автореферат диссертации по политологии, специальность ВАК РФ 23.00.01
диссертация на тему: Tranzitia democratica in Republica Moldova in contextui evolutiei etnopolitice

Полный текст автореферата диссертации по теме "Tranzitia democratica in Republica Moldova in contextui evolutiei etnopolitice"

ACADEMIA DE §TIINTE A REPUBLICIIMOLDOVA Institutul de Filosofíe, Sociologie ?i Drept

Cu titlu de manuscris CZU321.7; 323.17

Iulian FRUNTA§U

Tranzitia democraticé in República Mofdova in contextul evoluíiei etnopolitice

23.00.01 - Teoría §i istoria politologiei;

institutii procese politice

AUTOREFERATU L TEZEI DE DOCTOR ÍN §TIINTE POLITICE

Chi?ináu -1999

Teza a fost realizatä în Sectia Filosofie Socialä çi Politologie a Institutului de Filosofie, Sociologie çi Drept al Academiei de ÇtiinÇe a Republicii Moldova

Conducätor çtiintific: Alexand.ru Ro$ca, membru corespondent

al AÇ a RM, doctor habilitât în filosofie

Referenti oficiali: Valeriu Mo§neaga, doctor habilitai în politologie,

conferenciar universitär; Ion Vangheli, doctor în filosofie,

conferenciar universitär

Institutia de profil - Catedra de Filosofie çi Politologie a Academiei de Studii Economice din República Moldova

Sus{inerea va avea loe la 30 decembrie 1999, la ora 1500, în cad-rul çedintei Consiliului çtiinÇifîc specializat DH 09.93.43 de pe lîngâ Institutu! de Filosofie, Sociologie çi Drept al Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova. Adresa: 2012, or.Chiçinàu, bd. Çtefan cel Mare 1, etajul 5, biroul 506.

Teza de doctorat poate fi consultatà la Biblioteca Çtiintificâ Céntrala a Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la 29 noiembrie 1999.

Secretarul §tiinÇific al

Consiliului çtiintific specializatyy^ y '

doctor în filosofie Gheorghe Bobânà

CARACTERISTICA GENERALA A LUCRARII

Actualitatea tcmei investigate. Schimbarea regimului politic anterior implica necesitatea unei analize profunde a cauzelor care au générât acest procès, precum çi nevoia unei evaluâri çtiintifîce a procesului de democratizare, cuprins în contextul évoluai i lor etnopolitice çi sociale. Problemática data este de o importants majora, deoarece, aça cum nu poate exista democratizare farâ un stat integru çi afirmat deplin ca stat independent, tot astfel çi liberalizarea nelimitatâ este inimaginabilâ fará componentele e¡ inalienabile - mobilizarea etno-politicâ çi fuziunea proceselor de emancipare étnica, política çi socia-là. Aceastâ formula generala este perfect aplicabilâ çi în cercetarea realitâtilor social-politice din tara noastrâ .

Evenimentele çi procesele, declançate în ultimul deceniu al seco-lului al XX-lea în partea ex-socialistâ a lumii, se disting mai întîi de toate prin caracterul lor complex çi atotcuprinzâtor, profund çi contro-versat, avînd la bazâ factori obiectivi çi subiectivi mai îndepârta{i în timp çi mai recenti. De aici rezultâ nu numai actualitatea, ci çi comple-xitatea problemei cu privire la evaluarea tranzitiei democratice în conexiune eu procesele etnopolitice çi de edificare a statalitàtii moldo-veneçti, invocînd conditiile interne de dezvoltare. §i Iuînd în cont vicisitudinile istoriei, circumstan^ele de ordin geopolitic etc.

In aceeaçi ordine de argumentare subliniem câ oportunietatea cer-cetârii temei abórdate este determinatâ ?i de necesitatea punerii în vileag atît a realizârilor tranzitiei, cît çi a erorilor guvernârilor post-comuniste, oferind totodatâ sugestii eu privire la perspectiva. Multiplele aspecte, prin care s-au manifestai, se manifesta çi se vor manifesta reiatiile dintre democratizare, renaçterea na{ionalâ çi consolidarea sta-talâ, trebuie sâ constituie deja acum (dupa numai cîfiva ani ai independence! çi reformârii) obiectivele investigatiilor politologice, prin aplicarea diverselor principii çi metode de cercetare, evitînd ferm partialitatea política.

Altfel spus, problema cârei îi consacràm aceastá lucrare este pe deplin maturizatâ pentru abordâri çtiintifice, contururile ei concrete urmînd sâ fie definite în subcompartimentul privind scopul çi sarcinile investigatiei. Reieçind din aceste considérente, competitorul a optât în favoarea temei date çi are intentia sâ releve în ea unele aspecte eu importante semnificatii teoretice çi practice.

Este de menfionat cá mobilizarea etnopoliticá de la sf!r§itul anilor '80 - inceputul anilor '90 a fost exageratá de exponen}» mi§cárii nationale, aceasta datoríndu-se unor sentímente nationale inhíbate care au fost eliberate de liberalizare/democratizare. Insá aceastá inhibitie a fost structuratá de anumiti factori istorici $i pentru a intelege procesul de democratizare este necesar ca acesia sá fie amplasat in contextul respectiv - cel al proceselor etnopolitice.

Gradul de investigarte a temei. Pina la momentul de fatá a fost efectuat un §ir de cercetári jtiintifice consacrate diverselor probleme ale tranzitiei tari i spre democrafie, avindu-se ín vedere $i aspectele lor etnopolitice. Printre acestea mentionám lucrárile politologilor: E.Balan, A.Belostecinic, N.Cojocaru, V.Mo§neaga, A.Ro?ca, Gh.Rusnac, V.Saca, A.Zavtur etc.'.

