автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.02
диссертация на тему: Инструментальная музыка Бессарабии 1918-1940 годов.

Полный текст автореферата диссертации по теме "Инструментальная музыка Бессарабии 1918-1940 годов."

ACADEMIA DE §TIINJE A REPUBLICII MOLDOVA _ Institutul da Istoria Teoría Artel

'"3 C¿1

2 4 HOfl r- ^ „ ^

Cu titiu ds manuscns CZU 785(091 )<478.9)

PERETEATCO Alina «MUZICA INSTRUMENTALA ÍN BASARABIA INTERBELICA»

17.00.02 - arta muztcaia

AUTOREFERATUL tazoi do doctor Tn studiul ertslor

Ch¡§ináu, 1997

Taza a fost realiza» fn cadrul Institutuiui de Istoria fi Teoría Artel al Academiei de ÇtiïnÇe a Repubticti Mofdova,

Cortducàtor ftiin^ific Vladimir Axionov, doctor habilitât fn studiul arteior, profesor untversttar.

Referen^» oficiali:

1. Petru Stoianov, doctor habilitât In studiul arteior.

2. Vasile Zagorschi, profesor univereítar, Artist al poporului din República Moldava.

3. Victoria Melnic, doctor fn studiul arteior.

Sustinerea va avea loe la ^ deePéxb /Vfr 1997. orele fn fedinja corisiliului çtiinÇific specializat DH. 17.93.44 de conferiré a titlului çtûnfifk: de doctor Tn studiul arteior de pe làngà Institutul de Istoria çi Teoría Artei al Academiei de ÇtiïnÇe a Republicii Moldova (277612 Chiçinâu, bd. Çtefan cet Mare, nr.1).

Teza de doctor poate fi examinatâ fn Biblioteca ÇtiinÇficâ Centralà a Academiei de Çtiïnfa a Republicii Moldova (Z77612 Chiçinàu, bd.Çtefan ce) Mare, nr.1).

Autoreferatul a fost expediat la ^ nC^rpbr/\ 1997.

Caracterizares generalá a tezei.

Necesitatea studierii ¡storiei nationale, inclusiv a istoriei culturii, nu cero a arguméntate in mod special. Aceat imperativ revine cu o deosebitá cuítate acum, cänd a apärut posibilita tea de a reflecta istoria obiectiv, irá menajamente, de a aprecia evenimentele la justa lor valcare, de a scoate i suprafa^á únele fenomerve nume din trecut pe nedrept uitate.

Timpul pe care n träim poate fl definit drept una dintre etapele de cotiturá le istoriei, o perioadá cánd are loe o schimbare de viziuni radicalá, ceea ce srmite de a evalúa Tntr-un mod nou evenimentele istorice, de a descoperí smnifica^iile lor care páná ín prezent nu au putut fi obsérvate. Este cert cá inomenele istoriei nationale, cele ale istoriei muzicii, Tn particular, necesita o terpretare, iar uneori §i reinterpretare, de pe pozífii stiintifice. De aici reiese fn lod evident actualitatea cercetárii noastre.

Lucrarea f§i propune sá analizeze fenomene relativ recente din istoria jtturíi muzicalo basarabene (anii '20-30 ai secoiului al XX-tea) fi este dedicatá ;tivitátii unor compozitori care §i-au legat viaja §¡ destinul creator de asarabia. Un Ínteres deosebit prezintá, dupá noi, caracterul multiaspectual fi jmplex al culturii muzicale din Basarabía, care a suportat influente diverse, ovenind atát din partea Rusiei, a Ucrainei, cát $1 din partea arealului cultural imánese. Din aceastá cauzá, dupá cum e fi firesc, intensitatea procesului uzical din spa^ul geografic dat nu a fost omogená. La sfär§itul secoiului al IX-lea §i ín primele decenii ale secoiului al XX-lea In teritoriile de dincolo de rut s-au tnregístrat importante rezultate din domeniul crea^iei componistice jlte. Aceasta este perioada consideratä In Románia drept «época de afirmare» lui G.Enescu, compozitor care va da na§tere mai multor opusuri Btaimentale, intrate In patrimoniul national §i universal, tn ace§t¡ ani creeazá inunate modele de muzicá instruméntala Alfonso Castaldi, muzician rafinat, i un larg orizont cultural. Genurilor de muzicá instruméntala li s-au consacrat

fi Ion Nona Otescu, Dimitrie Cuclin, Alfred Alessandrescu, Mihail Jora, Pau Constantinescu, Stan Golestan, Filip Lazär, Mihail Andricu fi alt».

Anii '20-30 ai secolului al XX-lea constituie, da fapt, una dintre cete ma complexe controversate perioade istorico-culturale. In aceastä ordine de idei con6ideräm binevenitä afirmatia muzicologuiui I.Nestiev: "Cu cät mai mult nc fndepärtäm da bogata fi complicata epocä muzicalä a anilor 20 din perioads Interbelicd, cu atdt mai edrficatoare devin pentru not descoperirile fi realizable discutiile fi rätdeirile din acei ani samnificativi"1.

in perioada studiatä, Tn Basarabia funetionau numeroase institu^ii de Jnvätämint muzical. fcoti de muzicä, colegii de muzicä, diverse clase muzicale trei conservatoare, society muzicale. Au avut loc fi unele tentative de a eres un teatru de operä fi chiar o orchestra simfonicä, care ar fi functiona permanent.

fn lucrärile consacrate procesului muzical din Basarabia interbelic: figureazä prioritar numele compozitorilor §t.Neaga fi E.Coca. Doar sporadic sunt pomenty C.ZIatov, K.Romanov, G.latentkovski, V.Bultcev, V.Onofrei V.Serotinski. Activitatea multor intelectuali care au contribuit la dezvoltarei culturii muzicale din ,acea perioadä este trecutä sub täcere. Astfel desconstituirea ¡storied in integrum este anevoioasä.

