamental-arhitectoni-ce din arta populará.

> Perioada de cercetare cuprinde sfárjltul sec.al XlX-lea fi sec.XX. Limitele perioadei le studiu au fost deterainate de faptul cá decorul arhitectural ín piatrS a ínceput sS. fie utilizat ín gospodária taráneascá in ultiaele decenii ale reacului al XlX-lea si continuá sá fie aolicat pán& ín. prezent.

Studiul a fost efectust ín baea lnreetiga^iilor íntreprinse de cStre a.utor ín cele trei zone specifice Jloldorei (zona de nord, roña de ccntru i¡i zona de aud), precum a cercetárilor exponate-lor suzeistice din dl»er6e localitá^i ale Hepublieii Uoldoro gl ale

Ras&niei.

Basa metodoIopleS a tcsei o constituíe in?estigatiile ptiin-*.itícf. ale c ere c tato rilo r din tara (A.I.Zaharor, M.I.Lirfi^;, D.IÍ.Goberman, V.B.Zelenciuc, A.A.Ricman ) ai de peste hotare (G. Frazer, B.Rtbakor, P.Petrescu, R.Vulcánescu, N.Dun&re, C.Prut, G.Stoica 9.a.), care 1-au ajutat pe autor aá determine principi-ile fti.a-fifice de studiere pi analiza a decorului arhitectural ín piatrá din arta t>opulará aoldoveneascá.

' Aportul gtiintiflc original al invegtigatlilor. Pentru prias data ín istoria ai teoria artelor plsatice din República MoldOYa problema decorului ín piatrá din arhitectura populará este cercp-tatS. ín aod complex include origines erolu^ia decorului, particularitá'file lui atructural-conpozi^ionale, iconografia moti-relor ornanentale, moríogeneza elementelor arhitectonice, precum 9Í aetodéle constructir-decorative de aplicare.

Studiul cuprinde tóate cele trei zone ale Moldovei (zona de nord, r,ona de centra pi zona de sud). Acest fapt i-a perais auto-rului sS. snalizeze in plan conparatiY decorul arhitectural atát en dptaliu funcional erhitectonic, precure 51 ca elenent oraaacntal, pridentiind particularitatile solicárii lui in flecare zona luatá aparte.

Ie lucrare suut prezentate tóate centrele de prelucrare a pietrei existente in prezent pe teritoriul Moldorei, sunt aoaina-lizsri cei nai de tbzí. eesteri pietrari si discipolii lor. sunt dezv&luite EOdalitá-fi le de prelucrare si transaitere a acefitei arte din generatie ín generatie. ■

Destul de sermificativá este contribuya adusa de catre autor In dfzvSluirpa ori^inii ai e'wslut'iei prelucrárii pietrei §i apli-carii ei ín constructia caselor de locuit. fpirul tematic ín aceas-ta privintá este coauletat ctl noi nostre ín baza ultiaelor desco-Urriri arheologice -

Lucrares SDOreete considerabil característica tipológica n detaliilor arhitecturale. ín baza cercetárilor de teren efectúate

recent pe teritoriul republicii autorul eriden^iazá noi tipuri de elemente arhitectonice apárute in procesul dezvoltárii.

Pentru prisa oar& autorul incearc& sá dezráluie originea corlo genesei decorului ornamental ei continutului lui semantic, se efectueazá un studi,u analitic asupra morfogenezei elementelor or-naaental-arhitectonice din . arta populará.

ínsemn&tatea practica a inveetigatijlor. Materialul selectat ji analizat ta tezá de catre autor poate Xi utilisat tn procesul de predare a bázelor artei plastice §i decorative aplícate la fa-cultá^rile inetitu^iilor corespunzátoare ín jcolile profesionale. Rezultatele cercetárilor efectúate pot fi folosite la pregáti-rea publica-fiilor prirind istoria ai teoria artei na^ionale decorative aplícate, la elaborares lucrárilor etiin^iíico-netodice, precum ín doiaeniul construcfiilor arhitecturale urbane. Rezultatele studiului pot oferi un ajutor practic esencial, ín domeniul artei decoratiTe, ¡neeterilor popular! celor profesioni^ti, luc-rátirilor de la conrolexele nuzeistice.

