автореферат диссертации по философии, специальность ВАК РФ 09.00.03
диссертация на тему: Cjnstituirea paradigmei Homo Intelligens in cultura postmodernista (analiza metodologica si istorico-filosofica)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Cjnstituirea paradigmei Homo Intelligens in cultura postmodernista (analiza metodologica si istorico-filosofica)"

£

Academia de Stiinte a Rcmiblicii Moldova 'ч ínstitutul de Fsüosoíie, Sociologie Drept

v.

cu titln de manuscris

§i§can Zorina Constantin

Constituirea paradigme! Homo ïnfellîgens în cultura postaodernisía

(analiza metodoïcgica §i istorico - filosófica)

(09.00.03 - Istoria filosofiei)

Autorefcraüd tezei de doctor în çiHnfe filosofíce

Chiçinmi, E997

Teza a lost îndeplinita la catedra de Filosofie a Univcrsitñ{¡¡ de Sta't din República Moldova

Conducätor çtiin|ific: Pavel I.Vizir, doctor habilitât în filosofie, profesor universitär

OponenÇii oficiali: Teodor Verfall,doctor habilitai în filosofie,profesor universitär, Lidia Dergaciov, doctor habilitât în filosofie, profesor universitär

Petru Berlinschi,, doctor în filosofie, conferenciar .

Sus|inerea va avea loe la 20 ma'tie 1997 la ora 15.00 în cadrul çedin{ci Co.isiliului $tii»(ific speciulizat de pe lîngâ Institutul de Filosofie, Sociologie çi Drept al AÇM (cifrul DH. 09.93.43)

Adresa: MD 2012 or. Chi$inau, bdl. §tefan cel Mare 1, etajul II, sala Prezidiului.

Teza de doctor poate fi examinatS íii Biblioteca §tiinjificá Céntrala a A§M.

Autoreferatul a fost expediat la T^f Agfc-te^g 1997

Sfcretarul $tiin(ific al Consiliului §tiin(ific specializat

doctor ín filosofie Gheorghe BobSnfi

11.'CARACTERÍSTICA (ÍF.NE'ÍALÁ A LUCRAR» ,

Act'ialRaíea tcnici de cerccfnre

Misterul oniului era atragator ín tóale tinipurilc. Omenirea este preocúpala in per.uanen£a de conccpcrea acelor probleme fundamental*. ca "Ce este onuil ?" (la nivel ontologic) "Ce este adevárul ?" (la nivel gnoscologic), acejtea finid determinante in supraviejuirea §i reproducerca ei.

Supravietuirea presupunc pastrarea onmlui ín calilate de individ ca o integritate. Reproducerea (atit fízica, cit §i spiritualá, iar in ideal - nemurirea omului, a omenirii) necesita includerea arnjonioasá a integritatii individúale in integritatea global:!. Tinind seama de f.iptul ca acvasta arnionie este distrusa ín lumea contemporana (eriza ecologicá, sporirea rapida a nnmarnlui populatici ín conditiile resurselor limítate, adincirea mizeriei etc.) problema integritatii omului devine tot mai actúala prezentind una din cele mai determinante aspecte ale problemei omului.

Problema integritatii prevede examinarea $i coiceperea notiunii de ¡ntegrilaíc prccmn cñilor ei de obfinere. Aceasta este problema uhjiucrii armoniei individului cu sine ínsu$i §i cu lumea in conditiile dezvoltarii optiine ale acestora. Problema integritatii iuclude ín sine nu nmnai nivelul individual, ci §i cel global, fiind problema dezvolláríi optiine a culturii naturii ín conditiile ciiul ele ar putea sf¡ se nic.itina ca integritaji sa evite acjiunile nefasto ale activitatii umane. Conccpcrea profunda a nivelulni global a! problemei integritatii e característica pentru multe ¡nvestigalii ale secoíului XX, creind posibilitatea §i couditiouhid nccesitatea ccrcetarii atit a esentei feiiomemiiiii iuicgníaíii, cií :>i a coii>ti(uini paradigmei noi a integritatii omului in cultura conieiiiporana occidental:!, pe care autorul lc/ei o considera ca cultura posímudernista a societatii postiadustnale.

Thiind cosit de i'apíui ca cultura iiudtur tari apusene nfluiciitca.'a de/voltaria ct.lí.irii iio:i-,iie naii.male si ea .íeprbiicü Aiolilova iu.-.asi :-.a i¡,icgre/e in cuiurra

occidental:!, c.samiauiva e-ii;:!e¡ ¡hü.í'.u¡natei ¡¡;;t.idigiiie a

integritatii omului este actúala atit i-entru cultura occidentala, cít pentru cultura (arii noastre.

Graclul de cercetare a [>robiemcüor

Trecerea ín revista a lite-aturii privind problemática ca atare a integritatii ar oc^pa mii de volume. Insá autorul tezei a evidentiat únele orientan ínterdependente ale abordar» §i rezolvarii problemei in istoria filosofiei.

Integritatea "cósmica". ín linii generale e apreciatá ca o armonie a micro - §i macrocosmosului. ín limítele acestei viziuni genérale exista o diveisitate de solufii §i stari concrete ale probleinei integritatii prezenta¿e, spre exemplu, de catre Tales, Araximene, Anaximan "ru, Democrit, Parmenide, Platón, Epicur $.a. E necesar de mentionat §i únele concepfii din India antica (yoga, pardal budismul), care au inflirentat considerabil cultura occidentala in problema integritatii, indeosebi aspectul contopirii cu cosmicul Con$tiin{a - Spirit, prezentind rezultatul autoperfectionarii etico - spiritual - fízice consecvcntc a omului.

Integritatea "dialéctica". Este conceputá ca o stare naturala a sistemuluí universal care, datorita unítáfii §i luptei contrariilor, existente ín el, este dinamic, autoreglabil (Hei. elit, daoismul), auteperfectabil (Ilegel).