Opjjunea noasträ pentru aceastä etapä ¡storied Tn calrtate de obi act d cercetare se explicä fi prin faptul cä perioada interbelicä a tost acea epoeä T decursul cäreia genurile fi formale muzicii instrumentale au cäpätat pentn prima dati o dezvoltare fnsomnati in Basarabia. Astfel, de exempli K. Romanov scrie doufl concerte pentru pian - primele lucrSri de acest gen f Basarabia. Primele compozi^ii instrumentale de camerä, cu adevärs profesioniste. Ti apar$n lui §tefan Neaga (sonata pentru dtferite instrumenta miniaturi pentru pian fn etil national). In deceniile 3 fi 4 au fost create fi prime)

1 I Nmöw, MuilKa mefvwmnogo <iv»<Jt*tilet)« // Sov muzik». 1667, nr 3, p 73-67.

¡imfonii ale compozitorilor basarabeni. Autorii lor sunt Çtefan Naaga, Eugeniu y oca, Constantin Zlatov.

Obiectivul actualului studiu constitá în cercetarea procesului de formare i creafiei componistice instrumentais din Basarabia ín totalitatea :ompart¡mentelor ei. Muzica instrumentais este analizatá ín contextul altor lenuri, ceea ce ns-a permis sâ punetn în valoare tràsàturile ei s pacifica.

Plecând de la studierea unui §ir de lucrâri muzicale aparflnând genului, se ace tentativa de a aprecia gradul de influent a creafiei din alta spatii asupra elei autohtone §i de a evalúa coeficientul de originalitate a acesteia din urmâ .

în procesul elaborârii tezei, autorul §i-a propus sà elucideze urmàtoarele róbleme:

- particularitáfile istorice de dezvoltare a muzicii instrumentale din lasarabia în spaÇiul temporal indicat;

influenta artei muzicale stràine asupra creafiei componistice istrumentale de la Chifinàu;

- sistematizarea genurilor muzicii instrumentale din Basarabia din erioada studiatá.

Analiza lucrárilor muzicale pàstrate pânà in prezent, a presei periódica, a urselor de artiivá, a literaturii muzicologice din república Moldova, fosta .R.S.S., România §¡ din fárile vest-europene are menirea de a elucida spectele pufin studiate ale problemelor nominalizate.

Obiectul investigador este determínat de specificut creafiei instrumentale n Basarabia interbelicà. Muzica instrumentais a ocupat çi continué sâ ocupe ri lue de seamà ín cultura muzicalâ a Basarabiei. Compozitorii au manifestât t Ínteres constant pentru paleta sonorà, oferitâ de diverse ansambluri strumentale. Dupà pàrerea muzicologului román Octavian Lazar Cosma. ín imeniul muzicii simfonice "potenfialul orchestrai §i forta transformar« tematia-

mului depàçeçte cadrele celoralte genuri"1.

fn calitate de surse aie studiului figureazâ créante instrumentale - cele simfonice §i de camerô - pôstrate Tn foridurile Arhivelor Nationale aie Republicii Moldova çi României, aie Bibliotecii Conservatorului 'CPorumbescu* din Bucureçti §i cele aie Radiodifuziunii Rom&ne, precum çi cele din cotecÇile personale aie muzicologilor Vladimir Axionov fi Ion Pàcuraru.

Cu regret, majoritatea lucrârilor din creatfa compozitorilor basarabeni nu au fost interpretate. Ceuzele acestui fapt sunt diverse. Principalul motiv, dupä pärerea noasträ, rezidà Tn aceea câ timp Tndelungat multe opusuri au fost considerate pierdute, fàrâ nici o sperantâ de a fi regàs'ite. O altà explicable, probabil, poate fi çi pàrerea preconceputà a specialiçtilor Tn materie despre nivelul artistic al acestor compozi^ii. Nu tncercäm nici sä confirmäm çi nici sä infirmäm fn preambul acest lucru, deoarece problemei Tn cauzà Ti sunt dedicate Capitolefe II çi III aie lucrârii.

Drept bazä stiintificâ pentru tezâ ne-au servit studiile fundamentale aie cercetàtorilor români, germani, francezi, americani fi ruçi în domeniul arte instrumentale. La studierea miçcârii instrumentale în contextul cultural=artistic al timpului a fost utilizat principiul metodologic complex al metode cuttural=istorice de cercetare. Cercetàrile Tn domeniul creaflei instrumental« simfonice çi camerale au solicitât utilizarea metodei comparativ-structural« pentru elucidarea particularitätilor artistice aie operelor analizate.