Analizind lucrárile la care ne referim, putem concluziona cá in ele sunt elucídate únele subiecte ce tin de domeniul rena§terii nationale, reformárii sistemului politic, democratizan i societátii, edificárii

1 Vezi, spre exemplu: Cojocaru N. Renaçterea nationalà, suveranitatea çi mdependenta in corelatia lor // Revista de filosofie §i drept, 1996, nr.2-3; 1997, nr.2-3; Grama D. Principatul Moldova - stat suveran sub protectie (]) // Revistà de filozofie §i drept, 1998, nr.2-3; Moçneaga V., Rusnac V. Minoritâfile nationale in República Moldova II Moldoscopie (problemele analizei politice). Partea III. - Chijinàu: USM, 1994; Probleme sociale ale reformárii societátii: speranfe, realizâri, perspective / Sub red. lui A.Timuç.

- Chiçinâu: Rotaprint, 1998; Rojea A., Kotik V. Cadrul politico-juridic al leglementârii relafiilor interetnice in República Moldova ¡¡i Ucraina II Revista de filosofie çi drept, 1998, nr.l; Roçca A., Zavtur A. Reforme politice

- conditie a constituirá statalitâtii societátii U Socio-Analizâ, 1996, nr. 1 ; Roçca A., Rusnac Gh., Zavtur A. Democratizarea $i inceputul renovârii nationale II Moldoscopie (problemele analizei politice). Partea VI. - Chiçinâu: USM, 1996; Saca V. Dialéctica intereselor politice sociale $i consolidarea inde-pendenfei Republicii Moldova II Moldoscopie (problemele analizei politice). Partea V. - Chiçinâu: USM, 1995; Statul. Societatea. Omul. Realizar i probleme ale tranzitiei (Materialele conferintei çtiintifice. Chiçinâu, 9 decembrie 1998) / Sub red. lui A.Roçca. - Chiçinâu: Rotaprint, 1998; Zavtur A. Relatiile interetnice in contextul dezvoltârii sociale (probleme metodologice) // Moldoscopie (problemele analizei politice). Partea IX. - Chiçinâu: USM, 1997; Zavtur A. Fenomenul nafionalismului influenfa lui asapra viefii societáfii contemporane //Revistá de filosofie $i drept, 1994, nr.3, etc.

statalitàçii moldoveneçti, afectàrii §i normalizàrii relatiilor interetnice etc. Insâ subiectele vizate au fost examínate în aceste studii disparat, flecare în parte, sau prea putin conjúgate între ele, lâsînd astfel cîmp spatios §i cu bune conditii de a efectúa o cercetare de sintezà, complexa §¡ conceputà într-o formula mai largà. A examina esenfa celor doua concepte de bazâ formúlate în denumirea lucràrii §i raportul de interdependentà în care acestea se aflâ, înseamnà a pune pe tapet o diversitate de problème care, fiind traíate în bloc, intrà în ecuatii mult mai compuse, capàtâ noi valente çi necesita noi eforturi analitice în càutàrile de solutii. Deci, caracterul complex al investigatiei va fi determinat de analiza succesivâ a mai multor subiecte interdepen-dente, cum ar fi: cauzele initierii schimbarii politice, caracterul, tipul, rezultatele çi efectul formativ al regimului totalitar, modalitâtile de lansare a tranzitiei çi implicarle ce survin din câile (pattern-urile) respective ç.a.

Dat fiind faptul câ în lucrârile predecesorilor noçtri astfel de subiecte n-au fost îndeajuns relevate, ne-am decis sa întreprindem aceastà investigatie, pe care intentionàm s-o plasàm în rîndul celorlalte cercetàri, menite sâ-§i aducà contributia la clarificarea problemelor centrale aie societâtii noastre în tranzitie.

ScopuI si sarcinile investigatiei. Pornind de la actualitatea çi gradul de investigatie a temei în cauzà, ne-am propus drept scop examinarea în complex a problemelor privind interdependentà poce-selor de democratizare çi etnopolitice, care au condus la independenta §i propulsarea târii noastre - República Moldova - pe calea reformelor çi rea§ezârii societàtii pe baze pincipial noi.

Urmârind realizarea acestui scop, ne-am orientât spre solutiona-rea urmâtoarelor sareïni:

- determinarea factorilor social-politici, care au conditionat dezvoltarea în trecut a Republicii Moldova în plan politic, economic §i social, tinînd cont de faptul cà trecutul istoric explica în mare mâsurà dificultâtile eu care se confruntà astâzi tara;

- analiza politologicâ a aparitiei çi evolutiei istorice a structurilor sociale fundaméntale: natiunea, clasa §i statul;

- abordarea normativa a regimurilor nedemocratice anterioare çi stabilirea câilor complexe aie tranzitiei de la un regim considérât nedemocratic la cel démocratie;

- elucidarea experientei sovietice care a avut un efect normativ asupra societâtii politice, economice çi sociale moldoveneçti, influentînd astàzi în multe aspecte tranzitia democrática în República Moldova;

- evaluarea presiunilor exercitate de catre societatea civilà asupra structurilor totalitare aie URSS çi explicarea fenomenului autolimitârii acestei societàti;

- analiza pactului între elita moderatâ a regimului çi elita mode-ratâ a opozitiei - pact care este încheiat mai în tóate tranzitiile democratice din Europa Céntrala çi de Est;

- analiza succintà a radicalizârii mediului politic în care nationa-lizarea a fost mult mai privilegiatà în raport eu democratizarea, acest fapt avînd repercursiuni grave çi de lungà durata asupra procesului ulterior de democratizare a Republicii Moldova dupa 1991;

- examinarea raportului existent între statalitate, nationalism çi democratizare;

- evaluarea mediului constitucional çi formei de guvernare în República Moldova, caracteristica semiprezidentialismului moldove-nesc çi impactul formei de guvernare asupra procesului de democratizare;

- analiza stàrii societâtii civile, situatiei economice çi implicatii-lor acestora pentru tranzitia çi consolidarea democrática;

- înregistrarea influentei internationale asupra democratizàrii societâtii noastre çi armonizàrii relatiilor interetnice.

