автореферат диссертации по философии, специальность ВАК РФ 09.00.03
диссертация на тему: Filosofia lui vircea florian

Полный текст автореферата диссертации по теме "Filosofia lui vircea florian"

ACADEMIA DE ÇTIINJE A REPUBLIC» MOLDOVA Institutiii de Filosofie, Sociologie Drept

Cu titlu de manuscris CZU 1(091) (498)

ECATERINA LOZOVANU

FILOSOFIA LUI MIRCEA FLORIAN (09.00.03 - ISTORIA FILOSO FI EI)

A UTOREFERATUL tezet pentru obfinerea titlulul de doctor in ftiinfe filosofie?

Chijinäu 1998

0Д

2 m 1053

Teza a fost îndeplinitâ la secjia de istorie a filosofiei çi esteticä a lnstitutului de Filosofie, Sociologie §i Drept al Academiei de §tiin(e a Republicii Moldova. Conducátor çtiinjific - Nicolae Mihai, doctor habilitât în filosofie,

profesor universitär Recenzen|i oficiali - Alexandra Boboc, profesor universitar,membru

al Academiei Române Teodor Vârjanu, doctor habilitai în filosofie,

profesor universitär Svetlana Coandä, doctor în filosofie, conferenjiar

Susjinerea tezei va avea loc la 30 aprilie 1998 la ora 15.00 în cadrul fedinfei consiliului de conferire a gradelor çtiintifice de pe lângâ Institutul de Filosofie, Sociologie §i Drept al Academiei de §tiin{e a Republicii Moldova (cifrul:DH 09.9343).

Adrcsa: 277612, or.Chi$inàu, bul. Çtefan cel Mare, nr.l, etajul 2, sala de çedin|e a Prezidiului A.§. aR.M.

De con(inutul tezei se poate lúa cunojtinjá la biblioteca Çtiintificâ Centralà a A.§. a R M.

Autoreferatul a fost expediat la

Secretçr $tiinfific al Consiliului çtiintific, doctor în filosofie

CARACTERISTICA GENERALÄ A LÜCRÄRII

Acítialitatea tezei

în época noasträ au loe profunde transforman ?i muta(ii de naturä spiritualà. Aceasta determina intensificarea çi sporirea interesulvii pentru studiile fílosofice. Pe de alt.1 parte, cultura najionalà se aflä într-un continuu efort de asimilare a valorilor trecutului. íni|iativa noasträ, circumscriindu-se aqestor coordonate, a avut ca punct de plecare constatarea unui vid, a unei uitüri a contribu|iilor de mare ínteres teoretico-filosofic a! ilustrului fílosof román Mircea Florian (1888-1960), care, împreuna cu lucían Blaga çi Constantin Noica, întregeçte cel mai valores "triunghi" ai filosofiei româneçti. El se numärä printre acei oaineni de çtiinjâ çi culturü care în perioada interbelicä au devenit apärätori fermi ai metodelor rationaliste, çtiin(iiîcs de gâudire ce stau la baza civüizajiei actúale. în opera sa filosoficä Mircea Florian a pledat pentru ratiune çi Iuciditate, pentra çtiin{â çi realizm, câutâiid în fapte piincipiul "reconstrucfiei" filosofiei spre a evita cäile grcçltc pe care a mers pânâ acum aceastS disciplina. Concepta sa constituie astfel o încercare curajoasä çi, în mare paite, soldatä cu bune rezultate, de a oferi o solufie crizei filosofiei din anii inteibelici, o încercare de a scoate filosofía din "zodia insecuritä(ii çi precaritäjii".

Opera filosoßcä a lui Mircea Florian se distfnge prin îmbinarea unei erudi(ii impresionante cu un profund spirit analitic. Ea include nuraeroase lucräri - aiticole, studii, monografii - consacrate unei problematici ßlosofice varíate, cu preeädere din domeniul istoriei filosofiei çi teoriei cunoaçterii. în opinia noasträ, opera filosoficä a gânditoralui román este rezultatul unui amplu efort de sintezä filosoficä, ce îçi va aräta rezultatele în viitor. Ea se înscrie în procesul cäutärilor proprii gnndirii autentice ce na se mulfumeçte eu ceea ce s-a realizat într-o etapä dalä, ci caut!\ mereu nopectc noi, în dorinfa de a contribuí la progresul cunoaçterii umane.

întreprinderea în care ne-am angajat are rosttil sä evidentere nota caracteristicá a gândirii fílosofice a lui Mircea Florian çi sä releve direcjiile principale

ale preocupärilor sale. De altfei, in ultimul (imp, se recimoa§te faptul cä cercelärile filosofice (ín[elese ca istorie a gändirii filosifice) cu tóate rezuliatele obfinute, au incä sarcini pu|in onorate. Printie acestea se pot enumera nu atät republicarea operei marilor íilosofi romäni, cát mai ales necesitatea descifrärii conlinutului de idei, a valorii interpretärilor oferite, a explicafiilor cu privire la cele mai diverse probleme filosofice. §i aceasta cu atát mai mult cu cát o anumitä parte a cercetärilor, apärute ciliar §i In ultimul deceniu, s-au limitat la o prezentare exterioarä a operei uniii gáuditor sau altul.

