автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.01
диссертация на тему: Teatrul romanesc in Basarabia (sec. XIX - inc. sec. XX)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Teatrul romanesc in Basarabia (sec. XIX - inc. sec. XX)"

ACADEMIA DE ßTIINJE A REPUBLICII MOLDOVA Institutul de Istoria Teoría Artei

1 r 5 oa

í 2 AflP 1996

cu titlu de manuscris

Eugen RUSNAC

TEATRUL ROMÄNESC IN BASARABIA

(sec. XIX — Inc. sec. XX)

17.00.01 — istoria ji teoría teatrului

Autoreferatul tezei de doctor ¡n studiul artelor

Chi?ínau, 1996

Teza a fost îndeplinita în cadrul Institutului de Istoria çi Teoría Artei al Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova

Leonid Cemortan, doctor habilitât în studiul artelor, membru <o espondent al Academiei de ßtiin^e a Republicii Moldova, profesor universitär

1. Constantin Popouici, doctor habilitât în filologie, academician.

2. Sergiu Cherdivarenco, doctor habilitai în studiul artelor, profesor universitär.

3. Venianiin Apostol, doctor în studiul artelor, profesor universitär.

Susjinerea va avea loe la ___ 1996, órele_

în cadrul çedintei Consiliului Specializat 17.93.44 de conferire a gradului çtiintific de doctor în studiul artelor de pe lânga Institute de Istoria çi Teoria Artei al Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova: Chiçinau, bd. $tefan eel Mare, nr. 1.

Teza poate fi examinatä în Biblioteca Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova (bd. $tefan eel Mare, nr. 1). Autoreferatul es-

Conducätor stiintific

Referenfi oficiali:

te expediat la

1996.

Secretarul $tiin|ific al Consiliului çtiintific

Ana-Maria Plätnädealä, doctor în studiul artelor

- ■ ••

Teatrul roaánesc s-a.manifestat in Bas&rabia drept un element esencial • al artei cuite, care a iafluenfat in mod direct spiritua-litatea nationals d<? aici. De^i la 1812 Prutul devenise hotar politic, lucrul acesta n-a insemnat izol&rea totals a noi; provin-cii a Imperiului Bus de epá^iul spiritual roafinesc, de arta сincultura lui, fapt ce se refers, bineinfeles, fi la teatro. Multiple documente ale vremii demonstreázá, cá ia Вазarabia pa tot parcursul ocupa^iei pariste, contrar politicii oficíale, á existat un proces teatral national'peraanent , cáracterizat, in prixml rand, prin nu meroasele tumee pe care le-au intreprins aici colectivéle teatrar le de peste Prut si, in ей doilea ránd, prin spectacolele in limba rossán." móntate de cStre aaatorii locali.

in condifiile Basarabiei. (dar 91 ale altor provincii din Iape-riui Bus), care nu ávea o trupa de actori constants, peraanénfa vie-•fii tektrale era asi gura ta prin douS stagiuni - de iarnS ¡ji varS -a diferitelor teatre, in шаге parte rusegti, dar 9Í italiené, frarree ze , germane, poloneze. De la inceputul juaStS^ii a doua 6. sec.XIX un element constant al acesteia il prezintá turneele teatrelor ro-nánesti. Adosea el- nu, erau doar scurte deplasari. pentru a da cáte-va reprezenta^ii, ci adevarate stagiuni de teatru national. Jlai wilt decát atSt. In deceniile ale sec;XH, perioadS in care prezen^a actorilor rotóni pe scena basarabeaiiá a fost cea nai activS, in de-cursul unui an erau intreprinse cáte douá. sau chiar trei turnee, tóate acestea . asigurand Basarabiei o legSturá peraanentS cu via^a

teatralfi, iar in sens larg si cu cea cultural-artistici de peste Prut.

