автореферат диссертации по политологии, специальность ВАК РФ 23.00.02
диссертация на тему: Dimensiunea sociopolitica a culturii fizice si sportului in Romania posbelica

Полный текст автореферата диссертации по теме "Dimensiunea sociopolitica a culturii fizice si sportului in Romania posbelica"

1 1 ViOn &

ACADEMIA DE $TIINTE A REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE FILOSOFIE, SOCIOLOGIE §1 DREPT

Cu drept de manuscris

IOAN M. IACOB

DIMENSIUNEA SOCIOPOLITICÁ A CULTUR1I FIZICE $1 SPORTULVI lN ROMANIA POSTBELICA

(23.00.02 - Institu(ii si procese politice)

Auto re fe ra tul tezei de doctor ín politologie

CHISINÁU 1996

Teza a fost îndeplinitâ în Sectia-Probleme teoretice aie dezvoltärii sociale - a Institutului de Filozofié, Sociologie çi Drept a Academiei de Çtiinte din Republicii Moldova.

Condncätor jt'lntiflc, Iod Sandu, doctor In iitorie, conferenflar nniveriltar.

Referent! oflclall:

1. Petru Pascaru,doctor habilitât în filozofié, profesor universitär; -

2. Anton Carpinschi, doctor în sociologie, profesor universitär;

3. Anatol Budevici, doctor în istorie.

2.S~ <rtjf

Sustinerea va avea loc la ...........1996, ora ............ in cadrnl

Sedintei Consiliului Çtiinfific specializat de pe lângâ Institutul de Filozofié, Sociologie si Drept a Academiei de $tiinte a Republicii Moldova (cifrul D.H. 09.93.43)

Adresa: 277012 or. Chijinäu, b-dul Çtefan cel Mare, nr.l, etajul 2, sala Piezidiului.

Teza de doctorat poate fi examiaatä în Biblioteca Çtiintificî, Centrais a Academiei de Stiinte a.Republicii Moldova.

Secretarul çtiintific

al Consiliului Çtiin(ific specializat,

doctor în filozofié GEORGE BOBÂNÂ

ISu>

CAHACTSFJEZARE GENZTIALA A VOCSiSSl'

- A&ttJ'htt* cerebri?. Un ricteai social, indiferent de ori;ntar»3 IcbologicS pe c-rs o are, iitpuBs satisfeccrca r.nor exigent cu rcfcrrira la txsnponiata bjopafcicS a oamlci manifesiaa prin ECysans. P intra tBdcpIinirsa acectar exigcr^c s-a coastituil procesad un organism sccinl, to sribskteia in cadrul circia s= dii&vciri sctivil^i Gzics specific stnictatate: exeicitful fizis. Moiiv4ia sxercitiilcr fizvr: nsii'-iaea lot d: a fi presents consiS, in catisfacsrea csrintdcr and sistem social. Sis^nul cu'iurii fxace indsplictjie frtnciii socials determinate ds cerintcla sktsrnnlui sociaL In rAz'tr. nesstre, caitura £dc3 ;i spcrtul as divest un noma chisct ds bitsres general, dar socio-politic, deoarecs aiiit prin catera SricS, dsr trai ales prin npoit ce pcsie exercita o inflaes}5 sropra socieSUi, Rscpra prodccjiei sociale, in picccsol ds founzre ;i educars a casului, dar ?i . asapra dscfaiilor politics. .Ruttirssrea matsrialsfcii scoats In relief IcgStuia perrcaneaS care a easts* in RdcSnia dsp3 ccl ds-al doilcs Rizfeai Mondial Litre societate, politics pi sport

Culrtra Czicu rrcri'ii 3 nrprezrnfet p rep^zicQ un factor important d; inflaentare CTciqjolitic5, ca cjijlnc ¿c intrgnrs sociali; rpcrrii! cenereazii prisal jnutatiils cs personal, cvss& prills! svutia, orgasizezsS in premier! ornnl "n rrsicrogn'-pari, d;r imfcina priinul intrresels. Ests un factor dinarnizasar, deoEicce ss arl3 permanent in cospititii, an desckizStor at drazwri, w.t csespla pentra societsis. Prin ccnfkmtaiw riiisnsiicS ?i frecYcr.tl 3 vslorilor in .rportul ds pofcrrn^sSi nic£if:i nevoia ds nou ni estn mai pressntS ca in accstdsmenia.