ín baza celor menjionate, se poate spune cä únele studii despre §i únele referinje mai veclii la gándirea filosófica a lui Mircea Florian aruncá umbre asupra operei gänditorului. Etichetat ca adept al unor cúrente filosofice germane, gánditorul román a fost repede "executat", fiind eliberat, in mod brutal, din ínvatámajit.

Analizánd referintele la opera filosoficá a lui Mircea Florian, care s-au fácut ín perioada "socialismului dezvoltat", constatám caracterul lor pa^ial deci, nu intoldeauna obiectiv. Exegetii au reluat mereu laturile vulnerabile ale gändiiii sais, doar cate unul sau cáteva aspecte ale ei, $i nu au reu^ií sä redea ceea ce este dominant ji major in concepjia sa filosoficá, linia ei fundaméntala.

Totodatä, menjionäm faptul cä in ultimul timp au apárut, prin contribuya unor cercetátori din Romania, cáteva articole dedicate personalitä(ii lui Mircea Florian, lucräri ce corijin prejioase indicajii cu privire la studiul activitäfii operei ilustrului ganditor §i om de culturá. ín ele, Insä, nu sunt reflectate §i analízate integral ideile expuse de gáuditoml román in fundaméntala lucrare "Recesivitatea ca structurá a lutnii", publicatä postum (de cätre Nicolae Gogonea{ä $i loan C.Ivanciu, la Editura Eminescu, volumtú 1 in 1983, iar volumul II in 1987), lucrare ffcrft de cate imaginea asupra filosofiei lui Mircea Florian este inevitabil incompleta.

La noi, in República Moldova, cercetári $tiin(ißce sau coni'intcäri comaerate 'ü¡ Mircea Florian lipsesc totalmente.

Pin cele men{ionate mai sus se desprinde conciuzia, cä páná in prezent au fost abórdate numai únele aspecte ale gándirii filosoííce ale lui Mircea Florian. Apreciind la justa valoare semnificajia §tiin|iflcá a publicajiilor din ultimul timp, (otodatá, jinein sä menfionám cä mojtenirea spiritualä a gánditorului román este íncá insufícient cercctatá. Dacá, sub aspectele abórdate, personalitatea lui Mircea Florian s-a impus strälucit, au rämas insá in umbrá gänditorul, ideile sale originale, impräjtiate in intreaga operä. In aceastä ordine de idei, o analizä integralá §i nuan(atä din punctul de vedere al gändirii filosofice contemporane, care sá reliefeze valorile autentice $i actúale ale filosofiei lui Mircea Florian, rämäne sä fíe efectuatä.

A§adar, actualitatea tezei se explicä prin necesitatea valorificärii patrimoniului culturii nationale, studierea gändirii filosofice constituind una dintre sarcinile de bazä ale jtünjelor socio-umane. Schimbärile care s-au produs in ultimul timp au contribuit la faptul ca §i gändirea filosoficä a lui Mircea Florian sä fie reconsideratä la propria ei valoare. ín atare condifii, reanalizarea concep{iei filosofului román este, credeni, de certä actualitate din cel pufin douä puñete de vedere: I) reevaluarea träsäturilor gándirii sale filosofice $i 2) unnärirea de sine stätätoare a evolu{iei spenifice a elementelor ei componente, ambele cu condifia luärii In considerare a operei integrale a filosofului. Scovut si sarcinüe tezei

Scopul urmärit in teza de fajä este de a contribuí la conturarea unei imagini mai clare asupra conccppei filosofice a lui Mircea Florian, de a inlätura unele erori fäcute páná nu demult in cele scrise despre opera sa filosoficä, de a aprecia la justa ei valoare, de pe poafiile gándirii filosofice contemporane, intreaga operä a filosofului román.

Analiza intemeiatá pe argumente convingätoare, ínaintate de imii cercctätori din Romänia, bazatá pe únele märturisiri ale gánditorului tnsu?i, va contribuí', sperSm, la elucidarea obiectivä a ideilor pentra care a pledat Mircea Florian.

in conformitate cu scopul lucräri ne-am propus urmätoarele sarcini:

- a prezenta tabloul veridic al evolupei gändirii filosofice a Iui Mircea Florian, evidenjiind, totodatä, rolul diferitor cúrente íilosofice in fonnarea concepjiei sale dcspre lunie;

- a scoate ín eviden¡á actualitatea lucrärilor filosofice ale gánditorului;

- a analiza modul de abordare de cátre Mircea Florian a celor mai fundamentale Probleme íilosofice;

- a elucida concep{iile gánditorului despre filosofie 51 obiectul de studiu, despre natura §i posibilitá|ile cunoajterii, despre principiul fundamental al lumii;

- a aräta inconsistenja unor aprecien oficíale din trecut a gändirii filosofice a lui Mircea Florian.

Scopul 51 sarcinile tezei sunt realízate pe baza consultärii studierii lucrärilor íilosofice ale lui Mircea Florian, scrise de el ta diferite perioade ale activitä(ii jtiintifice, §i a studiilor $i cercetärilor existente care ne-au fost accesibile. Baza metodolosicá a tezei

Ca bazä metodologicá a investigafiei de fa(ä servente abordarea fenomenelor culturii prin prizma principiilor morale general-umane, luándu-se ín considera¡ie faptul in ce mäsurä concepfia filosoficä analizatä - in cazul dat cea a lui Mircea Florian - contribuie la dezvoltarea gändirii filosofice in general §i, deci, la progresul omenirii. Tot in ecest context se inscrie $i cercetarea principalelor elemente constitutive ale concepjiei filosofice promovate de gänditorul román de pe pozipile adevámlui istoric 51 a con$tün(ei filosofice contemporane. Oriemalitatea stünrifícd a lucrärli

Lucrarea de fa(á reprezintä in sine o primä incercare de a urmiri $i prezenta fonnarea sistemului de ideí filosofice ale lui Mircea Florian, precum de a analiza ín mod special principalele elemente constitutive ale filosofiei gánditorului román. De ftsemenea, In tezfl pentru prima datá se cerceteazä in mod integral lucrarea postuma a lui Mircea Florian "Recesivitatea ca structurá a lumii".