Bin diierite motive studierea istoriei teatrului romlnesc ia

Basarabia sec.XIX - înc.3ec.XX n-a constituât pânâ acum obiectul unor cercetiri ¡ainuÇioase atât tu Bepublica tioldova, cât fi in Ho-aânia. SeferirüC succinte din cartea lui Çtefan Ciobanu "Cultura roaâneascâ in Bas arabia aub stâpânirea rusa" çi "Istoria teatrului in Uoidova" a lui Teodor Burada, care nu cousin o examinare din punct teatrologic, au aeairea doar de à-atesta existera fenoaenu-lui proprivr-zis.

Bu elucideazá pe deplin problema aici studiul dlui ueoaià Ceno r tan "Teatrul National" Vasile Alecsandii" din Iaçi çi Basarabia',' volumul re3trâns al cîruia, bineinÇeles, nu poate ouprinde analiza intregului material Jactologic.

Din ace3te considérente este evidentâ necesitatea efectúarii unor cercetSri teatrologice mai ample, obiectul inyestik-atiilor constituind istoria teatrului románese in Basarabia anilor 18121918. .

A^tualitatei temel de studiu este condi^ionatS de nevoia anar lizei çtiinÇifice a unui vast material, care ar prezenta un tablou cât mai couple* al vie^ii teatrale nationale din Çinutul nostru in perioada respective, precua do introducerea in circuitul ftiia-Çific a nuaeroase date factologice çi docusente inedite de arhivâ.

Scopul di3erta^¡leí de fat^ este orientât spre câteya obisetive principale:

Caracterizarea multilateralS a tumeelor intreprinae ln Basarabia de cStre colectivele teatral« din Iajji ai Sucureçti, influença lor asupra spiritualit-î^ii românesti dé aici, precu» si recotr stituirea cronologicâ » acestoraj particulaxiti^ile ai^cârii teatrale de amatori din Basarabia, calitôtfile ei distinctive din 3ec,XIX

çi evôluÇia in priaele douS decenii ale see.Xt} specificul conuni-' cârii artistice a publicului larg cu teatral románese la nivelul con^tiin-Çei estaticé çi a op^iunilor répertoriais. Aytorul çine sa caracterizeze procesul teatral din Ba3arabia luat in intregime, cât ei elementele sale constitutives dramaturgia, jocul actoricesc, arta regizoralS, ttuzica, decorul ç.a.

Prlrcjpiile teoretice. pi aetodele de cercçtafe ■ se intemeiazâ pe realiaârile esteticii çi teatrologiei contenporane. De xând eu abordare a istorico-culturalà a fenomenulvi, autorul çi-a fundàmen-tat cercetârile pe baza concep'fiilor teoretice elabórate de ieore-ticienii artei tèatrale P.Pavis, J.Gassner, P.Brook, G.Banu ce pre^ vàd o anâlizS complexa atât a Tactorilor care ■fin de representares pe scenâ a textului dranatic, cât çi a celor ce in nod nenijlocit iafluenlpeaaâ percep^ia - adeevatá sau neadecvatS - a spectacolului de eâtre public. Ca obiact concret de studiere el este luat in ca-litate de crea^ie scenicâ autonoiaâ fi conplexS.

Caracterul çtiinÇiyic original al tesei. Deçi teaa respectivâ a fost abordat? în perioada antebelicâ (Çt.Ciobanu, T.Burada^ çi cea postbélica (L.Cemortaó, V»£adiu), autorii au élucidât doar anuaite aspects aie ei, prezenta diserta-fie fiind prima incercare de reconstituiré plenarâ a vieÇii tèatrale nationale ln Bas arabia sec.IH -inc.sec.XX, vizând atât tumeele româneçti,cât çi spectacolele locale. Autorul este priaul care pune in circula-fie numeroase documente nci de axhiva, atestând, pe de o parte, deplasSri teatrale aie trupelor de peste Prut necunoscute pânâ azi, cum au Xost, de exemplu, cea a lui P.S. Alexandreiscu din a.1902 sau cea a lui C.Ionescu din a.TJC' , iar pe de alta parte, se strâduie s5 iplSture ero rile stre-cúrate Sa publica-Çiile anterioare. Astfel,de pildS, a fost stabilité