Integritaica "religioasa". Este elaboratñ de reügiile panteiste §i monoteiste atít occidental c?t §i orientale. Hseninarca privind esenta luí Dumnczeu, care prezintá El insumí o integritate pe care o dñruic§te omului, privind calea spre El 5Í contopire.i cu Dinsul constituie leitmotivul principal al orientñrii date.

Intcgritatea "sacíala". Presupune obíinerea armoniei existentei in sociumul terestru datorita constructri perfecte a acestuia. Drept exemplu de elaborare a unei asemenea integritati sunt operele Iui Platón §i Aristotel, idéile confueianismului, legismuluí §i moismului, Iucrarile luí K.Bacon, T.Moore, A.Saint-Simon, K.Marx, Nietzsche <j.a.

Iiitegritatea "psiho - existentialist a". Tcoriile $i conceptele acestei orientäri i§i concentreazä ateníia asupra studierii "lumii interne" a omului. Deosebindu-se mult in interpretarea metodelor §i formclor evidenter» integritätii, conceptele in ceuza sunt identice in ideia ca pentru obiinerea e? e necesarä dezväluirca Sinelui coator unical al individului. Catre aceste concepte se referä, de exemplu, existcntialismul, person&lismul, psihoanuliza, Geschtaltpsihologia, psihosinteza §.a.

Activarea in una din directiile susnumite a contri' ail, pe de o parte, la studierea intensiv^ a prohlemei ii.tegritätii, iar pe de altä parte, a restríns cu inevitabititate modul d" a privi problema, a red'js rezolvarea ei la o oarecare cale "unicä".

In secolul XX, cind problema integritätii capätä o semnificatie deosebitñ din cauza acutizärii problemei supraviefuirii globale a onienirii, a devenit necesarä examinare? complex - sistemática a probleinelor vizaíe. Mulfi din savantii contemporani acordä o maie atentie abordärii complexe a problemei omului, atingind, astfel, §i problema integritätii omului. De exemplu, ginoitorii orientärii tlíosofíco -antropologice (Shelle", Helen, Plessner etc.) consit'erä, cä sarcina principals a íintropologiei filosofíce este de a restabili ciiipul filosofic integru al omului prin intelegerea $i utilizarea noilor date $tiintifice.

in acest sens problema integritäfii ca problema a evidentierii chipuhii integritätii omului §i a cäilor lui c'e obfinere i§i pierde originaütatea ca aspect a problemei omului.

ín general savanjii ce activeazä in domeniul antropologiei filosofíce, precum §i autorii multor culegeri de Iucräri recente in care se efcctueazä o an? liza complexa a esenfei omului $i problemelor ce stau in fa{a lui, se bazeazä pe gcneralizarca datelor diverselor jtiinte (din ace§tia fac parte, de exemplu, Grigorian B., Biblier V., Mamarda$víli M., Frolov K. in culegerea "Omul in sisteinul §íiiníeíor" M. 1989; Oilman II., Fedina E., Muhanicov I., $.a. in "Filosofía omului: tradi{ii $i contemporaneitate" M. 1991; Melnic B., Vizir P., Saliarneanu E., Fonari E., Caldare 1)., Dergaciov L. s.a. in "Omul in lumea contcniporanä" C!i§. 1995 etc.), autorii Raporlurilor

Nationale pentrii ONU eu privirc la dezvoltarca uinanâ (Aiulrieç A., Roçea A., Zavfur A., ç.a.), autorii nouíuí concept aï ONU despre dczvoltare:; umana durabila (Banuri T., Ilaydcn G. ç.a.) au pregâtit o tcmelie teoreticâ trainicâ privind examinaren complexa a proiilemci omului. Dar, totodata, problema inte<;ri(àtii oinuiui necesita çi o investigarle de sine stâtâtoare, ori momente çi aspectc noi.

Literatura referitor la paradigmele culturii onuilui deasemenea are un continut vast çi trecerea e: în revista ar putea aleâtui o tema de cercetare indepeiulentâ. Deaceea în lucrare sunt evidentiate doar cîteva observât» de caractcr déterminant ncccsarc pentru formulares scopului çi sarcinilor cercetarii privind paradigmele integritatii omului.

în literatura filosoficâ conteinporanâ tôt mai des se mentioueazâ necesitatea îulotiiir« unor paradigme aie culturii cu áltele tvezi, de ex., "Oniul în contextul problemelor globale" M. 1989; materialele celui de-al XIX congres filosofic "Homo" M. 1993 ç.a.), procès atlat în Iegaturâ eu acuti/area problème? Snpravietuirii. Dar se are în vedere trecerea, exprimîndu-ne figurât, la o paradigma "lipsità de chip": se atrage atentia la faptul câ e neccsar de a elabora o anumitâ paradigma noua ("sinergeticñ", '"postmodernistâ", "ccumenica" ç.a.), expunînd contiuutul ci. De notât, însâ, câ de regula, acestea prezintâ o imagine vagà a omului, atît aceea, spre -çalizarca câreia iind oameaii, care elaboreaza noua paradigma, cît fi imaginea onuilui ca realizator al acestei paradigme. Dupa pürerea autorului tezel, paradigma culturii trebuie sa aibà chipul sau, care sa exprime în mod convingâtor imaginea integra a omului $i care corespunde tendinfelor recvaluârii valorilor în cultura contemporain!. Studiind în acest context lucrarilc multor savanti contemporain, aulorul tezei a observât, câ pe parcursùl reconccperii valorilor culturale aie secolului XX o atente tôt mai mare se acordâ nop'unii de intelecl. în contcxtul' studiirii intelectului în literatura fil'osofica contemporain!, pe de o parte, se elaboreazà no(iunea de intelect ca atare (Ford M., Vidineov N., Canîghin I. etc.), pe de altâ parte, într-un aspect nou se pune problema tradijionalà "Oni - Maçinà", în spécial din punet de vedere al raportului

dintre intelectul natural çi ccl artificial, preeum §i a orientàrilor dezvoltârii lor (Masuda I., Melnic B., Tîrd^a F. ç.a.). Autor'rî, în acelaçi timp, a remarcat câ în cultura a apârut chipul Homo Intelligens, care este "chei.iat" de a înlocui chipul $>' valorile lui Homo Sapiens (de ex. Masuda I.).