Dffl'olEan rclajici dicire npert, socisfcte 51 politics na ests fevorizsiS cte cineva amime, "a esta uspinriS ihaiste dicat ds evefatia vis{ii in general, iar KzultatuI acesta accslcrari a (fevoIiSrii su esis Eltal dscSX «¡lunfarta psimancaa. Eportul piin diaaraismsil ds care d5 (hvziX inil!ser.t£2s3 .ncietstia £a mersal ci spns inainte, dar fi sorietatsa inflnerieasa qportul prin impuDCTKi ccci Iicii scnsisls ds orgaaisaj® 51 cvolutic. Ictra spcrt si po!iiic3 eristi ds cstnirrra rekjii ds inilaeniare. Politici a fosl ecte pcrmacsnt iEtassiiS dj q»rt ?i chiar s-a iraplicst fosrte malt in aiect dorssnisi, pe card rportsl se doveds§ts niai putin intcresat ds poticSL Spcrtal eu sc^icTissrS dirsct csspra cvolatsei vietii sscisle politice, ci prin intermedial pSighiilcr ds care dirpcce, a madalci ds dwS^urare a competitiilor, a fonnSrii cportiviior, a rcztiltetelcr ofc^iaute In csnrpetitiil: tutemaiionais, a fbrmslor ds orgarizsrs condusers ?i a traasfenilcj de persitil, <ks nn rol special 1-a jncat si il jcxdi casis-inedia. Ds aseea, ccnswintele socials els cvclnSei cportilui na sunt identice In toate tipurile ds crganizare tsxiala, un rol dsfcraaiant !-a anit permanent inflaenia politics. In Romania poithelicS, nu patem voifei dc cyot«{ia cttlturii Ezics ?i a cportului iSi5 a rccate in evident cmprec-ta pe care a

iásat-o sbsaaal politic ssapa ¿ezvol&ii 31 orisnañi sportuiui 51 utilizrjea scesíaia ca mijloc te educar: fci iaflueaíare sosopoUtkS a populafcei, ia special a tínsietului.

Evaluares procéselo»' rtíncirii rcvolcVioaare a societSjii, £ schir&bárilor pe cate le üüira, trebuie sa tica sesma de influenza pecare spciUl a avat-o $i o sis, asupsi cvoiutiei íencmcnului socícpclitic, dar amppenta ps care a üzt-o ;.ís'iinul politic si sociai asapra sportalui. ta aecs;c cocdifii, picbicisa capo importaaíS cktócebíti, priviod neceantatea studierii rclafici speri-sociefctó-politicS, a párghiücrd: iuSusnfarc reciprocá, a dircctiiicr ds afírraare a calami Szke sportuiui dor ?i a uíilÜSni fea&aseflüiuj sperriv es mijioc de edsc&re, fonusre, organizare fi iflfiuir^are a camcraior. ''

A», cánd diijsú o perioadí ds 45 ds ani, a fost ridicai5. irfiposfeiii&ttía daotu&eBl&S ia ligatura cu tematica ia studiu, dar nsai ales exisü p«át>ilitat£a cxprimSrii libere, se anís necesítales aptcft&áSrii twetice a problcniaíicii, isr sportul ca feaosnea sacia! timbáis sludiaí critic, prelSai ceea ce a foüban?i adapíánd creator la noiie coDditii socicpolitice. Me-am propas spre aaalizá rolül pe care 1-a avut sport ti in soáetatea romaníasS, dar si roodol cara a íoit orieníat accst donsejáa, aatfcl tncSt fnáepik¡ss3C& eñeient, si.tóetaa£c, profesiooal integral f¿nc?iiic^solicitiíí; de comanda socialá íi ds iatereseic politics.

NeceaSatea studicrii aralisci probiensíicii iportulti in pcric&da postbdicá in Remanís este detsrroÍTtfitfl de íeptj} cS, t:cria proccta predica legalSil: cuitará £Ldc2 í¡ sport, sa swot in paralei cu dezvoltsrca societal a sisteaiuiai politic; ecestea tóate impxanS aa msnóea na nun¿3¡ ds a £2 dezvolía in conánuaís, de a se perfisctiona ?i rcaova piriaaaent, de s tice sjama de noils coaditii, dar ti ds z te depSíi ás a pievcdea penuaoesi viitcrctí ji pcrsp«:üve!e dezvoltárii lor,

Prob¡c:o2 Eíadierii culúrü Czicc 31 spornilui in Romacia postbélica, apare cu ati! tszj_ actaali cu cát pcricada respectiva a fost mai«a da everáuiesSe, trzuisícnriri ji convukü, casa alSiuri de cele politice, sociale ?i ecou;ii¡icc Intregesc ¡magines ussei societati in schimh.uc penmnenS. Alegsrea tataci in stodiu, pentru s fi dezvoltaS fi spsofuadztí Intr-o tsz5 de doctoras, rcpreziiia o niSrturie a preoeupiriler potsonalr, dar a féptdlui cá tema este dcosrbit de actualá, iateresantá ?i o problccnS pa>in studiaü de citre savantL

¿a ccfczturt- e teraei. Problem.-:: dimensicnii aociopo'iticc a eportdai, a expritrñru unor co^x^jii si idei cu privire la ccrelajia care casia in socíetaie íntre sport politics, precum ?i iicplica$iile cc le comport¿ corelajia scestor doaaenii, dar ?i rolul sportalui ca factor dinamizator, ii ests cocsacraíá o diversá litaafewS ?tüaíificS.

Anaiixsic si stadiile jtiiixfiñse desprs spert, apar abia spie sfil^ítil sec. ai XIX-lsa si inceputa! sec. al XX-lca ?i sunt legate direst de dezvoltarsa socictStu le aosaznbkl ci, dar $i de reinñinpiea Jocuiilor Olimpice de cátre baronul Pierre de Coubcrticc. Studiile tsoretíce de inccput s-au referit la aspee tele istorice íi psiho-pcdagcgicc ale sportului sent legate in special

de Jcciirilc Climpicc, siât ca raodd dé organiiare,. dar ca durais în tirsp. Nîci o altâ nanifesiara -jjnanä nu es pcatc rcûndri cu o îatindere de milenii çi ca o ritaicitats care saut ; dsjane dî iirvidiat.