.... - - . . -í^. ■■■>•,

exact perioada tuxnettLtd trupai lui H.I«xchiaa (decembrie 180? -aartie 1868 çi au aoieabrie 1863 r Bertie 1869, can indica T.Bu-rada) çi a frafilor TlSdicescu (februarie 1889 çi nu începutul a. 1867, cm indicâ Çt.Ciobanù), la fel au fost certificate date însemnate din toiografiile de crea^ie çi lucr&rj. aie actorilor de i origine basarabe anâ ce au activat pe sçenele teatrelor dia Bomâoia

; (Gh.:Ptun, P.S.Alexandrescu, S.Dragomir s.a.)* '

Caraçterul original al cercetSrilor rezidS çi în faptul câ 1 firul de turnee roa^neçti Intreprinse In Baaarabia, incepând eu , Ï.Teodorini prin 1897-58 çi sfârçind eu M.Sadoveanu în 1918, a fost élucidât dia puact de vedere al t-atrologiei aoderne. Mater / rialul factologic inédit (de plldS,apreciexea ciiticii de teatru ' din Cixiçinâu a spectacolelor lui H.Iiuchian, C.Bâlâaescu, precum çi à tumeelor întrepiinse de P.Alexandreseu pe parcursul anilor 18861909-) este examinai In etrâasS legâturâ cu analiza conçtiinÇei estatice a publicului larg fi a preferinÇelor sale.

Deosebit de importants apare çi contribuera adusS de autor la cercetarea multilateral^ a constituirii aiscarii toatrale ba3arabe-ne din sec.XlZ a evoIvÇiei eî la îaceputul aec.ZX, problema care pânâ ast&zi a fost, de fapt, nestudi&tS.

ínaearátatea pract;U:{i a jnyestigatlilor. ttaterialul selectat

çi aaalisat la tesi poat« fi utilisât in procesul de predare a ia-toriei teatrului national la f«cult5$ile respective aie institufii-lor superioare de Inv^^Ssânt din Bepublica Xoldova çi Eoœânia. 2e-sultatele cercet&rilor efectúate pot fi folosite la pregâtirea pub-licaÇiilor privlcd istoria çt teoria artei teatraXe roaâneçti, 1« •laborare» lucrárilor çtiinÇifico-netodice*

ÎD calitate de surse pcntra te»a datS au servit documéntele din Arhiv a H alionáis din Chisinâu (Fondai nr»2 - dos arele cance-lariei guberaiale diñ Basarabia.), Arhivele Statului din lasi (do-sarele personalitâ'filor de culturS çi Fondul îeatrului National), cronicile teatrale din presa timpnlui din Basarabia çi Homânia: "Bessarabskie Ôblastnâe (Gubernsksi^ fedomosti", "Cuvant aoldo-venese", ""liçcarea", "Eyenimentul" f.a., memorlile contemporani-lor etc.

Aprobare a rezultatelor luer5rii. leza este realizatà conferm pianului de cercetâri çtiin^ifice al Institvtului de latoria si

^eoria Art»i al Acadeniei de ÇtiinÇe a Sepublicii Moldova. Ea a foet examinais la çedinÇa secfiei "Teatrologie" çi recomandata de cStre Consiliul Çtiin^ific al IITA pentru susfinert.

Eezultatele cercetgrilor çtiin^ifice refléctate în tezS au fost ftprobate in cadrul cónunicSrilor autorului la o serie de con-feriñfe stiinÇifice:

.1. "Spectacolele românesti in Basarabia anului 1918" ~ Zilele Aca-demiei lesene, edi-f-ia a -33- as "Cultura romane asea din perioada antebelicS", 6-10 octombrie 1993» Iasi.