Suportul metodologic çi teoretico-stiintific. Stabilirea cadrului teoretico-metodologic al lucràrii în cauzà presupune utilizarea para-digmelor sociale fundaméntale cum sunt natiunea çi clasa, natiunea §i statul, precum çi utilizarea rezultatelor çtiintei politice contemporane, îndeosebi aie celei occidentale, referitor la fenomenul democratizàrii.

Elementele procesului çtiintific, folosite în lucrarea noastrà, sunt cele general cunoscute çi includ urmàtoarele: metodele cercetârii empirice (observarea, comparatia, evaluarea); metodele utilízate atît la nivel empiric, cît la nivel teoretic (abstractizarea, analiza çi sinteza, inductia çi deductia etc.); metodele cercetârii teoretice (miçcarea de la abstract spre concret etc.).

In concordantà directa cu obiectivele lucràrii, pe unul din primele locuri s-a impus aplicarea din plin a principiului istorismului, respectât pe parcursul întregii investigatii.

Pentru scopurile cercetárii a prezentat ínteres evaluarea neoinsti-tutionalismului politic, a cárei esentá este cuprinsá in teza: institutiile determina §i limiteazá evolutiile istorice §i politice. Astfel, cadrul etnopolitic a determinat in masará semnificativá modul in care s-a efectuat liberalizarea §i modul in care a fost initiatá democratizarea. Deci, nil a fost intimplátor faptul cá nationalismul a jucat un rol primordial in mobilizarea maselor §i crearea noilor state independente pe teritoriul ex-sovietic.

Materialele folosite pentru lucrarea in cauzá cuprind surse §tiinti-fice, bibliografice, literare §i mass-media. In ce prívente teoretizarea proceselor de democratizare, prioritate li s-a acordat surselor §tiintifice occidentale - deoarece in Europa de Vest §i in SUA s-a creat de mai multe decenii o importantá §coalá §tiintifícá (fund bine cunoscuti a§a autori ca Benedict Anderson, Karl Deutsch, Ernst Gellner, Eric Hobsbawm, Miroslav Hroch, Juan Linz, Alfred Stepan, Guillermo O'Donnell, Philippe Schmitter, Lawrence Wliitehead, Antony Smith, Georg Sorensen, Ronald Suny, Charles Tilly), iar cele bibliografice §i mass-media autohtone au fost folosite pentru colectarea materialului istoric §i factologic necesar cercetárii tranzitiei democratice in República Moldova.

Inovatia stiintifica a lucrar». Teza in cauzá reprezintá o prima tentativa de a analiza procesul de democratizare in context etnopolitic §i de a stabili un raport structural ciar intre cadrul national-politic 51 evolutia democrática, cercetind elementele compatibilitátii §i momea-tele de divergente conceptúale intre democratizare §i nationalizare.

Originalitatea §tiintificá a tezei deriva din faptul cá a fost efectuatá o analiza profunda a cauzelor care au condus la schimbarea regimului politic, o evaluare §tiintifká a procesului de democratizare, pentru a con§tientiza complexitatea problemei §i pentru a indica únele moda-litáti de depá?ire a obstacolelor 111 calea democratizárii in continuare a societátii §i a institutiilor statale din tara noastrá. Ins"emnátatea teorética a disertatiei rezidá in cunoa§terea mediului, cauzelor, logicii §i consecutivitátii schimbárii sistemului politic in corespundere cu nórmele democratice, cele privind afirmarea depliná a identitátii nationale.

Semnificatia si valoarea aplicativa a lucrarii. In urma evaluárii contextului etnopolitic §i a fenomenelor generate in acest cadru, in

cazul de fatä a democratizärii, s-ar putea prezenta spre considerarea ciasei politice, a legislatorilor, factorilor de decizie, mass-media, orga-nizatiilor nonguvernamentale unele modalitäti de promovare consec-ventä a valorilor democratiei autentice în vederea înregistrârii unor progrese palpabile la nivel: behavioral/comportamental (nici unul din actorii nationali, sociali, politici, economici sau institutionali important nu încearcâ sâ-çi realizeze obiectivele prin crearea unui regim nedemocratic sau sä foloseascä violenta/interventia sträinä pentru a se secesiona de stat); atitudineonal (majoritatea constitutiva a opiniei publice manifesta încrederea cà institutiile §i procedurile democratice reprezintä modalitatea cea mai corectä de guvernare a vietii colective în societate); constitutional (atît fortele guvernamentale, cît §i cele neguvernamentale, pe întreg teritoriul târii sunt, traditional, subiecte ale reglementärii conflictelor de cätre legi specifíce, proceduri §i institut» stabilité de cätre noul procès democratic).

Aprobaren lucrärii. Conceptiile de bazä ale lucrärii au fost expuse în publicatiile indicate în Autoreferat, precum çi în cadrul unor simpozioane çi conferinte çtiintifice, printre care mentionäm simpozio-nul çtiintific international eu genericul "Politica externa a Republicii Moldova: aspecte aie securitätii §i colaborärii regionale" (Chiçinâu, 1997). Unele rezultate aie cercetärii au fost prezentate la çedintele Sectiei Filosofie Socialä çi Politologie a Institutului de Filosofie, Sociologie §i Drept al Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova.

Volumul si structura lucrärii. Disertatia are un volum de circa 6 coli de autor, este constituitä din "Introducere", trei capitole (flecare capitol include trei paragrafe), "Incheiere" çi "Bibliografie".

CONJINUTUL LUCRARII

In Introducere este arguméntate actualitatea çi semnifícatiile temei, gradul de cercetare a problemei, sunt definite scopul, sarcinile, suportul metodologic, caracterul çtiintific original çi valoarea aplica-tivä a lucrärii.