Ca toate c5 sportnl îji are origines în anSchitate, în plan istorià, stndiile despre implicE#ile sociopolitice aie domeniului încep sä aparä depä 1920, în Germania, Anjlia, U.R.S.S., Polonia, Fnœta s.a.

Dczvcltarca oociîEtii depâ Primul Sázboi Mondial a detcnmnEî ;i evcluth sportului, fspt ce a dus la sparitia unor stadu privind problema in di sentie. Putern aminti pe an tonal german H.Risse, cafe ccnsiderä cä motivel principal al aparitiei sportului este dat de anihilarea personalitS$ii ómtüai si încercarea de a da indmdolui o bazä pentra desfigurares activitätii.

O coatribctie deoGcbitä in studierea iportultti çi a legäturilor acèstuia eu societatea fi politisa an avut-o cercedtorii poloned: ILFioseski ?i F-Znonieski care pim în discute aportul Epcrtalui în organizarea dé grupuri în aocietats ?i posibilitatta iniluentârii politice a acestor gnspuii.

Ssvtmtol gCTiran KJDiesa a stazal primal cá schimbarca continutului muncii ?i a niveîaîni de tra atrag dupSl ans ?i arhimbarca ccn&nutului sportuhii; pe mäsuiä ce creçte gradul àt industrializare, se dezvcltä ?i activitatea spcitivä, ea devenind o necesítate, ?i dcci se impune oigaaizarea mi?cürii sportive çi orientares et Cercefitcml german conâdcrà ca necesarü si idesa foreßrii ansi coacepiii teorético stiintifice despre sport si locnl acestuia în societate. De acest aspect s-au ocupat S» cerceßteri: RBerneit, VPappIow, WJCorbsj care reusesc sä coraplïtoe Eprecisrile lai K-Diem dîspre rolul çi locul sportalui în viaja oamenilor.

StudiîTÛ problenxaticii în canzä i s-a consacrât îi ccrcetStorul fiancez B.Gillet care amplificä rapcrturile dintre aspee tele Indice îi u tili tare aie ^ortuloi, mimmalizeazä inflaenja politicii ta cvclcVia sportalui, dar rraçeçte o defíni¡ie a sportalui mai restrênsà îi mai- rsobilä, corelati eti continutul elemenlilor de joc, hipS çi efort fizic snEfinut

Autord prezentei dizertatiî consideiä ca itrportantâ lucrsrca autortilui fiancez . J.Meyrœud "Sportcl îi política", onde se analizeazâ influencie reciproce dintre sport çi politicS, pârghiile de sctionaiö îDtre acests douä domenii, motivstia ?i fórmele pe care le îmbracâ sportul în diferite crgani22Îii, conflictul dintre politicä çi eport în arena interns^onalä, atusfia politicä practica sporfcvä.

Un qxsrt la stedicrea problemei ?i-au ados-o ?i cercetätorii din fosta Unions Sovieüci ■ Cel mai conçlet tablón al rels^iei sport-Eocietate-politicä îl ficeN.L Ponomoriov în "Functiile sociale air ccltarii fizice si sportului " unde abordares problemei este Bcutä la un nivel ínalt, consplex çi profesionaliza!, cu fc»Tte multe estemple ¡çi arguœentatii.

Floriaa Cteor^escu publicä în 1971 în editara "Stadion" din Bucurc?ti lucra rea "Edacatia fizicä çi spcrtul- fenomen social", unde ss scoate în evidentâ importaría sportalui

pentro societatea modenâ, dar çi necesitatea ednca^ici politice piin sport. Autorol reuçeçte si dezvâluie natura calitativ distincfâ a fenomenului de practicare a exercitiilor fizice, în reporten cclelalte domenii ale socialului, sá concretizeze esenfa sa socialâ çi politicà 51 sâ surprindá structura sa intrinseci ' - . .

O analizà detaliatà a problemei este abordatâ de LSiclovan în sfudiul "Un cou si puternic impuis miçcàrii sportive", în care autorul a abordai problema dezvoltarii miçcSrii de cultuiâ fizicâ çi sport piin prisma corela(iei aces tora cu factorul poliüc din societaíe.

Procesul de dezvoltare a sportului raportat la modificârile sociopolitice din Romanía a fost reflectat ds Al .Mogo? îa luciarea "Educajia fizicâ çi qx>rtul çcolar la cotele indícate de Hotârârea Plenarei C.C. a P.C.R. din 23.11.-2.ÜI. 1973. Al-Mogo? insista asupra diversificârii formelor de practicare a exeicitiului fizic, dar çi a corelârii actiunilor culturale çi politice cu cele sportive. Penlru priisa daS sa evideajiazá fàpiui cá în învàjâinântul din Româaia exisíá lacune mari legate de sistemul de comunicare, colaborare çi informare çi se impune înlSturarea unor mentalitàîi în spécial la nivelul fectoiilor de decizie din teritoriu.