Pe baza cercetárii principalelor lucräri ale gânditorului román, ín lucrare sunt scoase ín evidenfá viziunile lui Mircea Florian desprc filosoFie, metafizicá, cunoaçtere, despre raportul dintre subiect çi obiect în procesul cunoaçlerii, despre recesivitate ca principiu al lumii etc. Elucidarea ín parte a problemelor filosofice denotá existera unui bogat arsenal de idei care nu prezintä în sine un haos de réfléchi, ci se complecteazá reciproc. Tot in acest context, menjionäm çi faptul, cá ín lucrarea de fajä sunt expuse pentru prima datâ un çir de rationamente care pínñ ín prezent, din motive cuaoscute, nu au fost íntroduse ín circulaba de valori culturale.

Teza reprezintá o íncercare de analiza obiect iva a gàndirii filosofice a lui Mircea Florian. Aceastá investigare se deosebeçte de pufinilc studii consacrate gânditorului román prin faptul cä autorul sclecleazá din bogata operá filosófica a lui Mircea Florian numai lucrarile cu caracter conceptual integrnlist, analiza cârora este efectuatä ßr;l de cli$ee ideologice. Vaíoarea practica a tezci

Luatá ín ansamb'u opera filosófica a lui Mircea Florian constituie un a de vara! tezaur spiritual, reprezintá expresia succintá a unui íntreg arsenal de idei filosofice juste, nctrecätoare. Faptul acesta ne oferá dreptul de a conchide ci gândirea filosófica a lui Mircea Florian se înscrie în contextul unei moçteniri spirituale valoroase, constituind unui dintre momentele de seamä alo istoriei gándirü filosofice româneçti.

Atât matcrialul informativ, cât çi raponamentele çi aprecierile expuse in tezä ccmtribuie la:

- Iärgirea cunoçtinjèlor în domeniul istoriei gàndirii filosofice româneçti;

- completarea programelor de studiu la istoria filosofía", pe baza tratärii obiective a filosoñei lui mircea Florian;

- servesc ca material informativ pentru studentii, competitorii çi doctoranzii ce sunt preocupa^ de opera filosoficä a gânditorului román Mircea Florian.

Unele aspecte ale problemelor abórdate în teza de fa|ä au fost discútate la sesiuni çtiin{if*ce, la care autorul a prezentat rapoarte. Varianta definitiv! a tezei a fost

discutatá recomandatä pentru sus(inere la jedinta secjiei de istorie a filosofiei $í esteticá a Institutului de Filosofie, Sociologie Drept al Academiei de §tiín¡e a Republicii Moldova din 19 februarie a. 1998, Vohintul lucrárii

Volumul lucrärii este de pagini dactilografíate §i conjine íntroducerea, douá capitole, incheierea, tabelul cronologic, bibliografía rezúmatele in limbile rusä §i englezá. Continutul tezei

In introducere se men{ioneazá cü páná in prezent aa fost abórdate numai únele aspecte ale gandirii filosofice ale Iui Mircea Florian. lar referinjele la opera filosoficá a gánditorului, care s-au íacut in perioada socialista, poartá un caracter parjial, §i nu intotiíeauna obiectiv. ín aceastä ordine de idei, se urmärejte scopul de a scoate in evidentä de a analiza elementele defínitorii ale concepjiei filosofice ale lui Ivlircea Florian, de a contribuí la valorificarea lor §i de a stabil! locul lui in cadrul gandirii filosofice románejti.

Í11 introducere este motivatá actualitatea investiga(iei, sunt menfíonate scopul sarcinile lucrárii, este reprezentatä baza metodologicä a tezei. De asemenea, este determinatä originalitatea §tiinpficñ a tezei §i valoarea ei practicá.

In pritttul capítol ai tezei, intitulat "Filosofía ca disciplina fundamental! in couceptia lui Mircea Florian", sunt elucídate conceppile gánditorului román ce fin de filosofie, obiectul ei de studíu §i raportul dintre filosofie §i §tiin{ele speciale.