Aportul stiintific al investigatiilor. fn aceastä lucrare sunt prezentati pentru prima datà constituirea çi evoluflea artei instrumentale basarabene Tr contextul cultural=artistic al timpului. Toate fenomenele çi evenimentele ce s-ai produs in Basarabia sunt examinate Tn stränsä legàturà cu proceseie similari care au avut foc Tn partea dreaptâ a Prutului, mai aies Tn Moldova. Autoruf i

10 L Cosma, Hrontcul muzicii romineitj, Vol VIII, Bucursçti. 1988. p.7.

introdus fn circuitul çtiinfific rezúmatele analízei partiturilor simfonice §i ale celor de camerá semnate de compozitorii basarabeni din perioada studiatâ (Çtefan Neaga, Eugeniu Coca, Constantin Zlatov, Konstantin Romanov).

Importanta practicà a investiaatiilor. Cercetârile realízate oglindesc particularité file unei perioade importante în dezvoltarea muzicii instrumentale basarabene, studiate pânà în prezent insuficient çi unilateral. Rezultatsle investigator pot servi drept sursâ pentai cercetârile viitoars In domeniul muzicii instrumentale §i ca material didactic destinât procesului de instruire In cadrul Academiei de Muzicá «G.Musicescu», Institutului de Stat al Artelor, liceelor colegiilor de muzicà, etc. Rezultatele obfinute pot contribuí la completares repertoriului formafiilor orchestrale çi ale celor de" camerá profesionista §i de amatori.

Aprobarea rezultatelor tezei. Lucrarea a fost realizatá In cadrul Institutului je Istoria çi Teoría Artei al Academiei de Çtiinfe a Republicii Moldova, Secfia 'Muzicologie", discutatá la fedinfele Secfiei §i ale consiliului çtiinfific §i ecomandatá pentru susfinere.

Unele aspecte ale investigador çtiinfifice confinute fn tezà au fost ibordate în comunicàrile autoarei, prezentate în cadrul urmátoarelor conferinte >i simpozioane:

"Problème actúale ale studiului artelor în Moldova",4-5 inartie 1992, ihi§inâu ( comunicares «Muzica pentru pian în Basarabia interbelicá»

"Problème ale atudieríi artei naponalo", 16-18 februarre 1993, Chiçinàu, comunicarea «Muzica instruméntala în Basarabia interbelicá»)

"Eugen Coca - simpozion jubiliar", 29 mai 1993, Chiçinâu, (comunicarea Creaba simfonicá de E.Coca) ;

"Arta românà a perioadei interbetice", 13-14 octombrie 1993. laçi, iomunicarea «Arta muzicatà basarabeanà a perioadei interbetice»)

"Muzica basarabeanà a secolului al XX-lea", 20-24 decembna, 1593, hiçinâu, (comunicarea «Creaba instrumentais a compozitonlor din Basaiabia»)

Conferirita anualä a HTA, 21-23 marta, 1994, Chifináu, (comunicarea «O create de E.Coca recent desooperitá»)

Conferin^a anualà a HTA, 19-21 martie, 1995, Chiçinàu, (comunicarea «Creame simfonicä a lui E.Coca din perioada interbelicà»)

ConferinÇa anualà a HTA, 26-28 martie, 1996, Chifinäu, ( comunicarea «Muzica instruméntala de camerâ in Basarabia interebelicâ»)

ConferinÇa anualä a HT A, 25-27 martie, 1997, Chiçinâu, ( comunicarea «Schijele simfonice de Çt.Neaga»)

Rezultatele de bazä ale cercetàrilor çtiinfjfice efectúate de câtre autoarea tezei au fost publícate în articolele menciónate la sfârçitui autoreferatuiui.

Structura tezei. Teza este alcâtuitâ din introducere, trei capitale, Incheiere, note, bibliografie, anexà, care include exemplele muzicale.

REZUMATUl TEZEI fn Introducere sunt motivate opÇiunea pentru aceastà temà çi actualitate. problemelor abórdate, sunt stabilité scopurile fi obiectivele lucrärii, este elucida aportul çtiintific al tezei, este pusá în luminà valoarea ei practicâ §i teoreticà, sun descrise metodele de cercetare çtiintificà de care s-a fâcut uz pe parcursu investigador. Introducerea confine, de asemenea, fi o trecere în revistá i literaturii fi a altor materiale utilízate în procesul de lucru.

Capitolul I, - «Anii 20-30 ai secolului al XX-lea in istoria muzicit instru mentale dm Basarabia» - este consacrat analizei conditulor socio=culturale îi care au apärut §¡ s-au dezvoltat genurile de muzicä instrumentais în Basarabia îi perioada de referinÇà. este pus în luminà specificul évoluai acestora în teritorii dat. Pentru a prezenta în mod obiectiv çi adecvat particularitátile perioadt analízate, sunt descrise cadrul istorico=social çi cele mai importante reatizäri îi

domeniul culturii muzicale din teritoríu pänä la 1918. Muzica instrumental din Basarabia este cerceta tá tn contextul dezvoltáríi culturii splrituale pe ambele maluri ale Prutului, luándu-se tn considerare particularitá^ile acestei perioade istorice. Se tncearcá a realiza o comparare a condi(iilor sociale fi culturaMstorice in care s-au constituit fi au evoluat genurile de muzicä instrumental la Chifináu, la§i, Bucurefti.