In primul capitol - "Istoriorizarea structurilor sociale fundamentale" - sunt examínate sub aspect teoretic problemele identificärii sociale, este elaborat cadrul conceptual pentru efectuarea investigatiei, s-a íntreprins tentativa de a sustine necesitatea istoriorizärii structurilor sociale fundamentale: natiunea, clasa çi statul, ceea ce înseamnâ analiza política a formárii çi evolutiei acestor structuri, a primelor reactii de protonationalism ín Basarabia, mentioníndu-se totodatá faptul cà hotarele acestei provincii niciodata nu au fost considerate de autoritätile tariste drept imuabile din punct de vedere etnopolitic. Imperiul a considérât provincia anexatä drept un teritoriu al nimänui, cîçtigat în lupta cu turcii, çi nu era confient de careva sentimente nationaliste la acel moment, chiar çi denumirea acesteia fiind de Ros-siiskaia (a Rusiei), çi nu ín termeni etnici Russkaia (rusa). Nationali-tatea nu reprezenta un factor important pentru edificatorii statalitätii imperiale nise, însâ pe parcurs lógica uniformizärii çi centralizärii a generat atitudini de superioritate fatä de nationalitätile neruse. Deçi Rusia taristänu avea'o "politicä în domeniul nationalitätilor", procesul legislativ-administrativ a început sä íunctioneze cu o conçtiintâ cres-cíndá privind deosebirile etnice çi religioase, la 28 octombrie 1873 fiind schimbat statutul regiunii Basarabia ín gubernie. In urma absolu-tismului imperial msifícarea ia amploare , iar §ovinismul velico-rus de stat a generat "nationalizarea" treptatä, dar ireversibilä, a periferiilor nationale ale Imperiului. Discriminarea popoarelor a erodat în mare mâsurà distinctiile sociale de clasä çi a oferit un mediu prielnic pentài activitatea nationaliçtilor. Cu toate cä política economicä a tarismului a condus uneori la autoasimilare pe motiv de profit economic, identita-tea täranilor ntoldoveni s-a mentinut neschimbatä, deoarece era deter-minatâ nu de idei abstracte despre natiune çi de grupul lingvistic specific, ci de modul izolat de viatâ cotidiana çi de relatiile de familie çi de neam. Exista o legäturä directa între nivelul urbanismului çi industrialismului pe de o parte, çi gradul sau puterea nationalismului,

pe de alta. însà structura étnica a oraçelor basarabene demonstreazâ prezenta urbana modesta a moldovenilor (14%, conform datelor pri-mului recensâmînt din 1897). Caracterul esencialmente agrar al socie-tàtii basarabene din secolul al XIX-lea, eu accentuarea localismului, avea tendinta sa se opunà dezvoltàrii sentimentului de coeziune de grup, care transcende localismul çi care contribuie la for marea conç-tiintei nationale. De asemenea, analfabetismul çi-a adus aportul la sub-dezvoltarea conçtiintei nationale a moldovenilor (in 1897 doar 10% bàrbati §i 1,7% femei çtiau carte, ñind pe ultimul loc împreunà eu tiganii). Cu toate acestea, putinii intelectuali moldoveni participai! activ la viata social-politicà çi culturalâ din România.

Este semnificativ raportul complex între marxism çi nationalism çi clasà/natiune, deoarece etnia çi clasa deseori se suprapun, etnia fiind consolidatà de clasà, çi viceversa. Loialitàtile nationale pe verticalà de cele mai multe ori le subminau pe cele orizontale de clasà, deçi in momente de crize economice se întîmpla invers.

Dupâ Suny1, exista cinci grupuri împàrtite dupa criteriul structu-rilor interne de clasà çi gradul de conçtiintà nationalâ, primul gmp evidentiindu-se printr-o compozitie aproape totalmente tàràneascà çi un nivel scàzut de conçtiintà nationalâ. Revolutia bolçevicà din 1917, crearea RDM çi Unirea eu România în 1918 au demonstrat câ evolu-tiile politice nu au reprezentat rezultatul unei miçcàri nationaliste coerente de masà a moldovenilor ce çi-a realizat aspiratiile de lungâ duratà pentru independentâ çi suveranitate, ci s-au datorat circumstan-telor politicii internationale care au favorizat România çi care au slâbit statul rus centralizat. Nationalitatea a reprezentat în cancelariile occidentale instrumentul Marilor Puteri, astfel cum sovieticii au folosit mai tîrziu notiunea de clasà pentru promovarea ideii de revolutie socialistà. mondialà.

Experienta politicà a Basarabiei în componenta României a créât o moçtenire politico-socialà ce formeazà baza convingerii politice a majoritàtii intelectualilor moldoveni contemporani, care se pronuntà în favoarea relatiilor spéciale eu România. Crearea RASSM, pe de altà parte, a reprezentat un "cap de pod" pentru expansiunea statalà a

Suny Ronald. Nationalism, Revolution and the Collapse of the Soviet Union. California, 1993.

URSS. Política bol§evicilor in domeniul natíonalitatii s-a bazat pe principiul etnofederal §i indigenizare (korenizaíia). Astfel, prin intre-prinderea comunä de eliberare étnica §i constructie socialista s-a reali-zat cooptarea elitelor nationale, fiind sustinute a§a-numitele comunisme nationale. In RS SM, ca §i in alte republici unionale, identitatea natio-nalä a fost transformatä §i consolidatä intr-o forma nouä, socialista, fapt care pe parcursul anilor §i-a elaborat sisteme proprii de autorepro-ducere §i echilibru social. Experíenta soviética a avut un efect normativ asupra moldovenilor. deoarece pentru prima data a fost desfa§uratä politizarea in masä, creindu-se protostatalitatea §i protonationalitatea soviética moldoveneascä prin intermediul §colarizärii masive a moldovenilor §i implicärii lor in viata social-politicä. In acest fei in con§tiinta política a fost edificatä imaginea unei "patrii noi" - a URSS.