Problema obíectului filosofiei a fost abordatá de cätre Mircea Florian ta mai multe aiticole, publícate In reviste filosofice §i literare intre 1923 $i 1938, incluse mai tárziu, intr-o lucrare cu titlul común "Reconstiucjíe filosoficá" (1943). ín ele gánditoiul l$i propune sä intreprindá opera de refundamentare a filosofiei, fiind convins cä una dintre cauzele anarhiei $i, deci, a crizei in gíndirea filosoficá de la íneeputul secolului al XX-lea constá ín nesiguranfa, !n delimetarea cottpeten(ei specilice a filosofiei. Dupá Florian, scoaterea filosofiei din "zodia lnsectiritfl(ii

precaritátii" se poate efectúa pe calea íntoarcerii la izvoare, la obiectul autentic al filosofiei, la cercetarea fimdamentelor 51 a principiilor. Referindu-se la concep(ia lui N. Hartmann, gánditorul menfiona cá nimic nu este mai cu räspundere in filosofie ca alegerea pozí{ieí inipale, a obiectului ei de studiu, deoarece de stabilirea primului principiu a! acestei discipline depinde rezolvarea problemelor fundamentale ale filosofiei. Sub acest raport, filosofía este cercetarea fundamentelor sau principiilor ce suspn cultura, este cáutarea unui prim ádevár ce tráie§te prin sine, a unei baze sigure pentrn tóate intreprinderile noastre spirituale. Caracteml de $tiin{ä fundaméntala reclamä imperios ca nofiunile prime sä fíe lipsite de supozi(ii 51 prejudecäji. Aladar, dupä Florian, probleína constä in a gäsi o defini^ie, care prin confinutul ei precis ar putea garanta dezvoltarea de mai departe a filosofiei ca disciplina teoreticä fundaméntala.

. Modul in care Mircea Florian abordeazä problema obiectului filosofiei constä in urmätoarele: filosofía, dacä {ine sä fíe o cercetare a principiilor, a fundamentelor, deci, a tot ce este mai general in lume, trebuie sä inläture critic, ca fiind incärcat de prejudecä{i, conceptul de "metafizicä", in intelesul tradi|ional al acestui termen. Totodatá, examinarea criticä a metafizicii va statornici, in linii generale, care este obiectul unei filosofii lipsite de premise dogmatice.

Voca{ia reformatoare a gánditorului román nu se reduce la atitudinea criticä, de respingere sistemática §í argumentatá a metafizicii in variantele ei clasice §i moderne. Florian oferä problemei abórdate propriile solufii, stabilind cä obiectul filosofiei trebuie sä aibä toatä genéralitatea cu putinjá, care ar da posibilítate filosofiei sä stea pe culmea cea mai inaltá a lumii. In cáutarea unui astfei de punct inalt, capabil sä asigure filosofiei perspectiva necesarä, gánditorul román s-a oprit la notfuuea de "dat in genere". Prin "dat in genere" Florian injelege tot ce poate fi obiect de cunojtintä, real, ireal, ideal sau suprareal. ín opinia sa, filosofía, care aspirá la rangul de ftiinjá fundaméntala, trebuie sä aibá ca obiect independent consideraba realului §i nerealuhii, tocmai pentru ale cuprinde pe amändouä §i a statornici hotarele fiecäruia. In aceastä

ordine de idei, "datul !n genere" exelude initial atát idealismul speculativ cát §i materialismul naív.

Aladar, concepjia luí Mircea Florian despre filosofie $i obiectul ei de studiu poate fi formulatá astfel: findeá este o §ti<n(á fundamentáis, filosofía este lipsitá de prejudecáfi, fiindeá este lipsitá de prejudecáp, filosofía i§i ándreaptá reflectorul nu numai asupra nopunilor fundaméntale ale realului, fie sensibil, fie suprasensibil, fie natura], fie supranatural, ci totodatá asupra nopunilor prime ce se aplicá idealului, irealului sau fictivului, pe scurt, cuprinde tot ce este "dat". Aceasta, deoarece, "datul" cuprinde nu numai íeaJul sensibil, fi nici numai realul in genere, deci §i realul suprasensibil sau suprafiresc, ci totodatá $i idealul, irealul - realitatea $i idealitatea. Acesta este, dupá Florian, injelesul neprejudicios al "datului in genere", singurul demn de a fí obiect al unei filosofíi lipsite de prejudecáji.

Rolul principa] al fílosofiei, in aceastá ordine de idei, capatá la gánditorul román o altá insemnátate, §i anume: funepa autenticé a fílosofiei este de a descopfcri un punct de plecare evident, un punct arhimedic, orice altá definifie a fílosofiei semuificánd o instráinare §i o ignorare a ceea ce índreptáte;te independen(a acestei discipliné teoretice fundaméntale.

Un loe important in constituirea gándirii sistematice a lui Mircea Florian 9 ocupá $i ideile privitoare la problema raportului dintre filosofie $i §tiinfele speciale. Interesal gánditorului fa{á de problema menfionatá se datorefte situafiei de crizá tn care se allá filosofía la sfír§ítul secolului al XlX-lea $i inceputul secolului al XX-lea. ín opinia sa, gándirea filosoficá moderná a produs o problemá gravá §i primejdioasá pentru existen{a fílosofiei ca §tiin}S, 91 anume, raportul dintre noua $tiinfá a naturii, specializatá $i astfel pozitivatá, pliná de o proaspátá siguranfá de sine, pe de o parte, $i filosofía care pierde tradiponala incredere in ebemarea $1 puterile ei, de altá parte, In aceasta situatie, filosofía se simte covár$itá de complexul inferioritñtii care o determinft, sp?t; a se salva, s5 caute sprijin la orice alta disciplina culturali. A?»

fncepe, In opinia lui Florian, procesul dramatic de intemeiere a filosofiei, cänd pe jtiinjele speciale, cänd pe §tiLn(ele filosofice.