2. "Teatml románese în Basarabia sec*ï33" - Conferin^a stiin^i-ficá anualS a Instifrutului de Istoria çi Teoría Artei, 10-11 fe-bruarie 1994, Chisinâu.

tíñele aspecte ale tezei aunt expuse de cátre autor la diferí t <» articole nenticffiâte la sïârsitul autoreferatului.

Structura diserta-^iei constg din introducere, doua capitoie, incheiere , note çi coneatarii, bibliografie aelectivà.

~6r

g2jisgatslL_g£asj,

îa introducer« este caracterizad scurt atarea actuals, a problemei, sunt formulate, scopurile investiga^iiior, este argu-aeatatâ actualitatea teaei; importan^a teoreticg. çi practica a rezultatelor obÇiaute.

Capitolul I al tezei - "Teatrul románese in Basarabia sec. XIX" - confine trei paragrafe. Priaul paragraf - "Turnee teatrale românefti in Basarabia sec.XEC" - reconstituie pe basa mate rialu.-lui documentar din cronicile teatrale çi a dosarelor de arhiva, aeaoriilor etc. çirul turneelor.basarabene întreprinSe de câtre colectivele teatrelor româneçti, precua fi inflóenla lor asupra/ Spixitualitâfii nationale de aici. Sunt formulate ipoteze in pri-vinÇa presupusului tumeu al lui Matei Millo la Chi^inâu in jural a. 1850 Çi a unui grup de actori ai-Teatrului National din laçi in frunte cu leodorini in anii 1857~58» au fost înlâturate erorile din publicafiile la tetó çi stabilitá exact perioada aflârii la ChiçinSu a trupei lui H.Iiuchian çi a £ra$ilor VlSdieescu, este elucidatâ politica répertoriais a teatrelor româneçti, tipajul actorilor, gusturile publicului çi reacÇia criticii.

Spiritualitatea romane as cà din Basarabia a fost foarte re-ceptivS la toa te turneele teatrelor de peste Prut, can i-au asi-gurat o legáturá permanente cu proceaul teatral, iar in sens larg cu eel eatetic din Honânia. ¿caste turnee «u prezentat pe scena

bas arabe ani pentru priaa oarâ valori dranatice româneçti çi univei sale lntr~o interpretar« artisticS n&fioaalá, revenindurle rolul do propagator al literaturii cult« çi al artelor proíesioaiste,

mai ales al poeziei, muzicii si coregrafiai. în condiÇiile opri-aârii nationale a moldovenil or bas arabe ni teatral ui románese i-a revenit în exclusivitate rolul de a afirma limba literarS nu nu-mai pe acenâ*, dar çi in societate, mai coatribuind esencial la propagarea tradiÇiilor istorice çi a bogSÇiei spirltuale a oeaœuiui nostru.

Hepe.toriul ¿ucat era in mare parte alcâtuit din piesele epo-cii pasoptiste, rar jucate în Techiul Begat, dar pàtrunse de senti-aente patriotice si idealuri umaniste. în icest sens teatrul románese în Basarabia, ca de altfel çi in Ardeal, çi in Bocovina» s-a prezentat in faÇa spectatorului larg drept un teatru earç a proaovat în pennanenÇâ ideea unitàÇii spirituale de pe tôt spa^riul románese si la recuperare a de càtre moldovenii bas arabe ni a propriei iden-titS^i nationale.