ín prima jumätate a secolului al XlX-lea viaja muzicalä tn Basarabia era áetermínatá Tn cea mai mare parte de diferí^ artifti afiafi tn turneu. Or, am putea afirma pe bunä dreptate, cä muzicantü-instrumentifti din teritoriu erau ín marea lor najoritate nifte amatori, ei desfá?uránd mai mult o activitate interpretativa decát Mmponisticä. Prin aceasta se fi explicä numärul mic de creafii muzicale din perioada analizatä. Ne sunt cunoscute doar douá piese datánd din perioada de referin{á fi apar^inánd lui V.Gofman («Bessarabskii suvenír» - «Suver.iru! basarabean» fi «Popurrí na moldavschie temí» - «Potpuri-ul pe teme moldovenefti»).

In cea de-a doua jumätate a secolului al XlX-lea fi mai ales la tnceputul secolului XX via{a muzicalä din Basarabia capätä un caracter mai intens Sh amplificá activitáfile concertistice, sporefte interesul pentru tnvätämäntu! muzicdl Apar instituí speciale de tnvätämänt muzical: la Chifináu sunt deschise fcoM" muzicale ale lui V.Gutor (1895, 1900), colegiul de muzicä (1900), cíasele rio muzicä ale C.Hrfanovscaja.

Odatá cu aparca acestor instituí, se dezvoltá §i tradi\ia instiunti nuizicate In familia, care devine o normá de existen(á a unor cercuri largi ale populate din Chifináu ceea ce contribuie substantial la formarea uneí culturi mu/icale fi la sporirea numárului de melomani care frecventeazá concertel« publice, rievenite din ce In ce mai numeroase.

Legáturile muzicii din regiune cu procesul muzical din Taiá au devenil mai stránse.

Viata culturalâ a Basarabiei depindea Tn perioada interbelicà de bun funcionare a institutiilor de învâtâmânt muzical. Cu eforturile profesorilor çi al elevilor de la colegiul muzical, aie conservatoarelor «Unirii»(1918; «NationaU(1925) çi «Municipal»(1936) se organizau concerte solistice, de canner; çi simfonice. în afarâ de institutiile mentionate, la Chiçinàu mai existau çi ait forme çi organisme de educare muzicalà, de initiera a publicului larg cu muzic clasica. In aceastâ ordine de idei sà amintim «Cursurile de pian accesibile tuturor de V.SeroÇinski. în anii '20-30 la Chiçinàu functionau sporadic diferite société muzicale, ca, de exemplu, Societatea Muzicalà din Chiçinàu (1923), Societate Filarmonicá (1928), Societatea Muzical-lstoricà (1931). Deçi tematica lectiilor concert, organízate de aceste societàti, era foarte variatà çi lipsitâ de o lini directorie, de un anumit sistem, totuçi ele, prin faptul câ îçi propuneau drept sco¡ interpretarea çi promovarea unor adevàrate valori artistice, au avut un roi pozitiv îi cultura muzicalà din acea perioadâ. Meritâ a fi mentionate çi concertele jubiliar consacrate drferitur compozitori, care se bucurau de un mare succès: L.vai Beethoven, F.Schubert A.Rubinçtein. Evenimente cu adevàrat remarcabile ai constituit çi tumeele la Chiçinàu aie unor interpreti de renume ca G.Enescu A.Ciolan, J.Bobescu.

în Capitolul I, se mentioneazâ câ viata muzicalà dinamicâ a Chiçinâuli din anii '20-30. diversele forme de edúcate çi de învàtàmânt muzical, au foe adevàrate stimulente pentru creatia componisticà de aici. în perioada de referintá alàturi de airtori deja consacra^ (printre ei se impune, mai aies, figura II M.Berezovski), apare o întreagà pleiadà de tineri compozitori, ca V.Onofre V Bulîcev, I.Bazilevschi, G.laçentkovski çi altii, care çi-au încercat puterile ti domeniul muzicii instrumentale. Alàturi de ei au început sà serie muzicà G.Bor§ S Çapiro, P.Çerban, A.lliaçenco, I.Zon-Poleakov. Mérita a fi mentionati Tn m» spécial compozitorii Çt.Neaga, E.Coca, K Romanov çi C.ZIatov, Analiza creare acestora este raflectatâ pe larg In capitolele urmátoare ale tezei.

Capitolul doi - «Creaba simfonicà» - este dedicat investigador în domeniul respectiv, având ca obiect de referinÇâ lucrâri de Çt.Neaga, E.Coca, K. Romanov si C.ZIatov.

Cercetârile efectúate ne-au permis sâ constatàm cà anii '20-30 ai secolului al XX-lea surit marcap de evolupa în ascensiune a genunlor de muzicâ simfonicà. La drept vorbind, în aceastà perioadâ în creaba compozitorilor locali apar pentru prima datâ specii precum simfonia §i concertul instrumental, (n lucrare sunt supuse analizei mai multe partituri ale timpului, parte dintre care le-am descoperit, ele fiind considerate dispàrute. Unele partituri, ca de exemplu «Capriciuf román» çi «Schi^a simfonicà» de E.Coca. concertele pentru pian de K. Romanov, sunt supuse analizei pentru prima oarâ.

Constatàm eu regret câ o bunâ parte din partiturile autorilor din aceastâ perioadâ, din cauza condifiilor vitrege care s-au créât ulterior, au dispárut fàrâ urmà, iar despre existera lor aflâm doar din márturiile contemporanilor, din diferitele recenzii çi cronici inserate în paginile presei periodice a timpului.