Problema raportului dintre filosofie §tiintele speciale este, a$adar, un calvar pentru cercetare, insá, un calvar, considera Florian, ce nu poate fi ocolit. ín opinia gánditorului, aceastá problema pune In discute, in primul ránd, ordinea ierarhicá a celor douá pärp sau pozijii teoretice, Florian evidentiazá trei solujii posibile de rezolvare a problemei raportului dintre filosofie $¡ $tiin(ele speciale. Prima solup'e propagä primatul filosofiei fajá de $tiinjele speciale, a doua - stabilere primatul §tiin{elor speciale, iar a treia solute, conform concepfiei gánditorului román, inläturä raportul ierarhie, situándu-le pe acela§i plan, acordánd deci, filosofiei §i §tiin{elor speciale egalä indreptäßre. Nici una dintre aceste solujii nu este acceptatä integral de Mircea Florian. Gänditorul formuleazä propria sa solufie, integrand ca momente ceea ce este valid in Secare dintre solubile menciónate, preconizánd colaborarea lor pentru a realiza "unitatea conjtiinjei". Solujia propusá de Florian, presupune eliminarea pretenfiilor de dominare ale unei pärji asupra celeilalte, dar pästreazä o anumitä ierarhie, ?i anume, ierarhia logicä sau de fundare. Fundarea, la gánditoml román, nu are sens tinic, de la filosofie la §tiin¡ele speciale sau de la $tiir){ele speciale la filosofie, ci un sens dublu, flecare cu limitárile necesare, pentru a apropia cát mai mult colaborarea dintre cele douá man forme ale teoriei. §tiitifa 51 filosofía trebuie sá se asemene, sä aibá note identice, dupä cum au 51' note diferenjiale. Nota comuná, dupä Florian, este "unitatea cunojtinjei".

Se menfioneazä, cä acest mod de abordare a problemei in cauzä T§i gäse$te 0 tot mai largä afirmare in cercetärile filosofice din prezent. •

Deji consemneazä prioritatea logicä a filosofiei, gánditonil román recunoajte cä jtiinjele speciale sunt libere sä clarifice sä determine nopunile lor de bazä, färä prezenfa cärora ele nu s-ar putea constituí in conformitate cu interesele lor specializate. Convingerea filosofiilui este cä sinteza $tiin{elcr nu este sarcina

filosofiei, ce revine oamenilor de çtiintâ, fainiliarizaji eu metodele $i trebuinjele interioare aie disciplinelor de specialitate, însâ eu ajutorul cercetárii filosofice.

Din cele nienjionate pânâ acum, reese característica finalá a filosofiei, a obiectului ei de studiu çi a raportului dintre filosofie çi çtiinjele speciale. Ea, dupä Florian, constà in unnâtoarele: filosofía este çtiinja principiflor sau nofiunilor prime, prin care cunoçtin{a çi viaja dobândesc uni täte sistemática sau sunt totalízate, iar $tiin)ele speciale sunt ajutate a-çi armoniza rezultatele cele mai generale. Aceastä défini(íe, crede gânditorul román, asigurá în acelaçi timp armonía ambelor pärji, dar çi conlucrarea lor pe picior de egalitate. Formula aceasta are avantajul neutralitäfii çi univers alitâlii, deci, considera Florian, ea poate fi accepta ta de oricine ca expresia formais a sfortárii filosofice în ceea ce aceasta are specific, ireductibil çi chiar intransigent.

în capitolul al doilea, intitulât "De la "realismul ontologie" la "recesivitate". . Valen|e explicative aie filosofiei lui Mircea Florian", este analizatâ concepta ontologicä a cunoaçterii, promovatä de gânditorul román, çi problema 'principiului unie al lumii. Este menjionat faptul, ci Mircea Florian s-a orientât încâ de la primele sale articole cätre o concep(ie filosoficS, care, asanatâ de "prejudecäti" çi deschisá spte realism çi ontologie, spre o înjelegcrc adeväratä a Rajiunii, a naturii çi dimensiunilor cunoaçterii omeneçti, trebuia sä joace rolul de fundament sigur al culturii.

O expunere amplä çi completa a concepjiei sale gnoseologice Mircea Florian o realizeazá în lucrärile "§tiin{á çi rationalisai" (1926) çi "Cunoaçtere çi existent" (1939). Memultumit de modul în care filosofía a fost tratatä páná la el, gânditorul román întreprinde în lucrärile men{ionate, un adevärat tur de orizont în istoria cunoaçterii umane eu scopul metodologic clsr manifestât, çi anume, de a explora subsolul sau conçtientul gândirii europene.

în vederea Infëptuirii u&ui atare Ecop, Mircea Florian abordcazà o bogstâ problemática filosoficâ situatS cu precádere în sfeta cunoaçterii: raportul dintre $tiin(ä

çi rationalism, clarificarea conceptelor de "çtiin(l" çi "cunoçtintà", raportul dintre subiect çi obicct în procesul cunoaçterii, analiza no(iunilor "obiect", "existentä", "realitate" etc.

în opinia gânditorului român, punctul de plecare pentru o filosofie ce vrea sä fie înoitoare çi sä înregistreze progrese substantiate, nu-1 poate constitui decât reforma notiunii de rationalism. Optând pentru un rationalism reformat, Florian este - cuir, uçor se poate înjelege - adversarul antira{ionalismului. în acest sens, în tezà se mentioneazä faptul, cä nota caracteristicä a gândirii lui Florian esle încercarea de a gäsi un punct de plecare foarte general, dincolo de rationalism sau irajionalism, o concepjie care sä depiïçeascâ ceea ce el considéra "unilateralitatea" acestor direc(ii opnse. Gânditorul aduce critici atât rationalismului dogmatic cât çi irajionalismului în numele unei concepjii ce se doreçte mai cuprinzàtoare. Aceastà concepjie Florian o denumeçte "ontologie realistä", apoi realism ontologie çi o prezintä drept o filosofie obiectivü çi progresivä..