ín calltate de sursá initiala oentru teza data au ser-eit nu-□eroaee date factologice culesc de catre autor ín tinpul cercetárilor íntreprinse pe teritoriul Moldorei, siaterialul ilustrativ selectat, precun $i studiul operelor ce se pastreazá in muzeele republicii 9Í ín atelierele ne$terilar pietrari. ín. tixapul eerce-tárii problemei drcorului arhitectural in piatrá a.fQsi consultatS literatura ftiintifici ?i articolele publica^iilor de art& din &>-aeniul respectir.

Aprobarea rezultatelor lucrárii. Teza este realizatá coníorií nlanului de cercetári ftiin^ifice al Institutului de Istoria teoria Artei al Acadeniei de ¡?tiin^e a Republicii Moldova. Ea a i3üt examinatá la $edin^a sec^iei "Arte plastice" la 11 iulie 1995 pi в .íoet reconandstá pentru aus-finere.

Hezultatele cercetárilor etiintlfice reflectate ín tezá au fost aprobate la cadrul coaunicárilor autorului la uraátoarele ~onferinge fi siapozioane:

1. "Probleae actúale sie cercetSrilor Stiin^ifiöe tn dömeniul artei na Ido vene nt'i"., Inetitutul de Istoria Bi Teoria Artei al Aca-desiei de ßtUntre a Republieii Moldova, 16-16 februarie, 1993. Cbi-íináu.

2. "Zileie academice Iepeae", 6-10 octaabrite 1995- Ia$i.

3. Conferinta etiintificl anualä a InBtitutului de Istoria pi Teoria Artei al Acadeaiei de ^tiin^e a Republieii Moldova, 1011 fe" ruarie 199A- Chisinäu.

4-, Conferin-fs stiintificä anualä a Institutului de Istoria ni Teoria Artei al Academiei de ?tiin-fe a RepuTslieli Moldova, ?i-23 rr»rti» 199?. ChininSu.

5. Conferin-fa anualä a Muzeului National de Stnografie fi Is» . torie Naturala, 22-23 nai 1995- Chi^ináu.

Unele rezultate ale cercetSrilor ptiin^ifice efectúate er cátre autor au fost expuse in articolele si coaunicärile aen^ions-te la sfärpitul autoreferatului.

Structura tegei: Tesa este aleätuita din introduciré, trel espitóle, ineheiére, lista literaturii utilízate.aaterialul

ilustrstiv (fotoprafii, desene, Echite) inserat Lntr-un albun.

Rezugatul continutulul tT.e: .

ín introtiucere este arpunentatfi actualitat.es tenei ai csrsc-terul <-i noratjr, sunt determínate obiectul, scopul narcinile Invpstirratiilor, este stabilita baza sptodologicä a cercetárii, sunt precísate limítale cronologice si este efectuat un studiu an?-litif* fl íiteraturii in care este abordatá ©roble»8 aplic&rii úe-eoruluS arhitecturel tn niaträ in gosoodäria Autorul

eroeditir aparitin si artei prelucrärii piet-

rei e; e> drorulu: arhitectural p* terl tori ul Moldova i din cele mal vechi tinpuri pSnä In presrent. Sunt arätute eímdi^iiie c<? au fsvoTizat aplicares deeorului £n nlatra tn arhiteetura tjopularä soldoveneascä. Sunt descrise centrele de prelucrare a pietrei «Tistentp in retjufclicä al trecuti in rf'i.itü aeatefii ee setires-yä ir;

Capitolul I. - Tipología gi particularit&tlle structural-coapozltlonale ale decorului arhltectural £n piatrá din arta populará - este format din doua subcapitole.