însâ autorul a notât câ chipul Homo Intelligens în literatura filosófica contemporana nu este légat de investigatia noii paradigme a cuîtiaii în calitate de paradigma a integritatii omului. Ca urmare, nu sunt pu.-e çi cercetate în mod spécial problema genezei §i esentei noii paradigme a cultur" c'rept paradigma a integritatii omului Homo Intelligens.

Rcip'.d si sf"c!::i!o

Autorul îçi proprne scop dubln: în priinul rînd, de a demonstra câ cultura contemporana, supravietuind, trece la o nouá paradigma a dezvoltârii çi iinegritâtii omului, iar Homo Intelligens prezintñ numele çi chipul ci; în al doilea rînd, de a examina paradigma noufori.iatâ $i a expune esenta ei realâ çi idealâ.

Reieçind din scopul lucrârii, autorul çi-a trasat urmâtoarele sarcini de ba^a:

1. A elabora premisele inetodologice aie cercetàrii fenomenului integritatii omului çi pe baza lor - a preciza catcgoiia integritatii acestuia;

2. A evidentia paradigmele integritatii omului în plan istorico -filosofic în calitate de orientare ge..cricâ a istoriei culturii. Prin realizaica acestei sarcini, scopul lucrârii se obtine în sectiunea privind exaininarea culturii pe "verticalâ";

3. A expune esenta schimbârilor pe care le înfruntà cultura occidentala la finele secolului XX. Astfel scopul lucrârii este realizat în sectiunea culturologicâ pe "orizontalâ". Reic$ind din scopul çi sarcinile lucrârii çi jinind cont de semnificatiile de proportii aie notiunilor exaininate autorul a considérât necesar de a limita anumite iispecte, evidentiindu-le în acelaçi timp pe cele determinante:

a. au fost exaininate cele niai générale tendiiHe de rmahiare a valorilor în sierele principale aie culturii -

fiîosofie, cconomie, politlca, artà. çtiintâ çi religic;

b. rcconceperea valorilor a fost efcctuata prir filicra interrelajiilor catcgoriilor "modc-nism - postmodernism", "socictate industríala - societatc postindustriala", dcoarece notiunile date sunt noiiuni - cheie ji sunt utilízate pe Iarg de autorií contemporain la an;*!íza schimbâriîor ce au loc în cultura sec. XX; 4. A evidentia triisaturílc reale çi ideale în manifestarea paradigmei Homo Intelligens în cultura contemporanà Po'-nind de la caracterul global al domeniului din care au fost evidentiate aspecteie ce au constituit tema investigare!, l>recum çi de la iinensitatea materialului concret, autorul a considérât rational de a limita cercetarea mai mult la nivel metodologic, care, în primul rînd, este încâ putin élaborai, în al doilea rînd, prezintá o îusemrâtate deosebitâ pentru cercetarea formârii paradigmei integritâtii omului, în al trei'ca rînd, completeazâ într-o anumitâ masurà conceptia filosófica a omului în ansamblu.

Cop.fríbutia stiintîfica origiiuila a investigatiei

Originalitatea çtiin{ificà a lucrárii consta în însâçi examinarea unor problème în devenire. în interpretarea esenfei çi s(>rnnificatici lor realc. în disertare pentru prima data se întreprinde încercarea de a determina chipul çi de a efectúa o analiza metodologicâ a esentei noufo:inatci paradigme a .'ntegritâiii omului - Homo Intelligens.

Pe parcursuf cercetàrii an fost ob{inute urmâtoarele rezultate:

:=>pe baza analizei conceptêlor integritâ(ii omului au fost elaborate premise metodologice în vederea studierii fenomenului integritutii, a precizârii çi argumentar» nofiunii de integritate a omului; => au fost evidentiate paradigmele integritâçii omului în plan istorico - fiîosofie, accentuîndu-se aspectul interlegâtuni lor dialect ice;

a fost studiatâ çi examinatâ esenta nouformatei paradigme contenjporane deternnnîndu-se chipul omuhii în aceasta paradigma - Homo Intclligens; =>au fost formúlate únele problème apárute în cultura postmodernistâ a societatii postindustriale în scopul elaborárii efective a paradi; .:ei dezvoltarii, guvernàrii, precum çi obtinerii integritâtii umané - Homo Intelligens.

Valoarca practicó si íeorc-íka a invcsisgaL'd Consta în:

-=> oportunitatea c^rcetâril metodologice a fenomenului integritatii omului precum çi a esentei paradigmei nouformate Homo Intelligens pentru interpretarea çi dezvoltarea în continuare a pr^blematicii filosofice vizînd esenfa uinanâ în general çi pentru República Moldova în particular, care, în conditiile contemporane, în pritnul rînd, concepe çi împârtâçeçte prob!en:a Supraviefuirii la nivel global, la nivel national, precum çi la nivel particular individual; în al doilep rînd, care este deschisa influientei culturii occidentale çi pentru schimbul reciproc de val or i; =>opinii!e, coiícluziile, generalizñrile çi recomandanle concrete, expuse în lucrare, precum çi un çir de problème noi puse în ea, pot servi drept impuls pentru noi investigatii în doineniul problematicii respective; =>ideile, coucîuziile çi generaliza/ile expuse çi formúlate în lucrare pot fi incluse în cursurile de lec(ii în donieniile istoriei Filosofiei, istoriei çi illosofiei cullurii, pot servi ca baza pentru elaborarea cursurilor spéciale pentru studenfi; pot 11 folosite la întoemirea programelor guvernamentale çi raporturilor ONU eu privire la dezvoltarea umani durabilâ.