" Fundamentul teoriei cunoaçterii elaborate de cälre Mircea Florian il constituie

punctul de vedere realist care subliniazä primordialitatea obiectului, a faptelor fa|ä de l

gândire. Pentru a demonstra caracterul primar al lumii externe çi posibilitatea cunoaçterii ei, gânditorul evidenfiazä douä întelesuri aie temienului de cunoçtin|â, denumite de el, cunoçtinta I çi cunoçtinta II. Cunoçtinta I este o intrare în posesiunea faptelor, a lucrurilor, este a avea ceva dat, a primi çtire despre ceva sau a "träi" ceva. Acest prim înteles, considéra Florian, relevä faptul cä stä în natura cunoçtintei de a primi "informa{ii", de a intra în raport de acp'une eu lumea înconjurâtoare. Cunoçtinta II este o întelcgere, o detenninare, o clarificare, o precizare a "träitului", este o gândire a faptului avut, a "informa{iilor" date. Deosebirea dintre aceste douä în{s!esuri aie termenului de cunoçtinjâ constâ în urmàtoarelc: una este a avea un fapt, a träi o situap'e, a valorifica, a lua o atitudtne, çi alta este a determina, a în{elegc, a gândi *cel fapt, ecea situa tie, acéa valorificare çi atitudine. Prin eceastft deosebire gânditonil român subliniazä faptul, cä orice "gândire", orice "determinare" - termeni

sínonimi la Florian - presupun ceva ce urmeazä a fi ínjeles, gândit sau determinat. A cunoaçte, considera Florian, este a in(elege, a concepe, a determina, a clarífica, pe scurt, a cunoaçte este a gândi.

In scopul întemeierii concep(iei ontologice a cunoaçterii Mircea Florian aduce noi precizâri în Iucrarea eu titlul "Cunoaçtere çi existenjà", în care el dezvoltâ çi argumenteazä ideile despre natura çi posibilitóle cunoaçterii. Contribuya principalä a gânditorului în solu{ionarea problemei în cauzä constä în faptul ci el deosebeçte douâ niveluri aie cimoaçterii, ru numai intim Iegate, dar çi totdeauna paralele. Primul nivel, cel ontologie, constituie "prinderea" nemijlocitá sau "färä relafie", a obiectului. Al doilea nivel, cel psihologic, secundar, reprezintâ raportul necesar a oricärui obiect, întrucât este cunoscut de càtre subiect.

■ Realismul ontologie, promovat de càtre Mircea Florian, reese din convingerea, cä izvorul tuturor obstacolelor întâmpinate de cunoaçterea existenjei stä nu în existent, ci în modul de a înfelege structura cunoaçterii»în opinia gânditorului román, conceptia clasicâ a cunàaçterii - de la realismul naiv pânâ la criticismul kantian - î§i întemeiazâ vitalitatea sa pe niçte erori care sunt adânc ancorate în zona semiconçtientâ a credinjelor ancestrale. l'orna eroare constä în separarea sau despärjirea spafialä a conçtiin(ei cunoscätoare çi a obiectelor cunoscute. A doua eroare, este solidará cu prima, fiindcä çi ea materializeazä, asimileazä posesia conçtiinjei nelocalizabile eu posesia corpului localizabil.

In tezä se atrage atenpa asupra faptul ui, cä realismul ontologie concepe cunoaçterea ca o posesie, care spre deosebire de cea materialâ nu cere ca lucml posedat (cunoscut) sä-i aparjinä sau sä-i devinä "conÇinut". Obiectul e avut, dar nu se strämutä prin aceasta în conçtiintâ, desigur, indirect, ca imagine sau reprezenta{ie. în procesul cunoaçterii avem chiar obiectul, dar nu un Iocjiitor, un reprezentant al säu. Deci, cunoaçterea, din punctul de vedere al realismului ontologie, este o posesie färä relaie, nu numai fiindcä între conçtiintâ (subiect) çi obiecte nu existá vre-o deosebire spajialä, ci fiindcä - mai mult - între subiect çi obiect dispare orice fel de dualitate.

Conclura, la care ajunge autorul tezei, este aceea, cä realismul ontologie promovat de cätre Mircea Florian se situiazä în perspectiva teoriei cunoajterii, incluzând în existenjä atât obiectele reale, cât çi pe cele ideale, çi având ca scop depâçirea unilatera]itá{ii idealismului $i materialismului.

Deasemenea, In tezä este menfionat în mod deosebit faptul, cä etapa finalà a filosofiei lui Mircea Florian çi-a gásit reprezentarea în lucrarea eu titlul "Recesivitatea ca structurà a lumii", lucrare, färä de care imaginea asupra gândirii filosofice a

cugetätorului román este inevitabil incompleta. Ca adevärat testament filosofic al lui

/

Mircea Florian studiul reprezintá o încercare de a propune çi a motiva o nouâ viziune asupra lumii, asupra structurilor ei fundamentale.