¿ Dupa pàrerea noastiâ, Al-Mogoç a facut o analiza a obiective! or ce stau în fa [a educafiei fizice çi sportului în etapa respective dar cu tóate cá se vorbejtc dsspre o hoûiâre 2 C.C. a P.C.R. aspectul politic nu este dominant, nu se iasisfi ssupia acestuia. Autorul vede dezvoltarea domeniuhu gjortului prmtr-o serie de mSsuri complexe dar mai ales racordarea ta cuítatele cercetárii çtiinîifïce, la conditiile mats ríale, la trsditiile existente dsr çi la crcstcrea nivelului profesional al speciali^tilor.

Pe la mijlocul anilor '70 se pune mai mult accent pe educarea politicé a sportivilor. In acest sens, se initiazà o serie de actiuni (învûtâmâat politic îa cadrai cluburilor çi asociaîiilcr sportive, prelucrarea politicà a sportivilor care se depîaseazâ în stráitótatc, studierea documentelor de partid), dar apar çi o serie de studii pe aceastá temá. M.Epuran subliniazâ ínsemnátatea educa$iei fízice .çi a sportului înformarea perso aaliS(ii omului socicfijii în plic3 dezvoltare, institutiile politice au ínerediníat miçcàrii sportive, sarcina de a contribuí din plin la educarea politicà çi moral ceSieneascS a tuturor copiilor çi tinerilor (_.). în continuare autorul motiveazS cá: Fenomen social de mare resonante afectrvà ?i specíaculaiá, sportul a devenit în ultima vreme principal modaliíate de practicare a activitSfilor córporale (...). Spiritul competitiv çi comba ti v. ca çi cáutarea perfermanjei prin ameüorarea caliiStii pregâtirii, dobândesc fùnctii de transfer çi in alte activité çcolare çi profesioaale. Identifias caracteristicile spéciale aie educârii politice a sportivilor çi anume: "activitSîile coipoiale se desfâçoaiS paralcl cu áltele, çcolarc s: profesionale, çi cà ele trebuie sâ actionne convergent (...) - sportuiUs practícate ds fiin{e în piin procès de creçtere çi dezvoltare (...) manifestârile majors aie perfonaerilor se produc în public (■■■) practicares sportului de performentâ nu este numai o chestiune ds aptitadinc çi preferíale

. personals, individuals, ci çî o cr.üviíifsr de raáie însemnState cocidS, ín rezultatele çv reccnlorile sportívilor, ,ûglindinda-ce nivehil caltural çi çtiinjifîe al socieStii cnsstrs".

, M-Eparam aratS in contícaEre c2 "profúndele transformai care s-au prodas i» viaja trate rials a society ¡i româcesti ín altiraal deceniu mai aie3, ca ?i eels din manca politico-edncativS s-au rcflecfet evident çi in vista sporthtt (...) - într-un fcl can alta! - contribaie ía prejStirea acestaia (cpcrtívul'ii), aa nainai profesoral saa antrenoral, «i^r çi activistal, çi gazetarul, çi spectatoral. Tineretul spcríiv are toats conditiile unei manifestSri plenaro çi de acera, el trebuie sjatet c3 întelxigâ 'çi sü devis an factor activ de realizare a politicii.

Pürerea noastrS este o5 M. Epura n a ISjat dsschisS calea posifciiií'4ilcr ds educare politics á rporávilor, a formsrii «ñor concíp{ii proprii snb influença sSriler reals a tedijiilor, dar p a . cchirabulai. permanent de ¡nfbnastfi çi pSreri existent in domenial pportului, îinând cont de diransisrrKl sportalai si a fapiulai c5 acesia éste penr.anmt in corr.pstitie. M.Eparsn vorbeçte •œaœà despre Unía pricriíaril caro dsschiáe un spectra lar¡ iratfetwà ?i creativitstii .fiecürai sportiv saa specialist

Ca o pSreie personals a dizerfontalai, problème m discr.{ie a fost studial* pu^in, f5rS a exista coKSîcventà çi preocupare ín acess3 directie; stadiile existente fee referirá ín special la rrpecíels ds ístorw, pdho-pedígogie, sociologie ssu organhatorice, ale spcrtuhii, EsSnd cub-ssasanl íatrtbSríi cssotsfiBs süs politice, prccarn çi iaflnsnjele socicpolitics pe care aa «eicitst-o institutive politice asupra evolutfsi çi dezvoliàrii doœeniului.

See"??;! ;l ísrcfotif Inv.trtSgaffel Ca scop al dizertafiei antorul propai» studisrea factcrüor obiecíivi csrs au dus îs afirmaiea diraînsiunu scciopoütice a sporiului în Romania pMÉbeHcS, h dszvoltara sportulci reporta?! la evotetia socieS$ politice tomâneçti. •

Avâcd ta vec'ere scopul lucriris, îuiorel prcpuns urmSioare'e. sarcini de bszS a!c investigatici:

• dszb&tsrsa succinS a gradului ds stadiere îh lítentela ds specislitate a reportului spoïl-sccietaie-politidl; .