Capitolul este seefionat în patru paragrafe, flecare dintre ele fiind consacrai analizei creator compozitorilor men^ionati. în preambulul fiecàrui compartiment este prezentatà o scurtâ característica a creafiei simfonice a compozitorului dat din perioada de refenn^a.

Domeniul simfonic este considérât principal în creaba compozitorului E.Coca, el fiind reprezentat prin cele douà simfonii, tablouri simfonice, poemele simfonice, «Capriciul roman», Concerto grosso pentru orchestra de coarde çi câteva suite orchestrale. E.Coca a activat mai intens în genurile instrumentale, apropíate traditiilor làutâre§ti. în lucrârile acestui compozitor se impune ! ibera tratare a formeí muzicala, característica pentru specii ca fantezia, rapsodia etc Putem doar presupune cá prefarinta autorului pentru structurile muzica'.e libere a fost conditional da nivelul nu prea înalt al studiilor saie profesionista în compozitiile de acest tip desfàçurarea rnuzicalà caleidoscopicà în cadrui tincr forme libere nu a fost decât o camuflare a nsuficientei instruirii simfonice ca ataie

O altá explicatie a acestei predilecfii derivé din tendinta prédominants in creati; reprezentantilor «tinerelor» çcoli componistice nationale, care cuftivau astfel di specii ale muzicii instrumentale ca rapsodia, suita moderná, capriciul, potpuriul Anume ín atare cond¡t¡¡ ar fi fost posibilâ ïmpletirea organicé a tradifiilo romantismului muzical cu elementóle folclorice nationale.

Creatia simfonicà a lui E.Coca din anii interbelici atestó utilizarea uno anumite procedee constante. Compozitorul a valorificat cu o deosebítá dragosti tehnica interpretâni làutâreçti la vioarâ, fapt reliefat prin melismaticà, prin pasajeli de virtuozitate, glissando, articularea acutâ característica manierei interpretativo : làutarilor Tematismul operelor lui E.Coca este dominât de ornamentare; inventivà, diversitatea cromatizàrii treptelor modurilor, utilizarea frecventà ; secundelor mérite. Rítmica muzicií lui E.Coca are deseori un caracter liber ¡mprovizatoric. în ea predominé accentele neregulate, tendinta 6pre structui metrice complexe fi variabile, impulsivitatea desenelor ritmice, marcatâ di abundenta trioletelor a sincopelor. Toate tràsàtunle menciónate aici vin s sus(inà afirmaba noastrá privitoare la legàtura creatiei compozitorului eu folclori muzical románese.

în sfera armoniçi, este remarcabilà influença traditiilor romantice exprimatâ, în primul rând, prin aplicarea complexelor plurivocalitative, prii utilizarea diferitelor modulafii §i inflexiuni. Despre elementóle romantice specifio stilului lucrârilor componistice aie lui E.Coca din anii '20-30 ne màrturisesc ^ factura lor. §i libertatea romanticà in tratarea formelor muzicale.

Diversitatea elementelor stilistice menciónate, folosite de E.Coca îi creable din anii interbelici, atinge cota maximà în operele lui simfonice semnate I începutul anilor '40, în spécial, în «Simfonia primàverii». O asemene: coniplexitate stilisticâ devine mai putfn pronunfatá în perioada postbelicâ

Sunt deosebit de interesante çi experimentele de creafie in domenii analizat aie unui ait compozitor basarabean, Çtefan Neaga. Evolufia stilului di creaÇie al lui Çt. Neaga este mai reliefatâ în lucrârile saie instrumentale. Dacâ îi

It

>imfonietta(1922) iese m evident tendinta de imitare a iui D.Scarlatti, iar in iimfoniile, compuse In anii 1924 §i 1926 §i In poemul simfonic «Muzicantul irb»(1930) se observé o simbiozá a traditiilor láutáre§ti cu cele romantice, atunci inaliza «Schitelor simfonice» ne permite a sesiza cu certitudine pátrunderea ín itilul sáu a tendintelor impresioniste. Asimilánd tradi^iile lui C. Debussy, §tefan >leaga concepe paleta orchestralá ba fin ?¡ rezervat din punct de vedere imotiv, ba senzual-splendid, tinde spre individualizares maxima a elementelor ei :onstitutive Nu mai putin semnificativá este §¡ atitudinea compozitorului fa{á de nelodi8. fn schita simfonicá «Viscolul», Neaga evitá utilizarea unor construct" nelodice de respirare largá: aici predominé formúlele intonationale scurte, aconice, inventive din punctul de vedere at desenului melodic ritmic. ín aceastá >rdine de idei, §tefan Neaga se aseamáná cu C.Debussy, pe care la timpul sáu iu íncercat unii sá-l acuze da «destrámarea dezastruoasá a melodiei». Ritmica lin «Schitele» lui §tefan Neaga este §i ea mult apropiata de cea impresionista. )rept dovadá pot serví varierea accentelor ritmice, cea a másurilor, libertatea nifcárilor temporale. Ca la compozitorii francezi, In creaba lui §t. Neaga se ibservá o grijá deosebitá pentru expresivitatea fonicá a armoniei pitore§ti fine.