Capitolul doi - "Demararea procesului de liberalizare - natio-nalizarea ?i dezintegrarea URSS" - abordeazäin plan normativ regi-murile nedemocratice moderne, precum §i regimul democratic. Pentru a cunoa§te cäile complexe ale tranzitiei 51 implicatiile pentru formu-larea obiectivelor in cadrul acestui proces, este necesar de stabilit care a fost esenta §i träsäturile regimului nedemocratic anterior. A fost uti-lizatä tipología sistemelor politice vehiculatä de autorii consacrati in domeniu, Juan Linz §i Alfred Stepan. Aceastä tipologie cuprinde regi-murile democratic, autoritär, totalitär, posttotalitar §1 sultanistic, analiza comparatá a cärora a fost tratatä aici din punct de vedere al raportärii fiecäruia la astfel de fenomene ca pluralismul, ideología, mobilizarea §i conducerea. In opinia noasträ, prezintä Ínteres evalua-rea experientei sovietice formative §i a neoinstitutionalismului, argu-mentindu-se cä modemizarea soviética a influentat con§tiinta moldovenilor in mäsura in care autoidentificarea nationalä este cu prepon-derentä legatä de moldovenism. Edificarea "natiunii politice moldove-ne§ti,i tine de perioada aflärii RSSM in cadrul URSS, iar nationalismul spre sfir§itul anilor '80 era unul moldovenesc. Doar mai tirziu, odatä cu avansarea restructurärii, care a adus in RSSM grafía latina §i limba romänä, coerenta nationalismului autohton a dispämt. deoarece mineare a pentru emaneiparea nationalä s-a divizat in douä: cei care se iden-tifícau totalmente cu idiomul national istoric §i politic románese §i cei care, cu exceptia trecutului istoric §i comunitätii lingvistice, conside-rau cä Moldova trebuie sä-§i urmeze calea proprie a suveranizärii

politice. Faptiil câ nu s-a produs unirea eu România în acea perioadà. deçi modelul intelectual a fost foarte putemic, demonstreazâ cà proto-statalitatea soviética moldoveneascà a fost suficient de puternicà.

în epoca lui Brejnev detotalitarizarea s-a manifestât prin decà-dere, nu însà prin alegere; ultima a survenit mai tîrziu, sub conducerea lui Gorbaciov. Dezasamblarea statului-partid la sfîrçitul deceniului opt, dupa 70 de ani de comunism, nu a rezultat în aparitia imediatà a societâtii civile, pentru cà se formase între timp o mentalitate distinctà de tip sovietic. Insà odatà ce Gorbaciov a pus în actiune politici ce subminau ideología çi structura statului-partid centralizat, elitele republicane au început sa caute noi surse de putere, de legitimitate ideologicâ çi noi identitàti, etnofederalismul URSS devenind foarte util. A fost lansat apelul la o forma specificà de nationalism - eel al "natiunii titulare" - simultan împotriva statului sovietic çi a minoritàti-lor etnice din teritoriul respectiv. Arguméntele interdependente referi-tor la statalitate çi tranzitie în URSS sunt urmàtoarele: institutiile spe-cifice çi principiile federalismului de tip sovietic au creat stimulente §i posibilitàti de mobilizare a resurselor pentru politizarea etniei; calea de tranzitie aleasâ de aça-zisele perestroïka çi glasnosti a fost liberalizaba, çi nu democratizarea structurilor centrale de putere posttotali-tare çi consecutivitatea alegerilor. Aceasta a contribuit decisiv la faptul ca nationalismul non-inclusiv sa devina forta cea mai dinamicà în política anilor 1989-1992.

Federalismul sovietic era de un tip anumit, avîndu-çi originea în istoria, ideologia çi puterea statului-partid. Regimul sovietic s-a strà-duit sà cîçtige loialitatea elitelor nationale prin intermediul sistemului federal cu un nivel înalt de dualism - pe de o parte, au fost legitimizate organizatiile de dinstictivitate national-culturalà çi existau stimulente pentru elitele republicane sâ sustinà interesele specifíce aie republici-lor (çi natiunilor titulare), iar, pe de altâ parte, republicile erau membre ale unui regim ce profesa o ideologie universalista çi erau conduse de un stat-partid centralizat, care monopolizase procesul de luare a celor mai importante decizii. Faptul cà elitele etnice comuniste din republici detineau controlul asupra organizatiilor cultural-nationale, asupra uni-versitàtilor çi cadrelor a oferit accesul direct la resursele care puteau fi mobilizate íntr-un moment oportun. Din perspectiva neoinstitutiona-listà este evident faptul cà institutiile oferà çi limiteazà alegerile aflate la dispozitia factorilor de decizie política.

Refórmele lui Gorbaciov, íncepínd ín spiritul atent andropovist, au evaluat íntr-o revolutie imposibil de gestionat din Moscova, lncer-carea acestuia de a democratiza aparatul de partid, prin alegeri pluri-candidate, a fost respinsá in repetate rfnduri de conservatori, Gorbaciov fíind nevoit sá propuná alegerile pentru Congresul Deputatilor Popo-rului. Aceste alegeri, initial la nivel unional, iar mai apoi §i la nivel republican, au subminat ireversibil echilibrul puterii in URSS in defa-voarea partidului.

Gorbaciov a fost nevoit sá se sprijine initial pe fortele neformale intelectuale §i populare din republicile nationale, iar acestea, utilizind imaginea Secretarului General reformator, í$i promovau prográmele proprii de liberalizare, actionínd ímpotriva aparatelor comuniste con-servatoare de pe loe. Alegerile au mobilizat nationalitátile teritoriale ímpotriva statului-partid, faptul in cauzá fiind determinat de trei momente interdependente: tipul regimului, predominarea liberalizárii in raport cu democratizarea §i consecutivitatea electoralá.