în priaul este elaboratà tipologia «lementelor structural-coapozi-çiônale aie caBei de locuit çi. aie coastrucfiei întregi. Astfel, conform aranjaaentulul campoai^ional al fa-Çadei casei -çà-râneçti sunt evidencíate opt tipuri de galerii: galerie cu patru colonete; galerie cu fase colonete; galerie cu parapet; galerie cu ante; galerie cu foiçor; galerie închisà cu geaalâc; galerie- eu ímprejauire pentru flori; galerie eu teraeâ.

Descriind flecare tip în parte, autorul uraâreçte évoluais çi modificares treptatâ a acestei construc-Çii.

La rândul sàu, elementele galeriei sunt clasifícate în dife-rite tipuri. Astfel, sunt distinse trei grupe de ordine: ordinul în care colonetele se aranjjeazâ pe prispa eu parapet; ordinul eu prispà fàrà parapet; ordinul fàrâ priepà, colonetele câruia sunt aranjate direct pe pâaânt.

Dupa componenda detaliilor, autorul dÎTizeazâ coloanele în: coloanele ordinului asaablat; coloane fârâ piédestal; coloane fâ-rS. coasolS.

Coloanele pot fi clasifícate çi dupa prlncipiile fasonirii: în coloane de forma patratâ în secÇiune; coloane de forma rotundá; coloane de foraà octaedricá.

în baza cercetSrilor efectúate, autorul distinge capiteluri de douâ feluri: eu consolS. çi fàrà coneolS.

Priaul tip de consolS ae clasifica îa patru categorii de ba-zá: cansóle sioilare coarnelor de animale; console cu elemente suspéndate; console ce se asociazâ cu cápete de pàsâri; console ce le iaitá pe cele prelucrate în lean.

Cea mai atr&gàtoare galerie, care dâ construcÇiei o înf&^iça-re «onuaentalâ, este galeria eu folsor. Dupà cua denotà studiul pe teren, aceat element poate apârea sub diferite aspecte arhitecto-niee: foiçor fSr& prispS; foiçor ou prispà; foiçor eu soclul înalt

«reconizat pentru gârliciul beciului. în dependen-Çâ de amplasa-îentul foisorului pe fatada principal!, au fost depistate dou& :oduri de açezare: foiçorul nlaaat central; foigorul ulasat late-■,al. Plasarea foiçorului e ootivatâ prin necesitatea de a adâpos-.1 intrarea ta beci.

Cercetârile efectúate în diferite zone aie republicii au ;co3 în evidentâ faptul uá dacá în raionul de centra aceentul rincipal al decorului arhitectural as face pe galerie, apoi în orta de nord aceaata este. înlocuità cu o loggie. Dupà aran;Jarea oapozi^lonalâ a.fa^adei, se disting doua tipuri de loçgiî: loggia rcvtitá. cu douS. colùaae adósate; loggia LilobatS. suntimita de atru piloni eu parapet.

De doua tipuri sunt si frontoanele: frontoane simple (con-tructia din piatrá aârgineçte auchia versantelor acoperiaului); rontoaae de tip dezvoltat (construcÇia din piatrâ depâçeçte mu-hia rersantelor ai se încheie la extremitâ-Çi eu niçte eleaente oluffletrice.

ci.