Analizánd «Shitele simfonice» ale lui ¡Jtefan Neaga, nu pot fi do acord cu isertiunea muzicologului A.Sofronov care afirma cS «aici este vizibiia naturitatea insuficiente a compozitorului in ceea ce prívente foiosirea mijloacelor irchestrale §i metoda de dezvoltare a materialului tematic, precum ?¡ Tn ceea es -e refera ia diversitatea «stilistlcá a limbajului»3. Rezultatele analizei unor anumite :reatii pun In evidentá adeváratul spirit explorator al fSnárului St. Nespa.

Cele doua concerte pentru pian ale lui K.Romanov prezintS, de asemerea, iteres pentru cercetátori. Ele sunt primele modelo de acost gen complex, apárute i Basarabia, specii care necesita din partea compozitorului o adevSratá rnáiestve irofesíonali, o sintezá a dramaturgiei simfonice cu co"c»rti~t'~í a

\ Sofroncv. $tcfa»Nean. CWsinJu. !'»si. p 27.

partidei solo. Particulantáfile inerente fiecàrui concert aparte nu pot ínsá pune în umbrà únele tiâsâturi comune ambelor lucrâri: opunerea semántica a pár^ilor componente ale formei ca principiu dramaturgie de bazà, grija sporitá fa{a de planurile arhitectonice generala, evitarea nuanfarii detaliilor. Uneori, se simte lipsa dezvoltárii intense a tematismului muzical. Dezvoltarea tematicà tn concertele lui K.Romanov se reduce, ¡n fond, la anumite transfiguràri tímbrate fi factúrale, prin care cele douâ lucrâri se aseamânâ. Unele dintre procedeele scriiturale (predominarea agregatelor acordice, a pasajelor bazate pe figura tille armonice etc.) utilízate de K.Romanov îçi au sorgintea in concertele lui S Rahmaninov. O asemenea influent este fireascá, dacá luám fn considéra^ faptul cá cele douâ lucràri ale lui K. Romanov constituís etapa initialá a abordárii genului de concert pentru pian în cultura muzicalà basarabeanâ.

Analiza lucràrilor simfonice aie lui C.ZIatov, realizatà în acest capifc dovedeçte câ acest compozitor deseori utiliza fn creable sale únele ten muzicale, procedee artistice, mijloace de expresie pe larg întâlnite çi fn muz¡< unor compozitori predecesor!. Meritul luí C.ZIatov constà în faptul da a fi Incerc a le prelucra çi a le folosi conform unei concept persónate, însà în acet conditií, gradul de originalitate al creatiilor sale este net inferior în comparare «modelele» de inspirare. în únele cazuri, de exemplu, fn Simfonia nr.3, dr< sursâ de inspiratie apare muzica ruseascá ( în special, cea a lui P.I.Ceaikovsl iar fn áltele • tradtya làutâreascà («Suita moldoveneascâ»),

Rezultatele investigatiilor ne permit a conchide cà anume în anii 20-30 secolului al XX-lea în Basarabia iau naçtere genuri muzicale precum simfor tabloul simfonic, capriciul, concertul instrumental, genuri care se afirmé ultei aici în perioada postbélica prin compoz¡t¡ile semnate de L.Gurov, S.Loi V.Zagorschi, V.Poleakov, G.Neaga, P.Rivílis.

în Capitolul III - «Muzica instrumentais de camerá» - se ¡ncearci argumenta ¡nteresul sporit pentru genurile muzícii instrumentale de camerí compozitonlor basarabeni din perioada de refermtà.

Menfionàm cà istoria muzicii instrumentais de camerä din Basarabia nu este prea îndelungatâ. Primele models ale acesteia au aparut la sfârçitul secolului el XlX-lea. Dar despre existenta lor ne mârturisesc doar sursoie de arhivâ. Primele exemple din acest domeniu al muzicii, care s-au pâstrat de facto (manuscrisele partiturilor), fin de anii 20-30. Anume tn aceastä perioadä compozitorii locali au abordat majoritatea genurilor instrumentale de camerä: începând eu miniatura çi terminând eu cele mai complicate specii de ansamblu.

Compozitorii Çt.Neaga, E.Coca, K.Romanov, C.Zlatov, care fäcuserä în acea perioadä studii muzicale profesionale, experimentau intens in domeniul mentionat. Interesul deosebit pentru muzica de camerä a fost stimulât fi de tradi$a muzicii de casä çi de via\a concertisticä intensä.

Vom sublinia cä eel mai râspândit gen al muzicii instrumentale de camerä in creatia compozitorilor basarabeni din anii '20-30 a fost miniatura pentru pian. în nnajoritatea cazuriior, abordarea de cätre compozitori a acestui gen este dictatâ fi motivatà de necesitâtile practicii muzicale - fie instruirea muzicalä la domiciliu, fie Dedagogia muzicalä sau completarea repertoriului concertistic. Autorii locali au ireat un numär mare de miniaturi pentru pian: preludii, studii, valsuri, o ssrie de :ompozitii programatice, cum sunt «Joe» çi «Basarabeanca» de Çt Neaga. jrtimele d'ouä compozitn au intrat pe larg în repertoriul didactic pentru pian çi au Dbfinut un statut real in cadrul valorilor nrtistiee nationale. Aceasta se explicä prin :aptul cä în sfera imaginilor artistice §i în cea a mijloacelor de expresie ;aracteristice pieselor date prédominé un component care s-a dovedit a fi un jarant sigur al vitalitätii lor. Se are în vedere caracteru! national si muzicii, svidenÇiat atât prin tràsâturile modale, ritmice çi toxtura!« preluate din practica nterpretativä a läutarilor, cât fi prin denumirile miniaturilor

Un succès relativ mai redus au avut vsisurile pentru pian eompuse de i.Zlatov. In penoada creàrii lor (enii '20-30) elo se interpret?«» numai in cercunle imatorilor de muzicà. Acest fspt nu este deloc întàmplntor O anaûzâ mai detaüatä

d tuturor valsurilor ne duce la conclu2ia cá tematica lor se bazeazá pe modele • unoscute, larg ráspándite, preluate din creaba compozitorilor romantici.