- îinând cont de faptuî ci iccepSnd ca eijlocal deceràulai al 5-lea aetivitafea îportivi in Rctnîria se dstvola in report dirjst eu evolutfa economics ç: politics a societStfi ne-ara propas a ttodia dixccttüe acestei dszvoK2á¿ iicpücatiile. pe care le-a avat rportal in via^a sociopoliiicS, Air 'çi hsñe«n$a ergaaisafiilcr sociopolitics csup» djiestionSni $> r/olcjia ^ortuloi;' .

- poRsiod ds h idsea c£ dcsnroltarea istesàvS a cultarii i&ce jî ^pcitolui Îat-Itetnânh' a avct Joe dupî anal 19-14, ne-aia pn^ms et^sizaiea ací¿*ci peñoade pârsS in zils'e nosr.trs çi ctadial ñecSrei ciaps cu caracterisiiciîe ci. .

Orirlr-üft?^ n lacrar?! consiâ in ebordatea ursí teme pu',in'stcdb'.s ín

Uteratara de fpecialitate çi încercarea ds a o dezvolta, dar çi tratareà ei propria-zisi. ín dizertetie, píníru prima daü se íntreprínde o. &na!h3' a reportulai ¿intrs iport-societaí? çi politics ixt

Romârua.

în desmurares cerccSrii s-su unaarit unritorl-; directii: - .

- fundamentaría çtiinlificà a no^unilor de «iltiuà iüdcä, edacaíie fizicä» spot, société çi cooceptol de política, esas sunt notf uni categoriale a!e piobkmstkü ta sUídie;

- s-a ínireprins o analszä mnltíJateraa a dezvol&rii culíuni Goce ?i sportuiui ín Romáaia postbélica päaä in sdlek ncasirc;

- s-a umûrit gradui de iaiiceEîsre a mi-,cárii de eu tari fiaàcâ çi fpori atât de câîre 1 fietorii sooiopolitici icterni, da în report eu desSiçvusrea everimsntelor sportive çi politice internationale;

- s-a constat câ là evolut» fenoir.sauî»i de cslftiS £ztcS çi sport o cutóñbufic importants çi-aa adus-o mijloacele masr-œdia, & special T.V.R. fl ladioal;

- in etapa de Kranzitie si societStii româneçti, sportul nu a suferit tnssformSri structurale çi de continut essiîîisii ci raid rett^cri eu reducerea ectiviôîii sportive de c*»s3, dsr %i ds perfontacfäl •

Vs^ottm prerifcä t:wä*{rS t. trrettnfflor coasä te:

- argumentaría necestätfi studierii dîzvolJâîii culturii fizics sportaiai sab rapert sccicpolitic, deoarece transfoixaärilc dir, sccictea toraäneaseä postbélica au infksnjat croira sportuiui, k fei ca çi imixàucîa corducatii politice în sport, £¡pt cae a detenninat aadul de organizare 51 directionar¿ a dcme-jíutai;

- m dizertafie sc e\id;ntiasü fhptul cä sportsl, datoritñ dinamisauki eSa si & corrçctiïiei permanente pe pian intern çi international, a fosí tot tiapul un factor care a -stimulât çi iœpuLsic-not societaiea în merci; 1 ei spre íaaiate, dar în acelsji timp a determiné adepiarea acor hotäiäri politice; .

- stabilirea rolului mijloacelor mass-media in procssul de dezvoltarc si lüspándire a sportuiui, fapt ce va orienta în viitor activiíatea gazetarilor çi cronicarilor sportivi, sstfel ¡nc.U Ki-%i dstirieaacâ cu msi multa luciditate rclul pe caic ü ecupâ, raperut la nsijearea, ^porlivl $i ampüñce acíivitaíea;

- ideile expuae ín lucrare aduc o coiitributis ds valoare çi coraplïteaz& cunojíinteb studentüor si a cerceötorilor privitor la tensatica în studiu, consüiuiad un iœpuls pentra sei ce se ocupa cu politologia, cu sociología Epcríuiui, cu teorù ediasatici fîzice çt sportuiui cu isteria sportuiui;

- opinóle exprímate, concluziile la csre ara ajuns, prccum çi reconjrjîiiirils expuss ín . lucrare, pot servi ca sursä ds inspirare pentru noi investigsí.ii çi cerceféri privind picbiesnaúca in. discute.

Aprobares lacrsril. Ideile principale çi conelcziilí cacctSrii su fost espuse, analízate çi discuta te ín çedinta Secfici Probleme tîcretice rJe dezveliärü sociale a Institutului de

Filczofie, Sociclosie ;; Dr;pS a Academiei de 5tiin$e din República Moldava, cát ín cadrul «stsrilcr de ecmunicSri «i a'sizrrpvzicare'or ?1iÍElificc crgarüatc la CK«inlu (1995 ?i 1996), b;i, Eucurc;ti, Bacán 51 Galaji.

Ptrnctsm ri IncrSrti: Teza ccprinde: intrcdacere, írei (»pitóle,

concJuzii, bibliografie rezúmatele ín limbi!e rusá si en^cíi

CONTTNOTÜL TEZEI ' " " ' .

iS.iflÍE2d£££L£. ~~ argutnenteazS actaalitatea temei ín stcdiu, se face o caracterizare generali a gradului tb examinare ín literatura ?tiintifíc3 de specialitate, se formal eatík scopurile, rarcim'e, crfcinaJititea s'iir.;iñcá ?i valoarea stiintifíco-practicá a investigajiei, sprebarea ?i stractura ¡ucrárii..