Concepjia ontologicá a cunoaçterii îi permite gânditorului roman sä ajungà la

ideea conexiunii universale, precum çi la evidentferea unor elemente noi de

interpretare structural a "datului". în încercarea de a cuprinde într-o formula sinteticá

structura existen{ei, Mircea Florian apeleazá la nofiunea de "recesivitate",

considerând cá prin ea poate sä exprime mai bine atât structura polará, autentica a

lumii, cât $i raportul dintre termenii corelativi care o alcätuiesc. în legäturä cu i

aceasta, în tezä se menfiofteazä cä termenul de recesivitate (in sens filosofic) este o creare originalä romäneascä çi câea apanine in exclusivitate lui Mircea Florian.

Ideea de fond a "recesivitäjii" este cä structura universalä a "datului", deci, a lumii este relevatä de dualitatea recesivä, adicä de existent a doi factori opuçi, dar legafi necesar, dintre care unul dominä pe celälalt, care totuçi pästreazä o semnifica{ie superioarä. in concepta gânditorului román, cei doi factori se aflä in "simbiozä ontologicá", adicä sunt simultan "daft", färä posibilitatea derivärii unuia din celälalt çi nici ca primul sä poate fi gândit independent de al doilea, de factorul recesiv. Spre deosebire de solubile de tip hegelian, la Florian cei doi factori constituie un "raport autentic de recesivitate" numai in situaba în care ei alcätuiesc o antinomie asimétrica, în care echilibrul este doar recesiv, în care factorul prim este dominant, iar eel recesiv t$i manifesta acfiunea sa modelatoare, indinspensabilfi, asupra acestuia. întemeiatâ în

aceastà manierä, concluzia lui Mircea Florian este cä nu toate raporturile dintre doi factori sunt recesivitäfi §i cà .posibilitatea factorilor "dualismului recesiv" sà-çi schimbe locul, de$i nu este exclusà, ea este extrem de micá çi admisä numai in domeniul socialului.

în tezä se menfioneazá, cä conceppa filosófica a lui Mircea Florian nu reprezintä o simplä explicare a unor teorii deja cunoscute, ci prezintä o completare cu idei noi, cu gànduri ce dezvoltä tezele altor gânditori de pe pozipile timpului säu.

Se menjioneazá, deasemenea, cä teoria "recesivitáfii" este insoptä de prezentarea a patruzeci de dualisme recesive de bazä, gánditorul román lásánd ca sarcinä deschisä pentni generapile urmätoare descoperirea celorlalte antinomii, suport autentic al existenjii §i cunoa§terii. In tezä, referintele autonilui nu vizeazä tóate dualizmele recesive, ci numai pe acelea cu rol explicativ in planul cunoa§terii.

în concluzie se menjioneazä faptul, cä concepta filosoficä a lui Mircea Florian, caracterizatä prin "datul in genere" ca obiect al filosofïei §i prin "recesi vítate" - ca principiu al lumíi, aparpne çcolii filosofice care acordä maximum de universalitate domeniului preocupärilor filosofïei, gánditorul opunându-se limitärilor operate de diferite variante ale materialismului §i de cele ale idealismului obiectiv 51 subiectiv. hichelerea confine principalele concluzii ale tezeL ?i anume:

1. Opera sistematicä a lui Mircea Florian räniäne §i pänä in prezent insuficient cercetatä. Se are in vedere, in deosebi, lucrarea in douä volume "Recesivitatea ca structura a lumii", necunoscutä pänä nu demult färä de care imaginea asupra filosofïei gànditorului este inevitabil incompletä.

2. Este necesarä o analizä profunda a intregii opere filosofice a gànditorului román din punctul de vedere al conjtiinfei filosofice contemporane. Unele referinje la opera lui Mircea Florian, care s-au föcut pänä nu demult, trebuie sä fie inlocuite cu o cercetare liberá de orice cli§ee ideologice, in mäsurä sä stabileascä rolul exact al gànditorului in dezvoltarea gândirii filosofice românejti.

3. Studiile fslosoflce ale lui Mircea Florian se bazeazâ pe cunoaçterea celor mai importante tradijii ale gándirii íílosofice europene. Activitatea sa §tiin[ificä s-a manifestât prin preocupäri filosofice care îçi gäsesc analogii în sistemele îriarilor filosofi ca IJCant, G.W.F.Hegel, H.Bergson etc. Cu toate acestea, gànditorul román totdeauna s-a |inut la distanjä fa]S de ceea ce i s-a pänit excesiv, fie cS era vorba de apriorismul lui Kant, fie de idealismul lui Hegel, fie de intuitionisniul lui Bergson. In general, teoriile menjionate au fost concepute de Mircea Florian in scopul da a gäsi im fundament sigur filosofiei ca $tiin{ä.

4. Modul de abordare al problemei obiectului filosofiei capätä la Mircea Florian tin accent specific: nu pur çi simplu afirmarea, ci claiificarea principiului fundamental. Afirmajia, cä filosofía este o disciplina teoreticâ fundaméntala cu un obiect précis, are, la gànditorul roinîn, semnificajia de a reínvia prerogativele tradijionale ale filosofiei de a fi conçtiiuja culturii intregi san conjtiinta de sine a omuluí.

f 5. Elementul cardinal al teoriei cunoaçterii, promovale de Mircea Florian, il constituie specificifatea conçtiinjei ca factor al realità{ii, ceea ce permite gânditorului sü evite dublarea realitäjii cu imaginile. Realismul ontologie, astfel, are ca scop depäjirea unilateralitäp'i materialismului 51 idealismului.