Printre cele mai însemnate mérité aie tumeelor românesti se cere mentionat în mod deosebit angajarea în spectacole a talestelor artistice din Basarabia, perfecÇionarea facultS^rilor actorieeçti aie acestora, la fel çi impulsionarea aiecSrii teatrale din Çinut, momente elucidate in p'aragraXul doi al teaei - "ïeatrul románese si miscarea de amatori din Basarabia see.ZZZ". în acest paragraf autorul isi concentreazâ atenÇia asuprs, aapectului estetic al spec-tacolelor prezentate aici de eStre' eolectivele artistice dia Booâ-nia, examineazS interdependent a dintre stilul de Joe çi preferitrÇe-le publicului larg, argumenteazS caúsele care au deterainât suceesele

si insuccesele teatrale, precua çi influença teatrului profesionist románese isupra miscârii locale de ajtAçti amatori»

Pe la mijlocul aao.ZIZ teatrul románese, devenit o tribvmá de propagara a ideilor de la 1848, era preocupat,rdn primul rand, de exprlmarea veridicá a "colorítului nacional", ineer-cárlle sale dp a güsi formula scenicá de representare autenticS a societá$ü bazandir-3e ta aod absolut' pe tipología autohtoná. Anume acest lucru a generat orientarea deaocraticá a teatrului, aporind bruacinteresul apectatorului larg, atat lo Boa&nia, cát $i aai tárziu in Baaarabia, onde s-a manifastat decenii la ránd drept un teatru al vodevilului 9! operetei na^ionale, ge-nuri dramatice accesibile prefarate in aod deoaebit de cStre publicul local, in priaul ránd,. in Tirtutea caracterului popur lar, vodevilul si opereta se presentan drept o continuare fi-reascS a tradlfiilor realiste ale comedie! vechi deci erau aai u^or acceptate. de cStre cei din salá, iar un alt factor al reu^itei spectacolelor roaáne^ti 1-au constituit particularitá-•file con^tiinfei estetice fi ale gueturilor teatrale ale publi-cului de atunci. B vorba cá píesele lui Alecaandri, aplaúdate de . ata tea ori pe scenele Baaarabiei ('•Cinel-Cinel", "ílorin Flor rica*, "Suata $£ráneascá" q.a+J presentau eooedii atoare, uode ac^iunea era lsp&nati cu cántece $i dansuri populare, gluae gbidugii, creau o ataosferá,-pitoreasci de sárbStoare, aproape idéntica. cu cea dé la terb&rile noaatre folclorice. ta condi^tile Baaarabiei de atunci era única ataosferá f anillará publicu-lui larg 9Í anuae din aceastá cauzá spectacolele roa&ne^ti erau -acceptate de citre toasarabeni, tn prlnnl x&nd, ca aárbátori ale eulturii nailon ale.

latj de ce «iqcarea de aaatori de la noi, car* a luat o»^-tere »ub influenza directS a ¿eatxalui roa&usc, s-a inspirat'

■ ' .

ea, in primul xând, din repertoriul alecsandrian. în acest pars-■¿raf sunt examínate constituirea çi trâslturile distinctive aïe

acesteia din sec.ZH, 3unt analizate speotacolele çcolare, pre-cub ?i activitatea de creaÇie a lui A.Mayrodiàdi, care a initiât la Chisinâu un gir de spectacole în liaba românâ în anii 1S69-1873« Paragraful trei - "Actori ai teatrelor româneçti originari Ain Bas arabia" - elucideazâ calea de creafie a actorilor ûh.Pïua, P. Aiexandrescu, S.Dragomir, autorul punând îa circuladle documente inedite fi un vast material documentar selectat in arhivele din Chi^inSu çi.Xaçi. ■'■•..

In capitolul II al tezei - "Teatrul ronânesc in Basarabia la Inc.soc.2X" - competitorul examineazâ via-Ça teatralâ na-Çionai.3 din Çinut, diferen-Çiind douâ etape» anii 1900-1912 anii 191?-191S. Desi la inceputul secolului nostru a continuât irumoasa tradi^ie a turneelor românesti în Basarabia, central de grsutate al vie^ii teatrale nationale 3e deplaseazï totusi spre spectacolela locale.