î':r/a inetadolo«»ica a invcstbr.niei

O omstitnie moçtenirea filosol'icà atît din trecut precum çi invesiigaíiile conceptúale din pre/ent.

§i anumc, pornind de la iJeilc metodologice aie lui I.Kant, D.T.Suzuki, W.Barrett, K.Jung ç.a. autorul lucrârii a elaborat orientârile metodoiogic^ necesare pentru a studia fenomcnul integritâtii omului.

Sprijiuindu-àc pe conceptele metodologice aie lui G.Hegel, T.Xulin, I.Lakatos ç.a., autorul a expus în plan islopco - filosofie paradigme!'4 integritâtii omului care existau în cultura occidental:! analizînd aceste paradigme în interlegâtura lor dialéctica çi îi. includerea lor în "P*ogramul Major de Ccrccfare" a oinenirii, orientât spre evidentierea çi obtinerea integritâtii autentice a omului.

Ba/îndu-se pe orientârile metodologice aie lui R.Rorty, U.Eco, J.-F.Lyotard, A.Dumitriu, I.Masuda ç.a. autorul a examinai procesul de formare a paradigniei noi - IIor.¡o Intelligens - în cultura "ostmodernistâ a societâtii postindustriale din Occident, precum çi esenta realâ çi idealà a acestei paradigme.

în lucrare au fost folosite mctodele générale de cercetare çtiintificâ: metoda diaiectiu) - istoricâ, lógica, monograficà, metoda inductiei çi deductiei, analizei çi sintezei etc.

Aprobaren Incrfirii

Ideile principale çi concluziile cercetâtorului au fost expuse çi discútate în perioada anilor 1993 - 1996 la ç^dinta catedrci de filosofie a Universitâtii de Strt din República. Moldova; la çedinta sec{ie; de istorie a filosofiei çi ctcticà a Institutului de Filosofie, Sociologie çi Drept al Academiei de Çtiinte din Moldoi.i; în cadrul a cinci conïerinte çtiintifice aie profesorilor, cure au avut loc la Universitatea de Stat din R. Moldova, la Academia de Studii Economice din Moldova; în cadrul stagiilor la facultatea de filosofie a Universitâtii "Al.I.Cuza" din Iaçi (Romania), în Institutul de Economie al Universitâtii Tehnice din Braunschweig (Gerinania), la facultatea de filoselle a Universitâtii de Stat din Edinburgh (Marea Britanie) ç.a.; în cadrul cursului de Iec|ii teoretice çi

pracíice pentru sludenti, lucrâri publícate.

tinut de catre autor la ASEM; ín cinci

Structura (Ksgvtaíic!

Teza are urmâtoarea structura: întroducere, trei capitule, încheiere, bibliografie, rezumat îu Iimbele englezâ sí rusa. Bibliografía include 147 ¿itluri ín linibile românâ, tiiglezá, rurâ, francezâ çi germana.

^ILCONTINUTULPRINCIPALALLUC£Á?vII ;

ín întroducere se argumenteazá actualitatea temei álese, se annlizeazá nivelul ei de examinare, se formuleazâ scopul çi sarcinile investigatiei, este indícala contributia çtiintificâ Oiiginalâ a autorului, precian fi baza general teoretîcâ çi metodoîogicâ a ccrcetñrii.

ín primul capítol, intitulât "Premisele metodologice ale cercetarii", se a»ializeaza categoriile de baza ale lucrar», se formuleazâ orientárile metodologice ce determina mersul índeplinírii lucrarii, caracterul ei novator, valoarea teoretîcâ aplicatívá.

ín procesul cercetárií fenonienului integrîtatîï omului, au füst evidentiate de cátre autor antiteza integritafii -"dezintegritate", tipurile ei ("pseudointegritate", "latentâ", "universalá", "autenticà"); aspectelé (ontologie çi gnoseologic) precum çi nivelurile principale (subiectiv çi obiectiv).

Se afirma, cá típul autentic al integrítátii prezintâ « stare idéala spre care tinde permanent omenirea, deoarece ob{inerea acestei stâri ar corespunde realizar» 'în modul cel mai bun'* a interesel.)r uinane profunde ín armonie, autoconservare $í reproducere.

Se meiitioneazâ, câ pentru a ob|ine integrilaíea auten:icâ, unianitatea, ín cadrul "Programuhii Major de

Cerceíare", elaboreaza paradigmole cuíturii, cave prezintá príoi'itatile omenirii cu privire la dezvoltarca çi realizarea integrltatii sale,

Evidentiind çi examinînd în mod dialectic succesiunea paradigmelor (Homo Politicus, Homo Perennis, Homo Sapiens, Hom~ Irationalis, Homo Oeconoinicus) çi rcalizîn.d astfel o analiza a nouforiratei paradigme Homo Intelligens ín Sectiur.ea cuíturii pe "verticalâ" (adicâ în plan istorico -filosofic), autorul ajunge la concluzia ca csenta acestei paradigme consta în sinteza dialéctica noua a paradigmelor cuíturii anterioare.

In aceastñ sintezñ Homo Intelligens apare nu pur çi simplu "ntional" sau "rezcnabil" ca Homo Sapiens, ci în calitate de politician inteligent çi competerît. caí 2 concepe nu numai posibilitatiie saL "div'ne", ci çi imensa responsabilitate pentru sourta lumii; cl este capabil sa înieleagâ "complexele sale culturale" irationale, sîi-çi corecteze scopuriîe çi stimule.itele motivationale aie activitâtii economice rationale eu interesc'e supravie{u:'ii ç; dczvoîtârii optime a umanitatii.

în paradig.na în formare Homo intelligens este examinai deasemenea ca lin om cuit, întélegutor, competent. Autorul tezei a ccnsïJerat necesar de a analiza Homo Intelligens sub cel putin trci aspecte metodclogice. Primul e légat de elaborarea însàçi a nojiunii "intelligens", ;arc se efectueazâ în literatura fílosollcc cor'emporaná; cel de-al doilea e légat de reevaluarea reala a valorilor în cultura contemporanà çi, respectiv, eu acel chip al onnilui çi cu a?ca política care este orientât;! spre obt:nerea integritâtii çi actualmente se .-ere. Aspectul al treilea prezintà acel ideal al Homo Intelligens, care se vede în calitate de realizutor al viiiorului program de dczvoltare umanâ durabilâ çi obtinere a integritafii.