Un elenent constitutif al caaei de loeuit, care apare si sub ele mai diverge forrae de interpretare, este hoe;eagul■ lûTestiga-iile zonale denota anumite di3tinctii între aodalitâtile dp fa-inare si ■nrelucrare a hogeagurilor din diferite zone. Astfel, în >na de centru ele pot fi clasificatp în cinci ¿çrupe aari. Prisa instituís tipul de hogeaguri, "eâciula" câruia alcituieçte o tri Drelucratâ sus în "horboticà" eu trei sau x>atru eleaente re-.îlate. Grupa a doua reoresintâ tiaul de hogeaguri ce se terainà î v5rful caciulei eu un eleaent voluaetric care, conform confi-iratiei sale, poate fi de trei feluri: àseraSnâtor cu un augure, a "coarnele de consncrare" çi sub forma de sculpturi de -oâeân.. »gesgruril e din'f^rura i treia sua Xoraâ mai eyoluatà. Deçi ele se yaaSnà mult nu cele din prima grupá, eleaentul central se avântà i sus datoritâ alungirii gale, care si le defineste ca grup aoar-

într-o forai dervolt-ît^ nar hogeaf^irilp din ¡rruna a ^-!tr.~ dantel<lrie tatreaçS în niatri. *canjarcentul rorspozitional simete este r.xarioat prin cinci detalii de di*aer-siuïii sic! de ncei-

asi foraa, eloaentul central fiind ridicat pe un suport. Al cinci-les grup de hog^agurl este de asemenea de tip deevoltat ínsá ele-íientul central, defi se aflá pe un suport diferá dups configuradle de celelalte patru detalii, nu este ínalt.

Sn nordul renublicii su fost depistate doar dou" tipuri de mgeaguri, ce nu se aseacána cu nici u.iul dintre cele din roña de centru. PriiEul tip sunt hogeagurile influen^ate din arhitectura urbana. Al doilea tip represintá hogeagurile specifics anuse regí un: i de nord.

-tu subcapitolul doi sunt analizate tipurile anexelor gospo-dáriei tSránefti - beciul ai no arta. Autorul constata cá anplasa-=entul beciului ín curtes tár&neascá este de douE tipuri: atnpla-sares bóciului sub casa; aaplasarer beciului apar - de caca. Fabada beciului, la rándul sáu, popt.e fi divir.ata tn douá tipuri: fatsda alcatuitá din doi piloni de pietrá, planseu cu fronton pi cu uja la centru; fatsda alcatuitá. dintr-un perete cu un gol ir. centrul sidáriei, pr'evazut pentru una.

Dacá pentru zona de centru etuit'specifics aabele tipuri de facade, apoi pentru cea de nord - doar priiaul tip.

Portile, conform structurii lor composi-fionale, sunt, clasifícate de catre cercetator In trei gruñe de bará: coistioritis si-aetricá din doi stalpi; conpocitia asimétrica, din trei stálpi,cu o porti-fá; coapoiitia simétrica din patru stálpi, cu douá portitc.

Capitolul 2. - Prelucrarea •pietrei ?i rsetodele constructiv-decoratiTe de aplicare a decorului ín arhitectura populara soldo renes sc.a - consta din douá subcapitole. ín priaul sunt describe netodele de dobSndire a pietrei din cariere, nrelucrarea si faso-nnres detaliilor srhitecturale.

ín

subcspitolul doi sunt arat.ate procedeele de pregStire a detaliilor arhitectonice ei asanblarea lor, sunt descrise opers-$iile de cíopl.ire fi tehnica ornamentárii.

Capitolul 5. - Iconografía motivelor ornaméntale ai sorfoge-oega eleaentelor arhitectonice din arta -populará - este alcátuit din douá ¿ubcapitóle. tu primul subcapitol cercetátornl -oresintS structura sorfo lógica. analiza senanticá a sistemului «maraen-tal-iconografic existent ín decorul ornamental in piatrá.

Yo ti vele oraaaentale- sunt clasifícate de catre autor, din cunctul de vedere al con^inutului teaatic, in patru grupe sari: Prí muí grup cuprinde aotivele g-eoisetrice: linia, triunghiul, ^at-ratul, rosbul, cercul s.a. Din registrul celui de-al doilea erru-o de isotive íac parte ornaiaentele cosmoaoríe (soarele, luna, stele-le, fulgerul, vártelnita) si cele geosorfe (rtal, nnda 3pei , ▼oiul, cálida ocolitá s.a.). Al treilea grup include aotivele fi-tomorfe, zoomorfe, aviraorfe, antropoaorfe. Semnele de .«e^ter sau proprietate con3tituie cel de-al patrulea grup de aotive ornaaen-tale.