In acest capitol sunt descri3e deplasâri inedite aie teatrelor româneijti la Chiçinâu, precum au iost acsa a lui Alexandrsa-cu din a.1902 ?i acea intreprinsâ de catre C.Xonescu îa 1. ~ "3 , autorul eviden-çiind faptul, câ aproape toate trupele teatrale ro-aâneçti, ca si la secolul XQ, s-au prozentat în faÇa spectatory-iui basarabean ia dubia calitate» de aesageri ai artei dramatice, dar 3i de purtitori ai ideii nationale. Aceste trâs-ïturi au i'os-c caracteriatice jjí misc^rii teatrale din Basarabia. ?e de o part;», era vorba de continuarla tradi^iei de prezentare a spectacolel de limbâ l'omâni de c^tre ornato ni din sec. ÎH.

Pe de alta, se democratizase ins&fi via^a socialS din Imperiu dupa prima revolu^ie rusa si luase amploare mineares de renaciere spiritualS a popoarelor sub;jugate, mineare característica, si pentru Basarabia, ín aceste condi^ii teatrul a deve-nit o parte integrante a unei activita^i poporaniste ini^iate, in primul ránd, de cátre intelectualitatea nacional! de orientare deaocraticá. Acesta a fost specificul activita^ii trupei . sitesti de la Bácioi condusS de T.Eartia, care montase pe parcur-sul a.190&-1908 spectacolele "Cinel-Cinel", "Baba Harca", "Cuiul lui Pepelea" ^.a.1)ce s-au bucurat de mare popularitate in sátele din jurul Chisináului fi care a Jntrat in istoria teatrului basarabean drept primul teatru popular románese din £inut.

ín a.1908 Gh.Uadan, care mal inainte activase la ffeatrul Ha-fional din Bucure^ti, formeaza un colectiv, nucleul caruia 11 constituiau ... profesionietii Petre Aletandmscu cu un frate de al eáu. Anastasia Dicescu binein^élee, Madan insu^i. Pe lár-gá acestia, Sn spectacolele prezentate pe parcursul aailor 19081912 au fost angaja^i aaatorii Bic.Guaalica, E.Sarbu, T.Survr ceanu s.a. Valorific&nd, in mare parte, repertoriul lui V.Alec-sandri, profesánd un stil de ;Joc elevat, acest teatru a avut *o deosebitá grija fa^pS de redarea imaginii scenice , care era, ir; fond, purtstoarea unei forme na^ionale. Printr-o teatralitate exteriorisatá, asimilatá »ai usor de publicul larg, trupa lui . Gh.Hadan a $tiut a-o impuná in cele din urca ca valoare artir-tica in sine.

ía anii 1917-1918 teatrul erte atras intr-o puternicS mineare de eliberare na^iontí.5 a Basarabiei. Creete brusc numárul

de spectacole româneçti prezentate, in primul rând, de câtre tineretul studios, iar pe de altà parte, deçi într-o perioadS grea de râzboi, continua tradiaia tumeelor intrepxinse de câtre teatrele de peste Prut. Pe parcursul primelor trei luni aie a. 1913 pe scena basarabeanâ au évoluât trupele unité aie Seatre-lor HaÇionale din laçi, Bucureçti, Craiova, apoi de doua ori trupa ieçeani in frunte eu M.Sadoveanu, ini-fiind, pe lànga ce-lelalte, un çir de çezStori literare, astfel contribuind esencial la propagaraa patrimoniului spiritual románese.