în canitohil doi. intitulât "Consti'tuirea paradigmei Homo lntelligjns în procesul reevaluàrii valorilor din cea de-a II-a jumâtate a secolului al XX-Iea", este efcct»iatà o analiza a reevaluàrii valorilor în principalele domenii ale cuíturii, ce s-a manifestât çi se manifesta în sec.XX. Domeniile sunt prezentate ca cbipurile lui Homo Intelligens.

De$i, din punct ("a vcderc a! íor«ivríí !ui ¡homo lntelligens, ordtaea anaiizarii sfeielor culturii na rre o impórtanta principáis, pentrn ca ::ccste sfere suní ce - .íioure egalñ se inflrienteazi: reciproc, ccrcctarea ef-cíunta ín íeza s-a ín^eput cu analiza aríei, ;n pkimui rínd, fiináca aria este "fiziognomia timpului", ín al doilea rind, Imidea ^cír.ai ín aceastá sferñ a iuat na$ierc discujia desune postmodernism. Dupa parerea artoruli:?, ín donuniul artel Homo intelligcns are chipul luí Homo Ludens, care se formeaza parcursul reevaluarii valorilor, ce ín arla are forma 'nlocuíri modernismului de catre postniodern;?,m. Se mentione¿:z& ca modcr.iisnulul (a) ?i-a cc.icentrst atentia asapra Subiccíalui creatcr, care valoriñcá tiivcrse matersV.!e, creaza sevisuri enigmatice §i asupra elitei, care le poste dez'ega; (j) a ajuns la extremitati: a rupt orice fiie de comunicare, a creaf atmosfera de izolare, *le febrilitate a inovatiei, de manifestare a vointei anarhice; (c) a creai "ora?ul antiecolcgic": central industrial, cr'tural, politic §i locativ, ín care ediílciile coustruite In stil "international unificat" sunt ni§te "majini de Iccdt", iar oamenii - §uruba$e ale ora§ului. Postrajdernisir:;! (a) fsi concentreazá atentia asupr» Obiectului ínsu$i, care capñtü se: 3 numai íntr-o actiune colectiva, íntr-un joc al 'uturcra; (b) elimitá distantele dintre Actor §i Spectator 5: se produce atenuarea d'ntre arta §i viata cotidiana; manifestá folosirea irónica a citatelor, cli?ee!or, materir'elor deja vaWifícate; se crienteazá spre ci/rarea dub'á a opTelor de arta; uíiiiz^azá comp-.terile $i presupune inízn^atea poísntiala a schimbárilor de sens; oro anfceaza comunicarea dintre mai multe stratari ale societatii; (c) clade§te ora§ul "eclogic" cu un centru de afaceri 51 o periferie locativa, unde cssele surt construite ín conformitate cu gusturile Iocatariljr, traditü'c lócale, ur.eori cu simtul umorului §i sunt ínserate ín Ijndsaft, formínd o armóme cu Natura. Se tine seíin.a ca ecología ora^ihi §i ecología sufletului uman sunt fenomene reciproc conditionate.

Aceite particularitáti ale postmodernismului prezíntá esenfa activitátii Homo - Ludens - lntelligens.

Cu tóate acestea, efectuínd cercetarea reevaiuárii valorilor ín domeniul artei, autorul a oemonstrat cá, odatá cu

avantajele sale, cultura postmodernistâ ccnteinporanâ are çi dezavantrp, care condiiloncazâ apcritia problemelor complexe aoi fat3 de Homo - Lrdens - Inielligens. Autorul a evidentiat aceste problème, preeum çi surscie principale aie aparitiei lor.

In clomenitil filosoffci Homo InteLîgens este prezentat ca Homo UnivercpJip, Se demonstreaza ей el se formeaza pe p ircursuî reçvaïuSrii valorilor, C£uC în fi'osofie are fori.ia 'modem - postmodern". Auîoru1 a evidentiat suc aspect metodologic pcrioadele postmodoririlui ("timpuriu"î: "tîiziu"), precun çi j.Ianjrile orie.iiâriîor noi aïe paradigmei Homo intJli-pens ta fi'osoiïe ("ontologie" çi "groseologic"); pe lîngà aceasta, în plan gnoseo'ogic au fost detenninate blocuri de problème, prhind reeva'uarea valorilar în acest plan ("sarcina episiennlngid", "me toi" a emstemologicl çi caactcrul cuiioaçicrii", "statutu* snbiectul-i epistem Jogic"). Ca rezi'ltat, autorul a ar.ltat, câ specffîcuî Hcnio Univers-îHs -Intelligens cans'a: (".) în conçticntizarea faptului câ ordinea Ьи-пь Лог "se râzbunâ" p ïntru tctativete de a с schimba format din sîarea "iraîionala" in cta "rntionala (2) în întelegerea faptului cà c-yister'a nu încape inlcg-aï în cadrul unei no(iuni cuncrete. Ег aceo este coiuiderarô ineficienta fixarea unor sisten г rigide çi accontu) cercetârii filosofice se iruta de la siabilirea sistemelor îr.chistate îi. doineniile economiei, pcî'tldi, çiiintei, arteîor çi rehgiei la determiuareT celor dcscuise; (3) in (îeclararea "sfiritubi !ia{iunii" çi "Marii Nm-ptiuni", ca sfîrçit al Dominafci, Totalitarsmùui, reprimarii alUr Iun:i, (4) în ronceperea, în luminj noua, a vechiului f-ipt priviii!1 unitatea oimilui eu Universul, adic4 »inî d cent de caracttristicile principale aie 'Jnivers-'lui (pluraljjm, Imiarkate çi nel'niaritate, procesualitate eic ) çi, ca urmarc, organi ôid activitatca responsabilâ în cadrul lui; (5) in organizarea co..iunicatiei efective dintre diferite sistei.ie ciiUurale, preeum çi v\ însistare asupru caracterulu' hermeneutic al cunoaçterii umane în général; (6) în susjinerea rboriîârii crcativ - pragmatice a coiiceptelor filosofice çi rp;.lizâri!or cu'Uirale aie popoarelor mondiale pentru rezolvarca problemelor contemporaue; (7) à. consoiidarea

valoriîor brarhale în "uîturà, asj~urîn'l, m gcr.ti'aî, înielegerea reciproci çi stima între sexe, générât;:, ^opeare etc.