Sube*pitoluí doi al acestui capitol a avut ca scop cercetarea in plan aorfogenetic a unor elemente arhitectonice fapt ce a con-tribuit la depistares oonstituirii acestor forme, desennSiid node-

lul -ria de formare. ín baza v.-nealogiei $i structurii aorío logice n monuaentelor- arhaiee stilinorfe a foat "oosibilá revelares for-aelor arhetiulce ale unor elemente arhitectonice din arhitsctura populara contemperaría.

íncheiere autorul 'ace ura&toarele concluzii:

1. Ansaablul irhixectonic rural al gospodáriei tárineati, fsoreuná cu anéjele rji decorul ornamental, constituie unul din fe-aonettel«* cele a ai seanificaxive ale artei populare ¡.oldovenesti din sec.XX.

2- fyásltttrile t i logice ale ansaablului arhitectural de-la

rireca .vi -»í i ta t. elcacntclor. ce ?1 defiaesc , axestá farv-tul. ca .'jeeO'StX. artá a apSrut si 3-a dezvoltat Íntr-tm aediu isto-ric coner-pt., Sespr-tf ce ne vorbrste si aranjaaentul struetural-aor-lorie ti »'»nstníe"»!?«» 3* rscslasaaeatul lof ín sn>«-

*; i ul strac ;'inl-.:c>r3'JO ri trienal.

5. Slabor-area cipoiogicá a elea*ntelor structural-coapoziti-

oiiale ale 8nsasblului arhitectonic fi decorului arhitectural denota faptul ca acest fenonen al artei populare e-a dezvoltat ¡asi departe, creSnd forme tipuri no i de elenente arhitecturale.

ft. Sistesiul orneaental-lconografic al arbitecturii pooulare ir. pistra, ca pisten de simboluri, s-s forras t secóle ls ránd r—¿ pástrot íc. folclorul KOldOTenesc paná in zilele noastre.

Prelucrsrea üíetrei sä aplicares decorului ornamental £r. nrbitectura populara din piaträ se aflá in prezect intr-o stare 'if'

6. Hesterii pietrari folosesc insuficient tradi^iile vechi df s!>delare $1 ornaaeiitare, fapt ce se räsfrange negativ atät acup-ra calita^ii lucrului indeplinit, cat ei asunra aspectului estetic r.l detaliilor.

ía baza celor exouse, precum §i tn ecopul nástrárii si dezvol-tarii continue a artei prelucrärii pietrei, autorul elaboreazä un sir de recomandári practice si aetodice care conatau in:

- elaborares lucrárilor ftila^if ico-aaetodice ce tin de doae-r.iul ¿at si aplicares lór in proceeul de studiu la facultadle in-stitu-Jriilor corespunzátoare §i £n ^scolile profeeionclc;

- utilizarea lucrárilor jtiintifico-aetodice in doaeniul eon-struc^iilor arhitecturale urbane5

- deschiderea unor ateliere de prelucrare a pietrei;

- protejarea de catre stat a caselor vechi parasite cu decí>r bogst In piaträ, sau transport are a lor la Muzeul satului din Chi-9in.au»

Lists lucrárilor publícate:

1. Vitalie lÄslcoci. Svolu^is artei prelucrärii pietrei in Eoldo-va // §tiin^a. - 1992. Hr.10. - 0,? c.a.

2. Vitalie Malcoci. Träsäturi specifice ale decorului arhitectural £n piaträ din zona de- nord a Koldovei // §tiln$s. - 1995- -Kr.2. - 0,5 c.a.