în încheiere se face o generalizare a cercetSrilor efectúate, vizándñrse aspectele esen-Çiale ale procesului teatral din Basarabia sec.XIX fi in primele douâ decenii ale sec.XX. Acest procès a gravitat, ins3, în jurul unui anuait cànp de valori e3-tetice, timp de çapte decenii sâlile fiind pline doar atunci cànd se jucau piese din perioada paçoptistà, acânteind a "colorit national" çi "spécifié románese". Ar fi prea simplu aâ explicas» lucrurile doar prin gusturile çi preferinÇele spectatorilor. Cna din cauzele obiective e deterainatî. de situa-Çia 3oeial~politicâ in care se aflau moldovenii basarabeni pe tôt parcursul ocupaÇiei ruseçti. Pentru a supravieÇui, spiritualitatea romàneaacà de aici a fost nevoitâ 3$ se autoconserveze timp de un se^ol çi 3á ae manifeste dôar în mentalitatea ei etnofolcloricá, nivet cara nu depiçea eu mult pe cel de la 1812, fiind isolutS de procesul <jvo-lu^iei çulturale car» luase amploare peste Prut mai aies inca-pànd eu deceniile 4-5 aie sec.XIX. Afarâ de aceasta, condiÇiile Basarabiei de pe timpul Çarismului aproape câ excludeau exi3teo^a unei activitSÇi intelectual« naÇioaale, marea majoritate a oat¡<r

^lor de culturi çi artï - ¿.Suaso, A.2onici, 3.P.Haadeu,

T.CrSsescu, Gh.Hadan, C.Stere ç.a. - fiind nevoiÇi sà emigrase in Bonânia. ^

latâ de ce viziunea esteticâ a publicului larg basarabean era, in fond, o víziune 'Çârâneascà, doainatâ puternic de ele-mentul etnofolcloric, fapt de care au trebuit sa •Çinâ cont aproape toate trupele rcmânesti, alcâtuindu-çi repertoriul pentru prezentarea spectacolelor la Chisinàu, Bâl-Çi, Soroca, Eotin, Orhei etc.

Un ait factor care a determinat aici în mod obiectiv pre-ferin-Çele pentru un teatru de tip etnof olcloric 1-au constituât traài^iile noastre, în care creafia populara a jucat întotdeauna un roi foarte activ. Se çtie, câ ±n timp ce in alte cutturi euro-pene folclorul încetasede-a avea o funcÇie activa in constituiré s literaturii culte, scriitorii rooâni de la mijlocul sec. XIX sub puternica influen^á a roaantiSKului çi a miBcërii democratice nationale au'gàsit in el uaul -din principalele izvoare de inspiratie atât în conÇinut>cât si in forma, ceea ce impu-nea creafiei lor o familiaritate çi o ihtimitate în-feleasg çi acceptai! de to-fi. Pentru basarabeni folclorul a deçinut un loc aparte, dominant, in menplaezvb. si afirmares spiritualitá-jrii Nationale. în lipsa unor foime moderne àe existenfS a culturii româncçti.el a présentât única posibilítate pi±n care ee putea manifesta propriul chip spiritual çi pria care puteau fi propágate ideal uiile çi demnitatea na-çionalâ.

tipología autohtonâ a repertoriului, modul lui realist de r>rezentare ecenicS, apropíate de tradiÇiile teatrului Xolcloric folosind gestica fi expresiile exterioare din via^a cotidiana,

precua fi comicul vizual, lesne láceles de catre publicul nelni^iat, parodia gi caricatura, agitadla hazlie, calambur ral, uaorul suculent, libertin uneori, limbajul real al vie^ii de tóate zilele, lipsit de aspira^ii enfatice, au trezit recep-tivitatea apectatorului basarabeaa, asigur&nd spectacolelor roaáne^ti incasSri aari ^i un succes actoricesc binemeritat.

Idata lucrSrilor publícate»

U Mihail KogSlniceaau ¡ji Teatrul Ha^ional //§tiin$a. - 1992, nr.4 - 0,5 c.a. '

. Spectacole rcuaane¡jti ta Baaarabia anului 1918 //^tiinfa. -199*, nr. 1-2, -0,5c.a.

„ Teatral resánese la Basarabia secolului al IH-lea //Arta'9*. Seria teatru, auaicS, cineaatografie - Cbi^ináui Xdtara 199*0,5 c.a.