Autorul a demonstrat câ in tiomerciui sti.'nçci dorno Intelligeiis se manifesta ca Honn S;;r.ie:\s - Syner«os çi câ el se forme:.zâ, ca çi în fîîosofie, în prccesul înîc.-yirii oiHî^-iior concepiual - meiodoîogice aie roodeir'dni de câtre ceîe aie postmoderniiini. Cercetînd rcevaluarea valoriîor în acesl domeniu, autorul a sfaï;;lit bHocuri fundamentaîe fa orientân conccptual - metodo'ogice aïe çtii.itei cntcn<p(,;-ane, Cintre care primui se refera L schimbàri în cadnî ixîc-todologid çtiinici, cel de-al doilea - la recvaluarea ^aradigmnla a valoriîor în çtiiiîtâ privind Irme? "interioarà" a ovvj'ui -psihologia, cel de-al treiler - la apa»Itia orientârii interdisciplinare noi - sine"gctica, care presupuns o imagine caliiativ noua a lumii, precum çi a statutului çi a caracierulu' activitâtii umului în Univers. Ca rezjîîat, se sustine câ particularitâtile lui Homo - Sapiens - InteiJigens le prezintâ: (a; conceperea lipsei unor hotare rigide între çtiiiifâ çi iïlosofie; (b) înjelegerea faptului câ elaborarea unci singurc teorii, unanim acceptabile, ce ar descrie structura çiiiniei, precam çi dezvoltarv". ei, este un !ucr j atît nereaîizabil, cît çi indrxirabil. Ca urimre se stabileçte pluixlismul teoriilor çi ir.jtodoiogiilor çtiintei; (c) acceptarea laptului câ o toorie çtiintilïcâ întotdeauna contine coinponentul "ascuns" al "lumii inierioare" a ornului, care nu se supune fcrmalizâri complété çi câ acest fapt nu este dcar u imperfectirr.e, ri un comportent necesar al oricârei cuncaçteri în genere. în acest context este recunoscufl falsitatea 'dealului cunoaçter'i çtiintifke depersonifica*e; (d) priceperea iegâturii profunde între om çi Univers: {inînd seama de fantul câ Universul 'înregistreazâ" în sine totul, individu] tinde sâ se manifeste cr.ativ în Univers eu scopul d" a se "împriiaa" în el çi, astfe', a se autocon-erva çi a se reproduce. Pe de altâ parte, Universul se auioeonserveazâ çi se reproduce, incluzînd toatâ informatia despre sine în fiecare individ în parte. Din aceasta urmeazâ necesitatea de a modela Homo - Sapiens - Intelligens çi ca Homo Synergos, care în scopul dezvoltârii umane durabile, combina eforturiîe sale eu alfi oameni çi eu întreg Universul (respeetînd regulile lui), çi

atinge, pe iîngà efectul supravietuirii, çi efcctul "suplimentar" al iníegrit?fii.

Se arguraentcarà câ în domeniul econo>mei Homo latelligens are chinul lui H;, m o Oecotnmicus - Servis -Symboles çi se formeazá pe parcur¡>ul tranzitiei soeietatilor occidentale avan^ate de la "societatea industríala" la cea "pnr^yîd.istrif'lâ". Autorul a evidentiat, sub aspect metodologic, orientante principale aie economiei occidentale coniemporaiîc (sñ fie economía "service", de piati. jocialmente protejata, cologicâ) çi a Argumentât câ H~mo Occoncniicus -In'. 2I:?gens se mahlL'sta în csdrul acestor orientari prin actiurrîe urmàtoare: r

=>se orienieaza îa intereseîe consuma'orului ca prioritare fafà

de al«. proilucàtonJ.ui; => introduce tcLui!o«ii ecologice Dure, recircularea producjiei, proinove?za poKMca "coinpensatorie" în économie; respecta pIurilisiMl mctodelor ci formelor economice de gospodarire;

zi>acor(-ñ o alta orientare manifestara Naturii "egoiste" a Homo Oecor.tjiîiicus, tiníiul cont nu numai de intereseîe. gencratiilor prezente, ci çi celor viitoare, precum çi pâstrîn'I anr oni'a cu Universal; =>duce goàpodaiia conducîudu-se de principié Competentiei, ¡S !asurii, Sinergiej si Responsabilitatii.

Se meiUioneazà ca, coníormíndu-se cu aceste ac(¡un¡, se Kchiiubâ 51 stilul managerial, evidentiindu-se prin flexibilitate, "carácter biologie", ope>-ativuate înalt.i etc. în legaturà eu aceasta se modifica çi modelul omu'ui pe care îçi concentreazâ atenfia ipanageir.entul contemporan. Sub aspect istorico -metodologic în te/à se demonstreazà tranzilia de la un model managerial al omnlui la altil (O.nul mecanic, birocratic, rnoti. 4t, aui.ihusirativ çi coniplex) çi se argumenteazñ câ aceasta tranzitie 0 prezi.ua în ;.celaçi tiirp geueza lui Homo Intelligens în management, iar chipul lui contemporan devine llomo Synùoîicusr "actor stratégie", expoi-eut al in'ereselor diferitor grupe sociale; fiinfa emojioi.alà, antici-atà în câutarea rost.düi a^liviiàtii s;U>; oui care ît cearcâ sa conceapâ

iníerccnexiunik de ser.s aïe !umi;, nrlccpîrdîi-îe çi interpreiîr.du-le prin forme çi interac{iuni siboîice.