Alegerile la nivel unional §i republican ín URSS au contribuit la formarea unei dinamici dezintegratoare pentru URSS din urmátoarele considérente: legitimitatea mai mare datoritá alegerilor libere §i competitive; in nici o república nu a apárut o fortá politicá panunionalá suficient de puternicá pentru a reprezenta o contrapunere eficientá nationalismelor lócale; ín procesul alegerilor, identitátile politice ín URSS au devenit ínguste. exclusive §i care nu au sustinut participarea íntr-o eventualá unitate politicá democrática panunionalá; in multe republici perspectivele unor conflicte etnice au permis pre§edintilor noi ale§i sá represeze vocile opozitionale din grupul lor etnic §i sá manifeste o mai mare intolerantá fatá de gnipurile minoritare.

In asemenea conditii este relevant faptul cá atít societatea civilá, cít §i cea politicá au fost limítate ín ce prive$te participarea plenará la transformadle democratice, ín ciuda faptului cá apáruse mai multe mi§cári, asociatii ob§te?ti.

Tranzitiile ín Europa Céntrala §i de Est au implicat pacte íntre elita moderatá a regimului §i cea moderatá a opozitiei, ambele elite fiind ín stare sá-§i reducá la supunere aripile radicale din lagárele proprii. Astfel, se desfajoará un proces quadripartit. In RSSM procesul elasie quadripartit al tranzitiei democratice s-a desfajurat intr-un mod mai putin transparent §i mediatizat decít in alte state, unde mesele

rotunde între regim çi opozitie au fost publice çi s-au soldat eu rezul-tate concrete çi practic imediate pentru calea, viteza çi obiectivele tran-zitiei spre démocratie. Caracterul posttotalitar al regimului este déterminât de alegere, deeädere çi cucerire societalä. In Moldova, ca çi în întreaga URSS, alegerea a fost facutä de regim în ce priveçte initierea liberalizàrii, eu anumite presiuni sporadice çi necoordonate aie socie-tâtii civile, actiunile cäreia împingeau elitele politice spre etapa democratizara.

In Moldova întelegerea între moderatii regimului çi moderatii opozitiei s-a realizat cel mai plenar anume în domeniul distribuirii functiilor de conducere, în perioada decembrie 1989 - mai 1990, fiind promovoate persoane ca M. Snegur, A. Sangheli, I. Hadârcà, M. Drue ç.a.

Incapacitatea crescîndà a elitelor politice de a anihila separatis-mul prin metode administrative de comandä a générât un sentiment general de frustrare, care a diminuât pentru o perioada adeziunea mol-dovenilor fatä de proiectul reconstruirii URSS în forma noua (confederativa), Sovietul Suprem al RSSM încercînd sä exercite presiuni asupra Moscovei.

Radicalizarea mediului politic ducea la aparitia unui diseurs nationalist mai pronuntat al aripii radicale din opozitie, care a ramas în afara pactului çi a aranjamentelor de cariera, avînd astfel posibilitatea sa înainteze revendicäri tot mai revolutionäre. Atît conservatorii, cît çi opozitia democrática, deveneau tot mai radicali, datorità evolutiilor vertiginoase de înrâutâtire a situatiei social-politice (evenimentele din republîcile baltice) çi celci economice. Drept reactie la vidul politic de la Moscova, survenità dupa anihilarea loviturii de stat din 18 august 1991, toate republicile, inclusiv Moldova, çi-au déclarai independenta.

Dezintegrarea URSS a läsat o moçtenire complicata pentru tran-zitia çi consolidarea democrática prin perpetuarea a unor problème interconcetate, cum ar fi:

1. Yiteza çi modul de dezintegrare a URSS au conferit câii de tranzitie calitatea "eliberârii nationale" plebiscitare, suveranitatea çi independenta ulterioarä fiind considérate de elitele republicane drept garantía cea mai bunä a pozitiilor lor. Elitele republicane au fost capabile sä se adapteze agendei nationaliste nu doar pentru a se elibera de controlul centrului, dar, de asemenea, pentru a învinge miçcârile populare putative.

2. Privilegierea drepturilor colective în raport cu cele individúale. Drepturile colective niciodatà nu trebuie sa fie promovate în detrimen-tul celor individúale. Insà nationalismul natiunii titulare a fost folosit împotriva centnilui §i a minoritàtilor nationale, iar nationalismul etnii-lor conlocuitoare - împotriva suveranizàrii republicilor.

Al treilea capítol - "Tranzitia democraticñ: evolutii realizan" - trateazà subiectul conflictului etnopolitic, relatiilor triadice çi vigurozitàtii nationalismelor în Moldova, precum §i raportul între sta-talitate, nationalism çi democratizare.

Deçi conflictele în raioanele de est §i cele de sud ale Moldovei sunt traíate în modul în care este exclus clementul national(-ist), gratie gîndirii politice actúale în república care preferà sà accentueze factorii politici. este absolut evidentâ dimensiunea etnicà a acestor conflicte. Evitarea recunoaçterii existentei çovinismului national rus se datoreazà în mare parte imposibilitàtii de a contrapune drept reactie de râspuns un nationalism viguros (moldovenesc - pentru câ este imposibil de générât, sau románese - pentru câ este "strain"). De cele mai multe ori, argumentai în favoarea tezei "conflictului politic" consta din simpla afinnatie cà acesta s-a desfaçurat doar într-o anumita zonâ geograficâ. Faptul cà rezistenta rusofonà a càpàtat forme geografico-politice distincte s-a datorat unui set de elemente, cum ar fi: determinismul geo-grafic, sovietizarea mai índelungata a populatiei moldoveneçti din stînga fluviului, implicarea armatâ a Federatiei Ruse etc. In competitia nationalismelor existente, moldovenii sunt influentati de asemenea stmeturi istorice. politice §i morale, care institutionalizeazà incapacita-tea acestui grup de a se identifica cu o natiune separata moldoveneascà sau cu natiunea romana.