?rínnl fiiüüol: "Aspectjle teoretico-metodologice ale corelatici dir.tre factorul tccicpolitic $¡ rport" consacrst dctsnrin&rii rcperelor teoretíce aie investiga{iei, Sunt ¡matízate prcbleme privitoare la dezvoltarea sportului, ekborarea unor tecrií si studii cu referiré b rtlstia «port-TOcietete-poütic-i 51 reílectarea acestora ín literatura de specialitate.

Influerta sportolui asupra socieQtii modeme, preeum ?i relaja «are se stabilejte intre nacistet» ?! »por!, imixtifirea fectennliii poiiiic fata de domeniul rporiolui au fost desbátate ir: ¡nai multe sti'dii d? specialitate tn special dupa 1920. Sí évidentiazS írpiul c3 este reeanoscut voifjl rpcrtuiui ín societa'.e ji interna! pe care ii manifesü factorul poltic fatá ds sport, dar interpretares sccstvi aspect este fScuQ diferit, ín fur.ctie de áderenta .política ?i formatia idíolojicS a autoribr.

Aulcrul opineazS ci de-a langul fccolelor institutia sportiva a evoluat potrivit unei dinamia si anei logici determínate. ajungánd sS facá parte integranti din sistímal culturii, cáreia ii educe ín dar un surprínzátor ir.odci de universalitate. Sportul a fost prima instituti' amana care intcrsationaloal

in sport, ca si in alte domenii alf £»cia¡iriui si-au facut aparitia o serie de fenomene negative, care th multó ori au fost prciectate ca un ánibol si sportului, aceasta fie din r¡íC',ino?.'i:e¡ea genezei fsnorr.enelor respective; íle cu rea inteníie; sunt .exprimate paren referí toare Ui violenté, hvliganism, dopej. ••

Si f¡M»itnlul 'i'ti intitula*. "Influenfa instítu(iilor politice ale socieütii romine?ti asupra evo'utiei spottului si culturii fizice" este íacutá o analiza a evohitiei sportului ín Romanía dupa 1944, si evidenfierea rehtiei peimanente care a existat intre po'iticS, sport ?i societate.

'Autcnjl menticneazá cü in dezvoltarea sportului au existat cihci etape importante, etape care au corespuns cu schimbarile concq^tuale ?i structursie din viaja poiiticá ?i socia'3 3 Romaniei. . ■ . .

Etapa "Orgarsizatie: sportülui popular", are ca idee de buzá preluarea sub control a

tuturor organizatiilor sportive si intenpa de politizare a spormtui. in acsss^ eapS, psestrt! prima . .-.-data sportul este folosit ca mijloc de propaganda politics ?i de atiagere tn special á tinerilor in rândarile P.M.R.. ' ^ '

Etapa a doua, de stimulare $i dezvoltare continué a culturii fizice çi sportului se caracterizeazâ pria cópierea in totalitste a sistemului sovietic de educafie fizici $i sport, dezvoltarea activitá{ilor de sport, practi carea exercitiului ñzic la Iocul de muncS, dezvoltarea bazci material«, infiinjarea unitáfilor scolarc de pregâtire a sporíiviior, participarea la Olimpiade, dar $i cre$terea influenÇei politice asupra sportului. De fapt, aceasta este pencada cca mai durá su'b aspectul persecutor politice, fapt care în sport s-a concretizat prin cumirea ín functiile ds • (dccizic ^ acuViuitiior gc psxxx^ liptàiis íotíii ¿c cunojtin^w proissisririiv.

Etapa a treia, de organizare a miscarii de cultura fizicâ sport incepe in 1957, cànd printr-o he tarare de partid se înlïinteazâ Uninea de CultuiS Fizicá çi Sport, care se identificó cu o nona etapa ín dezvoltarea sportului: se símte o usoara diminuare a influenÇei partidului si tendinía de imitare sub aspect organizatoric a sportului occidental cu accent pe sportul in rândul studentilor. s-a imbunâtâtit procesal de instruire al spcrtivilor, sisîemul competitions!, dar ?i . . participarea sportivilor románi in competitii internationale la Jocuriie Oiimpicc.

Etapa a patra in dezvoltarea sportului este datâ de ínfiintarea in 1967 a Consiliului National pentru Educatie Fizicá si Sport, organism cu caracter obstesc, dar si cu atributa pe iinie de stat Este perioada in care. influente política devine mai rañnatá. t$¡ diversifica fonr.de si miiloacele de actionare; sportul se dezvolS mult, ín aceasB'etapi, se constrúiesc base sportive, accentul este pus tot mai mult pe calitatea actului instructiv-educativ $¡ pe o rsprezentarc de valoarc in competitiiîe internationale. Sportului i se intensifies rolul de mijloc de propaganda comunista si de formare in exterior a unei imagini fàvorabilc Românief, dar jj djctatonrîui.