Privitor la donie.iiui coîitic:" reevalnaren valoriser are forma "modcrirsm - p^stmodernism". Se arg-.menieazä cä postmcdernhmul în acest domeidu, urinarind Natura sa pluralista, are form" diferitc de manifestare, deacee:% în sccp metodolcgic, se evideruiazä îcr.àinçeîe principale car? constituic situafia política cor.iemporsnä mor.diaiä çi se demonstreazä cä Homo Intelligent a"îndu-çi c'.içul Homo Politicus, s^ manifesta prin armâtouele actiuni:

• organizarea plur^iismului sccial - poliiic, atît în pcîUica inteinâ, cît çi în cea exte:nä, elaborînd çi cultura lui;

• câuiarea compromiselor politice în veder^a coexistentei paçnice a oamenilor (târiior) de diferiie convir.gcri (orientäri) politice çi eu scopui de a asigura dezvcîiarea umanä drrabilä;

• lucrarea în direefia amsîiorârii calitäfii capiiaiului «man çi a celui social.

în privinta domeniului religîei auiorul a argumentât cä reevaluarea valorilor tot are forma tranziïîei "modernen -pos' i oder, lism" çi a evid°ntiaí únele aspecte metodoLgir? privind cercetarea fenomerului postmodernisnr'Jui religiös (dintre care primul aspect se refera !a optiunüe ideologice contemporar.e, tipice índeosebi pentru scluüonarea probleme!o>- privitor la Credintä çi Adevär; cel de-al doilea - la miçcarea sincrética "N^w Age"; cel de-al treilea - la remarcarea çi compararea ^rieníaribr moaernismului çi postmodernismului în cadrul reíigiei). Bazíndu-se pa aceasta, autorul a demonstrat cá Homo Meilsens, prezentîndu-se în acest domeniu ca Homo Perennis, se marifesta în modul urmätor:

=>lucrea?ä în condkiile pîuralisi.iului religiös çi libertä(ii cultelor;

=>tinde sä regleze comunicarea între religiile lumii çi sa

opreascä räzbo?ieIe religioase; =>pe baza principiilor general - morale religioa«e tinde sä formeze etica general umanä de educare çi compe-tament, îndrept-Uâ spre dcz'oltarca valoroasâ a umanitâtii;

=> aduce contribuya sa la ieçLea oinenirii din eriza ecologicâ planchará;

regîeazâ lucrul în paradigma ccnmenica.

Studiind lucr.iriîe savartilor contemporani, autorul ajunge h concluzia ca, prin ínfáptuire¡. reev^Iuarii vaLrilor în toate domenii'e principale aie cullarii contemporane, Homo îr.teiîigens se constituie pe sine însuçi çi acest fapt o prezinià esenja paradigmei ïiomo ïntelligens în secfiunea "orizontalà" (adicâ în planai situatie« contemporane gencrale a dezvoltarii cult'.yii).

Pe baza aceasta au fos» formúlate un çir iU, concluzii çi generalizàri. în primul îînd, avînfl în vedare scopurile supiX /ietuivii umanitàtii, realizarea dezvoltarii umane durabile çi obtinerea integi itâtii omenirii, Homo Jitolligens exercitâ crecerea de la teoriile çi practiciie moùernismuliv çi a societàtii industriale la cele pos'moderniste çi a societàtii postindusiriale în másura î:i care trecerea confine în sine reorientarea de !a "va!c~iic" Toir'Iitari^mului, Dictatului, L>omina{iei, . AtîsoluiLmului etc., la valorile Piuralhmului, Colaboràrii, Cor.umieíí<ie3 etc. ?n al doilea rînd, Homo ïntelligens reinterpret"aza a>*fcl rolul omului în Univers: omul nu mai este Stñpínul Universulu!, ci un Colaborator creator al lui. î:i aceasta ordinc de idei, política generr la a integritátii, pe care o înfa^tuicçte Momo ïntelligens ; o rezuma la:

a) cr.utarea unor compromise în veder<>a asigurarii coexistenjei sistemelor organízate în moà diferit;

b) compîexitaiea ibordârii problcmelor, amploarea cercetârilor iuterdiscip'inare;

c) ^onducerea dupa prirapiile reflexivitatn, pragmaticitâtii çi sinergiei la rezolvarea unor problème.

Î11 eapitolui trei. în'itulat "Noua paradigma Homo ïntelligens: real'i çi idealul" este dezvàluit aspectul urmâtor al t</:ntJ paradigmei contemporane. Çi anuine, fiind paradigma în constitui.e peutru prozeni çi pe viitor, ca este o înibinare a idealului ca strategii aie dezvoltarii çi ob{inerii integritâ|ii omului eu rcaliil ca Jîtrrcl.ipare a ncestor strategii.

Sunt examina te trñsáturüe /calo çi idéale aie paradiginei î.i c.itizâ atît la nivelai genei alului cît çi la cel al particularuhii.

Se dcmonstreaza ca la nivelul geirraluVu Homo Intelligens ideal prezintií un model de educare a goneniiiilor existente §i viitoare §i, mai intii Ce tóate, a liderilctr ob^ic^ti, model orientat spre autoconservarea $i dezvoltarea óptima a omenirii. Homo Intelligens real se manifestó in limita ín care acest model, ideile ^i valorile lui, activeazíi deacum in cultura. Prin continutul sáu, modelul Homo Intelligens poate li privft ca o personalitate competentá, creativa, informata, activa, care ia decizii rapide $i eficiente, conducmiu-se de principiile $i valorile masurii, coinunicárii, intelegerii reciproce, sincrgici. La nivelul particukxului este examinatá esenta idealului $i a realului Homo Intelligens refcritor la anumite domenii ale culturii. Totodata, este subli"iat faptul cf: íntrucít noua paradigma se afla ín proccs de constituiré idealul trece ín perinanenta ín real, iar realul se reflecta $i corecteazá idealul. E semnificativ faptul cá domeniile culturii sun* conexate, completind, ín ce privejtc Homo Inteiligens, orientarile reciproce. Deaceea deinarcarea realului §i idealului ín oricc "subpersonalitate" a Homo Intel'igens este destul de conventionalá. O asemenea demarcare, dupa parerea autorului tezei, e totu§i necesará pentru corectarea ulterhara realizarla strategiei dezvoltarii umane durabile, precum §i obtinerea integritá^ii autentice.