Relatiile triadice existente: Chiçinâu-Tiraspol-Moscova; Chiçinàu-minoritatea ucraineanà-Kiev; Chiçinàu-Comrat-Ancara; Chiçinâu-mi-noritatea bulgará-Sofia creeazà un sistem complex de relatii, în care nationalismele competitive joacà un roi important în ce priveçte defi-nitivarea esentei acestui sistem. Dat fiind faptul cà nationalismul mol-dovenesc/românesc nu se manifesta în calitate de fortà integratorie, iar celelalte sunt suficient de militante, se creeazà un efect destabilizato-riu asupra întregului sistem politic. Oricare minoritate în República Moldova se considerà în drept sâ decidà design-ul constitutional al tàrii §i sà persevereze idei de autonomii nationale, federatii, confede-

ratii. apelînd la patriile lor nationale çi la organismele internationale pentru exercitarea presiunii asupra Chiçinàului. Minoritàtile nationale préféra sa promoveze nationalizarea agendei politice moldoveneçti, çi nu democratizarea acesteia, atentia fiind concentratâ în alta parte decît transformàrile democratice propriu-zise. Aceastà practica reprezintâ un element înràdàcinat în traditia politicâ moldoveneascâ çi contribuie la fragmentarea statalitàtii Republicii Moldova. Insà farà statalitate e imposibilà finalizarea tranzitiei democratice.

Raportul existent statalitate-natiune-democratie are semnificatii profunde pentru tranzitia çi consolidarea democrática în spatiul post-comunist. Evaluarea acestui raport s-a efectuat prin intermediul anali-zei politice a patru elemente interdependente:

1. Statul suveran çi integai reprezintâ conditia obligatorie pentru finalizarea procesului de tranzitie democrática. Democratia este o forma de guvernare a unui stat modem, aça încît nici o démocratie nu este viabilâ çi functionalà dacá, nu exista statul. In sens practic aceasta ar însemna câ, deçi conflictul transnistrean nu pericliteazà dezvoltarea anumitor zone segmentate de autoritàtile politice de la Chiçinàu, aceastà disensiune politico-militarà influenteazà negativ guvernarea democra-ticà asupra întregului teritoriu çi frîneazà evolutia democraticà a tàrii.

2. Dificultàtile edificàrii concomitente a statului çi natiunii. Edifi-carea statului çi edificarea natiunii sunt.douâ procese paralele care de cele mai multe ori se suprapun la un moment dat, dar care, din punct de vedere istoric çi conceptual, au diferite origini aie puterii. Interac-tiunea acestor douà procese poate rezulta în aparitia unor problème serioase atît pentru statalitate, cît çi pentru democratizare.

Lipsa oricàrei experiente de independentà, eu exceptia unei scurte perioade din 1917-1918, nu contribuie în prezent la consolidarea statalitàtii sau, eu atît mai mult, a statului-natiune. Spre deosebire de natiune, statul poate fi o piesâ de creatie çi în cazul Republicii Moldova; acesta, în conformitate cu teoria consolidàrii democratice, poate fi doar un stat polietnic, eu asimilarea unor identitàti nationale multiple çi complementare. Insà, dupa declararea independentei, clasa politicâ, fiind influentatà de conceptul statului-natiune, a ratat pentru acel moment constituirea unui stat autentic polietnic.

3. Statul-natiunea çi democratizarea se aflà într-un raport de com-patibilitate redusà. Politicâ de nacionalizare a statului a constituit ele-

mentul nou, care a jucat un roi important în procesul de destramare a URSS, acesta fiind utilizat atît de foçtii nomenclaturiçti comuniçti care doreau sa se mentinâ la putere, cît çi de o elitâ politicà în devenire care a crezut eu adevàrat în anumite idealuri nationale sau care a spéculât avîntul çi retorica de emancipare nationalà. Pentru stabilirea unei omogenitàti culturale, Parlamentul a déclarai limba moldoveneascà (românà) limbà de stat çi a întreprins alte màsuri de repuliere în functie a limbii $1 culturii natiunii titulare. Dar deoarece la moment exista 0 diversitate culturalà, iar minoritàtile rusofone s-au simtit lezate atît de însuçi faptul destràmàrii unui imperiu cu ideología càruia se identificau foarte mult, cît çi de pierderea pozitiilor privilegíate din punct de vedere politic, social çi cultural, a fost deschis drumul spre o confruntare, inclusiv militará. Aspiratiile nationaliste aie liderilor poli-tici de la Chiçinàu erau incompatibile eu realitatea empiricà a demo-sului existent. Un element fundamental al teoriei democratice este gradul sau màsura în care cetàtenii, atît ruçii regiunii transnistrene çi minoritàtile de pe malul drept, cît çi elementul national în favoarea unificârii eu România, acceptâ domeniul çi scopul unitàtii teritoriale Moldova drept entitate potrività pentru a lúa decizii legitime cu privire la viitorul lor. Din acest punct de vedere este evident cà loialitatea fatâ de statul nostm este putin dezvoltatà, perspectivele democratizârii sau ale guvemârii democratice fiind modeste.

4. Statul polietnic çi democratizarea reprezintà un raport necon-flictual. In calitate de stat polietnic, República Moldova are o nevoie mai mare decît alte entitàti politee sà utilizeze setul de formule nonmajoritare çi neplebiscitare. Deçi statul çi societatca moldoveneascà sustin crearea çi functionarea mass-media çi a çcolilor eu predare în limbile minoritàtilor, recunosc diversitatea culturalà, tolereazâ parti-dele ce reprezintà diferite comunitâti çi întregul set de proceduri politice, numit în Occident démocratie "consotionalà" sau "asociatà", mai urmeazà de a investiga posibilitadle oferite de federalism.

In ce priveçte mediul constitucional, este relevant faptul cà noua Constitutie din 1994 a créât un mod exclusiv de elaborare çi procesare constitutionalà, care a respins procedura consensualà de adoptare a Constitutiei çi a instituit un mod de impunere majoritarà.