A cir.cea etapa, de tranzitie,. dupá 1989, se caracterizeazâ printr-un gród ridkat ce dezcrganizarc a societajii ceea ce a infiuentat domeniul sportului - se evideníiazü o previzibili scâdere a activitâtiulor sportive, iar ulterior însnii 1993-1994 sa se observe o stabilitats apaienui a fenomenului. Dupa multiple câutân, remareâm c sent de reàctii tardive, dar recesare $i - imprevizibile ale autoriütilor. ín aceasta etapa se mentine constant imcrcsul politicii pentru sport, dar fórmele, continu tul," pbiectivele çi directiile de accionare aie politicii sunt cu total diferite faia de trecut Sportul nu mai este privit ca un serviciu social ci tot mai mult ca un servicio economic. Noul organism de conducere a miscarii sportive este Mirustcrcl Tincrctului si Sporturilor ?i Sesizám tendipta de imitare'Sub aspect organizatoric a sistemului fiances.

GenetalizSnd aspectele prezentate, autora! ajunge la concluzia cî. dezvoltarea societí;ii românsçti dupa 5944 a déterminât si dezvoltarea sportului, iar fàctorul politic a fost permanent ' prezent atât'în organizares, cât ?i în conducérea activiQtilar sportive. '•".'.

în capitoliil trei intitulât "Sportul ?i cultura fizicS, ca factor ds inflashtaré a processor

- S ' . '

socialpolitics' sunt dezvoltate aspectele esentiale-prin cars sportul a determina! modoficSii în sodetalsa româncasca, dar çi îa política partídolui unie.

Autorul studiazS evolufta evenimentelcr sportive çi reactia factorilor sociopolitici la desfigurares acestor evenimente. în perioada postbélica, când política comunista a devemt determinanS în societatea roraâceascâ, sportul iîi pene amprenta asupra procesclor social-politice de transformare a (Srii çi devine un important mijloc de propaganda política çi de atragere a tinerilor în rândul orgaráza'iilor comunista. în prima etapa, imediat dup5 rfebei sportul are roi de instrument al puterii politice çi rolul s5u este în coatinuâ creçtere; activitatea sportivá devine mai organizaQ, apar discipline noi, çcoli de instructori, arbitrii, organizatpri <portivi, feoli msdii tehnice de cuitará fiâcà, se reorganizeszü învS^mântuI superior de rpeciaîitate. ■

- Influenta Eportulni asupra socie!î{ii române$ti se amta çi prin participar ea crescândî a sportivilor la concursurile internationale çi la Jocurile Olimpice. Pe la mijlocul deceniului al VII-lea creçte rolul sportulvâ çi el deviné un instrument de proslâvire a diçtatoruhii, a cultului psrsoraliSíü. La sfârçitul anilor 1960, miîcarea spertivâ, datoria unei évoluai accelerate çi a numeroaselor schimburi internationale, a dep5?it ca valcare çi dinamism forma organiza toricS învechifi, impunând fàctorilor politici ai sDcieSiii un organism de conducere nou, profesionalizatçi aparitia unei legi a spcrtuluL

Cultura fizicâ çi sportul sunt considérate ca ua domeniu sparte al socieESii, domeniu în care s-au aiinnat anumite prioriCfi, care au constitnit un excrnplu de dinamisà pentru societatea romaneas cd.

Sportul a deschis primul mutajifle de personal, datants pennnncnÇei cornpetitiei çi dinamismului sSu, fiind un exemplu çi pentru a!te domecii; creazâ primul avutfa în societafe, d3toriû 3ccesibilitatii çi janselor rapide de afirmare, astfel cà rnulti tineri adolescent, ajun?: campioni europeni, mondiali sau olimpici, devin milionari; tabirá primul interesele economice, politice, financiare deoarece pe terenul de sport toti sunt ptiçi în fà(a unor conditii çi dificuliâ{i égalé; oferá serioase oportunif5(i de afaceri çi mul(i investifoii strîici çi autohtoci ?i-au îndreptat stenfia çi banii spre acest domeniu.

Sportul a rezolvat în Romanía comunisS çi problema profeáonalismului, ia-ompatibil m ideile marxist-leniniste d;sprc sport, gâsind soluta în profesionismul mascat Sportul este m deschizStor de drumuri în societate, el creazâ primul satisfacjiile succesului, dar ?i lacrimile ofrângerii, deschide primul postile ierarhizârii într-un microgrup, creazâ priméis forme 'de utoorganizáre çi autoinstruire çi formeazS primele modele de via$â. Sportul îl pune pe individ în 2[a primelor reguli do comportament în întrecere, îi creazâ jansa ds a se afirma çi de a ieçi din nomie. Modul de desSsurars a pregâtirii ?i a competi{iilor jportive, leag5 prietenii de duraü, psi te de interés. Sportul îl plaseazâ pe individ într-o lume dinamicâ, concurcn{ialI çi versátil?.,

facándu-! mai adaptabil, mai maisabil $i mai rezisteat Sportul a influençai mijlcceele mass-. meciia in sensul rnñririi spapului tipografic si ds emiac, cara i se sccidâ. Anecie dis Ionisa sporwîui au constituit o sursü de inspirare pentru arú?íi, mozicieci, cineajîi si scriitori.