In capítol sunt eridenp'ate $i examínate noi probleme rcale care apa: inevitabil in procesul de constituiré a noii paradigme: instruirea §i tiucarea gei.eraplor ir spiritul Homo Intelligens; dezvoltarea sistemului de protccfi" a proprietájii intelectuale; orientaren progresului spiritual - intelectual al oinului §i ba*!a valorica pe care el se sprijina; elaborarea §i utilizarea ulterioará a programului dezvoltarii umane durabile §.a.

Densemenea sunt menfionate únele caí de perspectiva ?i domenii referítor la studierea $i solu^ionarea practica a acestor probleme ín continuare.

ín inclieiere sunt formúlate generalizárile de baza ale disertajiei $i este expusa importanfa ei practica.

m. lücráí^lo^ publícate pe tema,

; ; ..DioESlATIEÍ ...... :

1. §i$can Z. Situafia poitmodcrnismului fn cultura - distanfá §i legaturií ¡n tinip II Aspectele social - economice ale perioadei de tranzifie la economía de piafa íu República Moldova, Cbi$inau, ASEM, 1993.

2. jijean Z. ír cáutarea íntegritáfii oinului u trecut, prezent $i pe viitor (aspecte metodologice) II Evolujia reformelor economice in Repnblica Moldcva: realizan probleme, Chi$inái<, ASEM, 1994.

3. jijean Z. "Homo Intelligens" ca premisa a dczvoltárii u'iane durabile II Forinarea economiei eficiente prin forfele pieiei, Chi§ináu, ASEM, 1995.

4. §i$can Z. Paradigmele omului ale dezvoltárii lui II Omul íii Jume.. coptemporaná, Chi§ináu, US\., 1995.

5. §i§can Z. Paradigma evolutiei omului. Hoino Oeconomicus-Iiitelli^ens- exponentul tendintelor economiei con'emporane j>i ale nianagcineutului II Económica, N3, Chijinau, 1996.

tH ^¡S CCLfí^ ) >

SUMMARY

The dissertation is dr 3ic..ted to dictation of the imago eni r.t ;c:ice of a paradigm of human de- elopment and wholeness ."liainmont that is oeing foif- • in contemnorary culture of highly rfevo.'cped coi ntries.

For this purpose in the thesis, there were elaborated

methodological premises on the basis of which a conceplicn of man s wholeness has been defined more precisely. Second, through the historic-philosophical standpoint there «vas dialecîicaliy invjstigatec* a gene-sit. of the new-forming paradigm. Ow;ng to the re-etrch, the image and c-usance of the paradigm havo been determined on the ge-oral levai of culture as Homo Intelligent. Third, thei«s was exposed c main „ontont of the XX-th century cardinal réévaluation of values in six principal cultural domains, i.e. philosophy, science, arl, economy politics and religion. The content manifestr ti.e essence that the new paradigm has got on the particular level of culture.

It has been shown t^at the réévaluation of values became cpparent in the form of transition from theories, practicies and values oi modernism and industrial society to those of postmodernism and postindustrial society.

Obtaining the practical results of the thesis research the author of the dissertation has analized the paradigm in the lir-ht of rea! and idec:l features of its manifestation. Thus !t has beta developed a conception related to H^mo Intelligens. Or the one hand, the latt-r appears as an image - model jf ilew cultural paradijm. On the other hand, he is a collective person who realizes ihat pr-adigm. His purpese is to ensure mankind's withdrawal from a total crisis of modernist culture and thereby, human survival, to realize a conception of sustainable human development; to a'tain authentic human wholeness.

There have been put some particular problems as well as there has been shown the inevitability of their appearance for Homo Intelligens, if taken into account that he is being formed within postmodernist culture of postindustiial society in their present forn 3.

The particular ways of problems solution then were traced.

РЕЗЮМЕ

Диссертационная работа посвящена выявлению образа и сути парадигмы развития человечества и дости. сния его целостности, которая формируется в современной культуре высокоразвитых стран.

С этой целью в диссертации разработаны методологические ориентиры, на основе которь-х уточнено понятие целостности человека; диалектически исследован генезис новоформирующейся парадигмы в историко-философ жом плане, благодаря чему определены образ и суть парадигмы на уровне общего в культуре как Homo Intelligens; выявлено основное содержание кардинальной переоценки ценностей J шести основных рферах культуры XX века

- философии, науке, искусстве, экономике, политике и религии, которое выражает суть новой парадагмы »а уровне особенного в культуре.

Показано, что переоценка ценностей проявилась в форме перехода от теорий, практик И цегаоетей модернизма и индустриального общества к теориям, практикам и ценностям постмодернизма и поетшщустртдадого общества.

В практическом плане парадигма проанализирована с точки зрения • реальности и идеальности своего проявления. Развито предстапление о Homo Intelligens как обрате-модели парадигмы культуры и как реализаторе этой парадигмы, имеющего целыо обеспечить выход человечества из тотального кризиса

- модершигской кульгуры, его выживание; осуществить концепции устойчивого человеческого развития; достигнуть аутентичную целостность человека. Поставлены конкретные проблемы п показана неизбежность их возникновении перед Homo Intelligens, формирующегося в условиях ш.стмодгрн.ю'гской кукьтури постиндустриального общссгна, а также намечен.; пути решения

' этих проблем.