Totu?i, s pre deosebire de prototipurile arhicunoscute ale acestora, valsurile •• C Zlatov nu pot fi califícate drept momente de vârf ale genului. In cadrul tor se •ih/tíazá arsenalul mijloacelor expresivo anterior folosite de câtre F.Chopin, i iszt, I.Strauss, P.Ceaikovski fi de càtre al ti compozitori. Défi C.ZIatov a copiai -l'iumite elemente ale structurii interne §i externe a genului de vais, lucrârile lui •hi trebuie neçljate, ele reprezentând primele modele de acestgen în Basarabia,

Compozitorii basarabeni çi-au Tncercat fórjele nu numai în domeniu mmiaturilor instrumentale, dar §i în cel al sonatei instrumentale. Lucrârile de aces' gen create de Çt.Neaga fi K. Romanov s-au bazat pe traduite deja cristalízate. D< exemplu, nu existâ nici o îndoialà cà lui K.Romanov i-a servit .drept model de gâridue componisticà creapa compozitorilor ruçi, mai aies, cca a lui P.Ceaikovski Diept argument poate servi fn acest sens, în primul rând, claritatea desenuli melodic al temelor principale, sinceritatea în exprimarea sentimentelor §i schi^arei reliefatà a stârilor emotive contrastante, create, de fapt, prin interrnedii contrastelor timbral-dinamice; arhitectonica temelor principale fi a secfiunilo formei, care imitá alternarea unor «pánze muzicale».

Modelele stilistice, proluate de câtre Çt.Neaga, s-au arâtat a fi diferite Modificàrile efectúate în modul de tratare a ciclului de sonatà (schimbarea loculi part» a doua lirice cu cea de-a treia, scherzo), în tratarea genului primar din parte a doua (mazurca) denota influença creaÇîei lui F.Chopin. AbundenÇa episoadelc dezvoltate polifonic demonstreazà afinitàÇile eu muzica lui C.Franck. Tema pár^ii treia a Sonatei trezefte asociafii directe cu celebra temâ «Ave-Maria» de Bact Gounod

Numeroasele analogii eu operele create anterior -nu diminueaz 01 iginalitatea fi nu micçoreazâ specificul sonatelor-duet analízate, Drept dovac poatt» servi çi faptul cà în decembrie 1934 sonata pentru vioarà fi pian în si-mim

lui Çt.Neaga a fost distinsà eu mentiunea întàia In cadrul Concursuliii de lompozitie «G.Enescu».

Particularité tile de tratare a genului de trio instrumenta! in penoada de sferintà ies în evidentâ, în spécial, In compozitia omonimâ a lui K Romanov -rio d-moll. El se impune pnn folosirea mâiestritâ de càtre autor a posibilità^lor ahnice aie instrumenteior, prin tratarea virtuoasà a partitiilor instrumentale, de semenea, prin diversitatea paletei dinamice çi factúrale. Structura intonafionalâ §1 naginile artistice ale acestei lucrári, principiile de creare a formei, utilízate în ea, lemonstreazâ convingâtor prezenta unor elemente ce provin din limbajul muzicii useçti din secolul al XlX-lea in domeniul formei, în cel al dramaturgiei, în paleta nijioacelor de expresie, K.Romanov continué sà dezvolte traditiile lui '.Ceaikovski, prezente §i în Sonata sa. Caracterul melodiei deseori demonstreazâ sgáturile cu muzica de camera vocalà a lui A.Guriliov, A.Varlamov, in afarà de iceasta, se simte influença stilului elegiac al unor romante de M.Glinka.

Pasiunea pentru muzica rusà se observé çi în Cvartetul de coarde în sol-ninor al lui E Coca De exemplu, partea a doua a Cvartetului, conform apreciorii ideevate a muzicologului E.Kletinici, reprezintà «stihia cantabilitàtii ruseçti» in »celafi timp, cítatele folclorice directe Upsesc in lucrare cu desàvârçire Specificul îational al melosului rusesc nu se reflecta sub forma utifizârii unor cítate de nelodii populare, ci in pâstrarea unor trásáturi caracteristice alo acostub, mai aies n structurile ritmice çi modale. Cu toate acestea, aici se sesizeazà fi influente aie olcloruiui moldovenesc, Aproape toate frazele solo sunt erecutate de càtre prima cioarà. Dominares ei in comparatie cu alte partid», tratarea ei virtuoasà, introduc n creare cunoscutele trâsâturi aie muzicii lávitare^fi

Cvartete instrumentale a créât si Çt Neaga ïotuçi evartete1«* lui se jeosebesc radical de cele aie lui E.Coca Dacá E.Coca utiipreazâ pnncic1'1." rie ;reatie aie compozitorilor n.151, atunci izvoarele mn/icu dm cw+ptwl tut Stf lascif jrmeazà a fi càutate în crnatiiîe compozitorilnr fcolii franc?7o mai ex?ct. în cr'? s'e lui C Franck Consecnt«'» ?cr"î''?< pas'un fxw-iir>i l'p/Hn w

s¡m{iu» in utilizarla antitezelor tipice: exaltarea §¡ sobrietatea, libertatea c exprimare §¡ organizarea structural rígidá, In preponderarla procedeel« pclifonice de dezvoltare tematicá ín saturarea partiturn cu acorduri alterate.