DupS 1990, foarte multi fosti sportivi s-au implicai în afaceri, divcnind persoace importante în économie dî pia$â 31 în politicà. Sportul a I2aat ssupra loi o assp¡CB& comportamentalá si i-a obisnuit eu îuttecerea si ca compe tifia.

Sportul a influençât o serie de dccizii politice la vârf-participaiea h Olimpiada ds la Los Angeles - retargerea echipei de gimnasticá de la C.E. de la Praga, numirea în funefii religioase a unor oamsni ai puterii, elaborarea uncí politice externe de dcschidere spre Apas, dar 51 o aten(ie mántá din partea partiáului unie si a diactatonüw refen toare la sport, spcrwi a déterminai pestru prima daS ín isíoria postbélica a Rotnániei organizaren de dcmonstrstii de stradîi, care au constituit o repetitie pentru evecimentcle din decembric 1989.

ín etapa actúa lá de tranzitie, foçti sportivi participS din plin la viaja política a României sont prezeníi în psuriaiaent, $i-au depus candi taíura pentru. functii eíigibüe ín sccietatc fi contribuie cu serioase ponderi la democratizaría socíeQíii.

* La cotitlnali sunt redate principalcle idei ale investig&tici ds la Secare espifol, opinii fi recomandári dar 51 problème noi care pot constituí saise de inspúatie pentru proieefia m viitor a rektiei sport-poLiticá-socieiatí, djr si pentru cei interesa^ ín Btudicrca fenomcnului.

Anuxsite ídei 3: concluzii ale dizeita$iei au fost espose în urnáSosiels publicaíü ais auiorului:

1. "Statutul social si tolul profesorolui de educare fizicS ín Romácia", ¡a Revista Medecine du Sport nr.4/1973, París, 0,5 coli éditoriale;

2. "Alaturi de jucâtoarea de pe banca de reserve", Revista Msdeáne do Sport nr.4/1975, Paris, 0,3 coli éditoriale;

3. "Sport-educatia-culturà**, în Revista Educatieí fiáce RonaSnc, Manthain, Gennania, nr.8'1995, 0,4 coli éditoriale:

4. "Sport-loisir-societate", ín Revista Educaíiei fizice Roraâne, Msnthain, Gennania, nr.8/1995, 0,3 coli éditoriale;

5. "Pencada de tranzitie si impactul social asupra sportului" la sssuisea de comunican LN.E.F.S., Chj?ii¿u, 1995,0,2 coli editorial.

Summary

The paper treats the evolution of physical caltnTS and of sports ia postwar ItotaatiiB as Essn front the perspective of the evolution of the political iastiiutiois of the tiss.

Oar investigation a'tas at studying the objective factors that have brooght about the sfilnaatioa of sports in Romania over ths last 50 years and also liu constant link esd iatercoaaectioas between politics, society and sports.

Ths stady tj based on carreat data, mainly found in ths printed ciaitsr ia the field sad 03 0 scries of Rrticlca published in Roiarinla and foreign tattg&ziaea. We nsyet lest si gist of the itapsct the cociopolitical issues isve had upon the physical caltsre f nd sport ntovesient.

Tits literature of speciality has been intensely sod extensively consulted and ths iafomation they provids has been processed and interpreted.

Bearing in raind the fact that sports have advanced ia class intcrdepsEderce with the cdvaace of the Ronanian society and of its political institutions, the paper spotlights their constant contacts, as well aa their reciprocal influence.

Ths results we have got mad® it possible for as to draw and structure ssversl coaclssions and practical recommendations.

. РЕ2ШЕ ■■■В данной работе рассматривается равш*и© ^.Еаеуаьеуры ц спорна в послеаоенЕой Рушвин, в отзосвсив со еущезгэувдЕна в то вреид политкчэсеехш учраздеввгма. . '

Аврор стаакт еэбв задачу взученея объогтЕшшх' фаеторэв,--.; праводквакх к утверждение спорта в Рушшхш посдодеез: 50 дг?,-; а такяе постоянной связи кэжду политикой, обцес^вои е спор^о^*» Исследование основываогск ка -Еошф-зких давюос* •взвгв«ашш» на специальной начаты, а тапке вз целого рсда слагай в'рушш-ских е зарубОЕИых журналах^ Постоянна пиадся в саду ураагаь

Блкяния ОбЕвСТВеННО-ПОДЕТИЧОСККХ ¿С£?9рЭВ на фзадусыгурзо® и спорпхвноа двихвшш, - ■

" Еироко была использована дктвратуси по спохщйдьиссег п одновременно полученное даякы© подзоргалзоь штдизу е ебьяс«* нскшо. . -

Ииея в виду тот ¿акт, что спор? разевался с зосаоЁ СБагш с развитием румынского общэства п ос Еодггшшскда. учрзадшхай» в работе выявляется непрерывный характер этой евд22,,е вванЕноа влаянле одного ка другсс.. - \ ; ■ > 1 ^ .

Полученные результате поаводкди авгору долео£ работы «додать определенные выводи е дать кугныс•срашчгеаекка'урряятпгд-