6. Platfomia teoreticâ §i metodologicä a lui Mircea Florian implicatâ în abordarea diferitor problème (ilosofice este marcatä decisiv de conccp(ia sa origínala a recesivitäpi. Eviden{iindu-se ca o concepjie dialéctica în esenja ei, recesivitatea puna problemele filosofice aie schimbärii într-un cadru ontologie çi gnoseologic niult lärgit. Elementele noi intervenite sunt indiscutabil legate de "dualismul recesiv" $i caracteristicile sale, constatarea $i explicarea acestora desemnând momentul trecerii de la perspectiva "datului în genere" la "structura recesiva" prevalentá a existente!, a cunoafterii $i a valorii.

, Astfel, purtând peceten inconfimdabilä a unui mod original de gandiré, ratiottamentele lui Mircea Florian asupra filosofiei çi obiectului ei de studiu, asnpra

probleinei cunoajterii asupra esenjei lumii se circumscriu, §i nu numai ca intenjie, ín planul unei problematici de cel maí mare ínteres pentru contemporunietate; Preocupáríle pentru investí garea respectivelor probleme, concluziile de príncipiu la care a ajuns relevá, o data ín plus, aspirajia gánditorului román privínd asigurarea folului cíilüuzitor al fílosofiei ín intreaga via{4 a societáfií, ca §i couvingerile sale optímíste asupra viitorului acesteí discípliní fundaméntale. La (ema lezei au fost publícate iirmittoarele lucrüri:

1. Lozovanu E. Problema cunoajterii ín filosofía luí Mircea Florian. - Cliíjínáu, UTM, Cartea UníversitarS, 1998.

2. Lozovanu E. Fílosofia luí Mircea Florian / Istoria fílosofiei. Cicíu de prelegeri. Partea 2. - Chijináu, UTM, Cartea Universitará, 1998.

3. Lozovanu E. Problema obiectului fílosofiei in conccp[¡a luí Mircea Florian.// Revista de filosofie $i drept. 1998, nr.l.

4. Lozovanu E. Mircea Florian despre elementele viabile ale fílosofiei lui l.Kant.//Tezele confcrinjci §tiin}iíice aiiuale a Universitálii Teluiice din Moldova. - Clii§ináu, UTM, 1996.

5. Lozovanu E. Filosofía racionalista a lui Mircea Florian.//AFM. I sesiune Stíínlifíca anuala a AFM. - Chijináu, 1996.

1S

РЕЗЮМЕ

В настоящей диссертации освещены философские взгляды румынского философа Мирчи Флорнана (1888-1960). До недавнего времени не все его труды были, известии широкой публике, в связи с чем анализ его философских взглядов был неполным.

Целью диссертации является освоение творчества Мирчи Флориана, анализа его философских взглядов, оценка их с позиции общечеловеческих норм нравственности, определение его места в истории румынской философской мысли, преодоление тенденциозной трактовке его идей и устремлений допущенных некоторыми авторами предыдущих публикаций, посвященные исследованию взглядов мыслителя.

В первой главе диссертации рассматривается трактовка румынским философом проблемы предмета философии и проблемы отношения между философией и естественными науками. Показано, что эти проблемы Мирча Флориан решает с позиции критического реализма.

Во второй главе диссертации рассматриваются философские взгляды относительно проблемы научного познания и проблемы сущности мира. В цешре его философской концепции лежит принцип "рецессивности". Являясь в сущности диалектической концепцией, с точки зрения этого принципа философские проблемы развития мира рассматриваются в более ч] про ком онтологическом и гносеологическом плане. В связи с этим Мирча Флориаи назвал свою философскую концепцию "онтологическим реализмом".

Анализ философских взглядов Мирчи Флориана свидетельствует о том, что для этой эпохи он был прогрессивным мыслителем имеющий оптимистические убеждения относительно будущего философии как фундаментальной теоретической дисциплиной.

SUMMARY

In present thesis the philosophical view of romanian philosopher Mircea Florian (1880-1960) is deal. Till recently whole his works hasn't known to the general public, in view of this analysis of his philosophical views wasn't complete.

Tlie aim of present thesis is assimilating Mircea Florian's creative work, analysis of his philosophical views, estimate them from position of common to all mankind moral norms, determinate his place in romanian history of philosophical ideas, to overcome treat theodicy of his ideas and aspiration admitted from some author in previous publications, dedicate to reseatch of thinker's views.

In first chapter of thesis is examine the treat by romanian philosopher of problems of philosophy subject and problems of relations between philosophy and natural sciences. It is shown, that Mircea Florian solves this problems from pozition of critical realism.

In second chapter of thesis is considerate the philosophical views comparative with scientific cognition and world essence problem. In center of his philosophical concept underlies the principle of "recesiption". Present in essence a dialectical conception, from point of view of this principle the philosophical problems of world development are inteipreting in more loosely ontological and gnosiological plan. In odder of this Mircea Florian has called his philosophical conception "ontological realism".

The analysis of Mircea Florian's views evidences, that for that epoch he was a progressive thinker which have had optimistic convictions concerning the future of philosophy as fundamental theoretical discipline.