Dupá spectrul de imagini, cal mai complex dramatic este Cvintetul l¡ 11 Neaga. Mentá a fi subliniat faptul cá ín aceastá lucrare, íntr-o másurá mai mai lecát ín alte opuáuri ale autorului din perioada studiatá, este mai evidenl . 'tílucrarea unor surse folclorice. Aceasta se reflectá fn melodia finá, pliná c ■ ¡chame, in rnodul frigic, desenul ritmic plastic, abundánd ín sincope, care deriv lin rubato iniprovizatoric al melodiilor populare, dar §i ín arhitectonicá. íntre i;i ocesui muzical - de la tempoul lent la eel rapid - se aseamáná cu evaluári bipartite ale tarafunlor láutáre§ti. De§¡ forma fiecárei párti a ciclului poate conversona! íncadratá ín ni§te structuri clasice (de sonata, de variare, de forrr tripartitá), mult mai important pare a fi caracterul romantic-impresionist, c rapsodic al formei, precum fi «vánturarea» liberá neintreruptá a internadlo «ímpletirea» unor celule intonationale scurte, caracteristice pentru imprc _a|ii populare instruméntala.

?n íncheiere, sunt recapitulate principalele rezultate a invastigatiilor, sunt formulate concluziile finale. Catre sfár§itul anilor '30, i Basarabia se profileazá tendinta de cáutare a unor modalitá^i optime de dezvoltai a culturii muzicale ín totalitataa formelor ei de manifestare: Invátámántul muzica activitatea interpretativa §¡ cea componisticá. Anií '20-30 ai secolului al XX-lea a constituit o perioada de familiarizare cu principalele genuri de muzicá

instrumental fi de cáutári creatoare insistente. ínsá, abordánd o tematic ñaua, caulánd imagini §1 mijloace de expresie inedite, compozitorii nu reu^ea íntoUlóauna sá ajungá la rezultate artística notabele: únele creafii denota lips ¡ndividualitáti stilistice (ole prezentándu-se ca un amestec de stiluri stráine), urior n a&áturi nationals a unei dezvoltári cu adevárat simfonice a materialuli ÍMuZiCIii §i nu fcáta dtloc íntámplátor faptul cá majoi hatea lucrárilor create i «i<.-ci»Síia pt: toada nu au intrat ín (epeitonul de concert au c valoaie istoncá

Bessarabian's instrumental music of 1918-1940

This work is turned to comparatively recent pages of history of musical ;u!ture of the country and dedicated to activity of composers, which threw in heir lives and creative lot with Bessarabia.

In dissertation for the first time is present a panorama of historical development of country's instrumental music of years 20-30 of the 20-th ;entury. Indicated process is following in culture-artistic context of time with ¡onsideration of similar tendencies in musical culture of the Moldova situated »eyond the river Prut.

By this work was entered in scientific usage the results of studying (ymphonic and cameral-instrumental works of such a composers like E Coca, <L Romanov, K.ZIatov. Some works of Shtefan Neaga like, for example, (Symphonic drafts» and «Sonata for violin with piano», which was analyzed >arlier in music research works is regarded in a little bit another aspect.

Generally, wo can draw attention that experience of Besssrnbinn'S nstrumental music of years 20-30 turned out to be fruitful for the next jeneration's composers but still not all analysed in Ibis work scores became the nusic public's property

Author expressing the hope, that this work will help to attract attention to ebirth (publishing, performances) those music works of Bpssarab'^p ¡omposers. which by different teasons turned out to bo undeservedly forgotten

Инструментальная музыка Бессарабии 1918-1940 годов.

Данная работа обращена к сравнительно недавним страницам истории музыкальной культуры края и посвящена деятельности композиторов, связавших свою жизнь и творческую судьбу с Бессарабией.

В диссертации впервые представлена панорама историческогс развития инструментальной музыки края в 20-30 годы XX века, произведена классификация основных ее жанровых разновидностей Указанный процесс прослеживается в культурно-художественном контексте времени с учетом аналогичных тенденций в музыкальноР культуре запрутской Молдовы.

Работа вводит в научный обиход результаты изучение симфонических и камерно-инструментальных произведений композитора Е.Коки, «.Романова, «.Златова. Некоторые сочинения штефана Няги, ка например, «Симфонические эскизы» и Соната для скрипки с фортепиано анализируемые раннее в музыковедческих трудах, рассматриваются ! несколько ином аспекте.

В целом можно отметить, что опыт инструментальной музыю Бессарабии 20-30-х годов оказался плодотворным для композиторе последующих поколений, но все же не все проанализированные в денно работе партитуры стали достоянием музыкальной общественности Автор выражает надежду, что данная работа поможет привлечь внимани к возрождению ( изданию, исполнению) тех музыкальных лроизведени композиторов Бессарабии, которые по разным причинам оказалис незаслуженно забыты.