3. Vitalie lualcQci. Gordinesti - certru de prelucrarr- a'pietrei din nordul Koldovei // Arta194- Studii, cercetäri ai documente - Chiginäu: Liters, 1994. - 0,5 c.a.

11 - . SJoti?ele gioaetric* fi seamlficai?ia lor in omaiseiitiea arhit»c-turii popular« aoldorene^ti. // - 1995 - Яг.8. -

0,5 с.a.

АРХИТЕКТУР®! ДЕКСР ИЗ КАУНЯ Б МОЛДАВСКОМ НАРОДНОМ ИСКУССТВЕ Скокац XIX-XX вв.) (Лро-,яеш типолсгизации, семантики и мор-фогенезиса)

Декор в народном молдавском зодчестве, являясь одной из форм появления материальной и духовной национальной культура, имеет ерво^тепенноь значение в исследовании изобразительного искусства

СЛД0ВЫ.

Декоративная пластика из камня привлекла к себе внимание уче-:ых с первых десятилетий XX века. Значительную лепту в изучении >тих проблем внесли исследователи А.И.Захаров, М.Я.Лившиц, Д.Н.Га-¡ерман. и др. Однако, учитывая.что многие положения этих исследовав , [ий, проведенных в первой половине XX века, значительно устарели, i принимая во внимание дальнейшее развитие народного каменного зод-;ества, актуальность данного исследования очевидна.

Изучая архитектурный декор из камня в народном искусстве на эснове собственных исследований проведенных во всех зонах Молдовы [а более чем 150 селах), автор применяет принципиально новый, комплексный подхсл к анализу орнаментального декора и его художественно-морфологической структуры. Особенное внимание в работе /деляется проблемам выявления истоков формообразования орнаментального декора и его семантического содержания; Анализируется конструктивные и декоративные приему применения и обработки резного ламия.

' с Учитывая специфику строений крестьянской усадьбы и их декоративной пластики в различных регионах республики, автор разрабатывает новую типологизацйю архитектурных деталей и исследует их мор-

фогзнззис.

Разрабатываемые научно-творческие и практические ^"-.ичи на-

делены на сохранение и дальнейшее развитие традиций применения декора в камне в народной архитектуре Молдовы.

Lï DICOR, ЖЯСИЯСТШШ. IN PIERIUC DAK3 L'ART POPULAIRî MOLDAVÏ (la fin de IIX siècle -le U siècle)

(Lee probleaes de la typologie, de la sémantique et de la aorphogenèae)

Le decer en pierre dans l'architecture populaire aoldave rep rézente une râleur artistique exceptionnelle de notre création populaire, une forae de aanifeetatian de la culture matérielle et de la spiritualité nationale.

Le probleae du décor coaae élèaent architectonique et ornemental a été étudié par les plusieurs chercheurs, parai eu* A.I. Zaharov, lî.I.Livchits, D.K.Goberaan, Z.V.Moiaeenko etc. Cependant la majorité des recherches furent effectué dans la preaiere aoitii du XI sifccle, ce que arguaente l'actualité et la nécessité des nouvelles investigations dans cet doaaine.

In étudiant le décor architectural en pierre dans toutes les ronee de la lloldova (le plus de "150 villages), l'auteur analyse en couple*, яиг une nouvelle base néthodologique, le décor orne-Dental et sa structure artistique et norphologique.

Dans l'ouvrage sont examiné les probleae? de la constitution et de l'évolution, du decer orneHental dans l'art populaire, son contenu séœantique. Sont analysé les aodalitées constructives et décoratives d'utilisation et de l'usinage de la pierre calcaire.

In élaborant une nouvelle typologie des élèaents architecturale, le chercheur étude leurs aorphogenese-

Dans le travail scientifique pour la prenière fois sont présenté tous les huit centres de l'usinage de la pierre qui existent aaintenant dans notre republique et sont noœaé les plus marquants tailleurs de pierres.

Tipotcrafia