. "*5.63, ta2 bine popula$i fertili" //Basarabia - 1995, nr.2-3. - 1,5 c.a.

. 0 peraonalitate celebrS» State Dragonir (125 i» *ni de la na^tare) //Jtiin^a. - 1995 - nr.9 - 0,5 c.a.

РУШНСШ ттр Б БЕССАРАШ XIX - нач.Хх в...

Национальная театральная жизнь в Бессарабии XIX - нач. XX в» является на сегодняшний день одним из малоизученных и малоизвестных разделов истории культуры края. Между тем, в условиях царской России, где шовинизм былприравнен к государственной политике, румынская культура в Бессарабии смогла устоять и проявила себя в различных областях духовности, включая так же и театр.

С одной Стороны это были многочисленные театральные гастроли румынских театров под руководством таких замечательных мастеров сцены как Теодорини, Лукиян, Бэлэнеску, Александреску и др., пользующихся большой популярностью* а с другой - под непосредственны« влиянием румынской сцены в Бессарабии зародилось местное национальное театральное движение как любительское так и профессиональное.

Особым успехи публики пользовались превде всего спектакли непосредственно связанные с национальной тематикой, воссозданием на сцене национальной атмосферы, особенно по пьесам из репертуара В.Александр!'., так как в условиях того времени театр был неотъемлемой частью широкого движения за национальное .возрождение и осуществление демократичесих и социальных.реформ.

Среди драматических яанров пользующихся большим успехом были коь'едия, водевиль и оперетта. Во-первых, потому что комедия, отличавшаяся реалистической манерой игры, была всегда наиболее близка и покя№ аирокому кругу зрителей, а во-вторых_. эстетические вкусы массового зрителя определялись во многом национальными художественными традициями, в которых немаловажную роль играет опора нг.

фольклор, с его песенными и танцевальными жанрами.

В диссертации так же приведены многочисленные архивные документы воссоздающие наиболее полно картину национальной театральной жизни Бессарабии XIX - нач.XX вв.

US THEATRE HOUUAIH DS BKSSABABI (XlXtaa - DEBOUT m XXèa» SCIÈCLS)

la vie nationale théâtrale de Bessarabie en XlXeme - debout de XXèma sciecle repreaent un compartiment le soin connu et étudie de la culture de la région. Capendent, dans les conditions de la Hussie tsariste, ou la chovinisa avait le statut de politique d'Btat, la culture roumaine de Bessarabie a réussi de se mentenire et s'est manifesta'dans les divers domaines spirituels s y compus le théâtre.

D'une coté, c'étaient. les multiples tournées des théâtres romaines, dirigés par lés brillants metteurs en 3cene d'une grande popularité tels que ïeodorini, Luohian, Balanescu, Alecsan-drescu eto. D'autre coté - sou3 l'influence directa de la scène roumainej en Bessarabie est aparu le mouvement théâtral national aussi bien des amateurs que professionnel.

Tout d'abord d'un succés exceptions 1 jouissaient les spectac- * les avec un sujet national surtout le répertoire de V.Alecs&adri, dont reconstitues en scène le climat national. A l'époque le théâtre était une parti« intégrante du mouvement de la renaissan-se nationale at d<ja réforeas denocratiquas et sooialas.

Parmi les genres lès plus populaires étaient la comédie, le vaudeville, l'operétte. Sa premier liau. parce qua la oomedie, distingua par une manière xe'alistiqua du jeux était plus proche et compréhensible par 1» grand publique. En second lieu, ies goûts esthétiques du spectateur basaarnbien s'étaient défini par les traditions artistiques nationales, appuyées sur la chanson et la dnna folkloriques.

La thàso contiens un aombra important des documents d'arsni-vss, dont xoconoti tuent pleine sent le payaags de la ria snéàtral» da Bessarabie «n XXXàaa - début de XXàaa sciecie.

Tipografía A.Ç.K., сои.£