República Moldova a trecut prin mai multe etape de aranjamente constitutionale din 1989 pînà în 1994, cînd a fost fixât regimul semi-

parlamentar actual. Acesta a fost copiât dupä modelul Republicii Franceze a V-ea prin filiera romana. Doar doua tari cu acest regim -Franta çi Portugalia, din cele 37 de tari europene, sunt democratii continue. Problema consta cä în executivul dublu pot aparea conflicte, inclusiv constitutionale (cazul Snegur-ministral apärärii). acestea putínd fi evítate doar cînd preçedintele tärii este liderul unui partid (sau al unei coalitii) ce cîçtigà majoritatea în parlament.

Atunci cînd vorbim despre societatea economicà moldoveneascä, trebuie sä analizäm cîteva elemente interdependente, principii, traditii çi actiuni care formeazä un set complex de realitàti politico-economice. Contradictia existentä în dimensiunea economicà din República Moldova consta în coexistenta unor principii care se exclud reciproc çi care creeazà, în ultima instantä, un vid conceptual în ce priveçte reforma economicà. Experienta sovieticä în domeniul economic a avut un impact formativ asupra clasei politice care nu a întreprins de la bun început paçii necesari îndreptati spre restructurarea economicà.

Deçi factorii interai detin rolul principal în tranzitie, influenta internationalà çi efectul difuziunii joacà un roi semnificativ în cadail procesului de tranzitie democraticà. Aceastà influentà este exercitatä prin filiera politicii exteme, zeitgeist-u\ui çi efectului difuziunii, concepto introduse în terminologia çtiintei politice de Juan J. Linz çi Alfred Stepan.1 Un hegemon regional nedemocratic poate sä foloseascä forta în "imperiul extern" (outer empire) pentm a stopa efortul revolutionär de democratizare (a§a cum s-a întîmplat în Ungariaîn 1956) sau pentru a bloca procesul de liberalizare (aça cum a avut loc în Cehoslovacia în 1968). Putem afirma cà influenta politico-militarä çi economicà, exercitatä de cätre Federada Rusä asupra Republicii Moldova, creeazä un asemenea raport de forte în care tranzitia democraticà este blocatà în mod eficient. Aceasta se referà, în primul rînd, la sustinerea de cätre factorii de decizie importanti de la Moscova a autoritätilor anticonsti-tutionale §i totalitäre, dupä modul comportamentului politic de la Tiraspol. Totodatà, existä un asemenea grad de dependentà istoricä, política çi culturalä fatà de România, încît gradul de deschidere a acesteia spre eforturile de democratizare ale Chiçinâului este la fel de

Juan J. Linz and Alfred Stepan. Problems of Democratic Transition and Consolidation (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1996), p.72-76.

important. Pe parcursul perioadei 1991, de la declararea independentei de catre República Moldova, pina ín prezent, politica externa promo-vatá de Romanía a fost caracterizatá neunivoc, avind efecte mixte asupra democratizárii moldovene§ti.Un hegemon regional poate, prin intermediul unui set de stimulente §i descurajári, sá joace un rol semnificativ in procesul de initiere, desfa?urare §i consolidare democrática. De foarte multe ori actorii internationali care dispun de aceste seturi consistente sunt institutiile §i organismele internationale majore, ca: Uniunea Europeaná, NATO, OSCE sau Consiliul Huropei; insti-tutii financiare intemationale, ca: Banca Mondialá, Fondul Monetar International, Banca Europeaná pentai Reconstructie §i Dezvoltare etc. In cazul Republicii Moldova, care nu-?i poate permite sá ignoreze nórmele §i princípiile institutiilor respective datoritá, cel putin, pon-derii politice §i economice nesemnificative pe care o are, hegemonii regionali au o influentá remarcabilá.

Conceptul de zeitgeist este preluat din traditia gíndivii germane §i se refera la "spiritul timpurilor". Atunci cind tara face parte dintr-o comunitate intemationalá unde ideología democratizárii nu este sfidatá de catre alte ideologii, procesul de tranzitie se desfa§oará cu mai putine greutáti §i cu mai mari §anse de succes. Gratie zeitgeist-iüui, elita política moldoveneascá realizeazá faptul cá nu exista nici o alternativa viabilá democratizárii.

Spre deosebire de zeitgeist, care se referá la epoci istorice, efectul ' difuziunii íntr-o comunitate politicá intemationalá, ín special in una ce este unitá strins prin cultura, sisteme de constringere sau comunicatii, are loe pe parcursul a unei perioade de cíteva sáptámini, in únele situatii - zile. Elita politicá a unei tari poate prelua, uneori foarte repede, practicile reu?ite ale elitei unui alt stat, pentru a se folosi de ele. Declaratiile de suveranitate §i apoi de independentá ale republici-lor unionale senxsc drept exemplu eloevent ín acest sens.

CONCLUZII §1 RECOMANDÁRI

Din cele peste douàzeci de concluzii çi recomandàri mentionàm urmátoarele:

1. Institutiile existente limiteazâ optiunile politice, iar tranzitia çi incertitudinile acesteia ín cazul Republicii Moldova sunt corolare ce decurg din experienta istoricà a populatiei çi a elitei politice.

2. In secolul al XLX-lea - ínceputul secolului al XX-lea, marea majoritate a moldovenilor Basarabiei nu era conçtientà de existenta unor categorii cu un potential social explozibil cum ar fi nationalitatea sau clasa, deoarece erau târani analfabeti, ignorad de vehiculul care a condus çopoarele europene spre modernitate.

3. In tumultul primului ràzboi mondial çi al evenimentelor din perioada rásturnürii bolçevice din 1917. nationalismul moldovenesc, atîta cît a fost, a reprezentat mai degrabà un rezultat al timpurilor radicale prin care trecea Imperiul Rus, decít o formula autohtonà prin care s-a decis confient ín ce prívente declararea independentei RDM çi cedarea ulterioarà a acesteia, ín favoarea unirii cu România.

4. Un rol important 1-a jucat experienta Basarabiei ín cadrul României din 1918-1940, pentru prima data tinutul fíind inclus într-un sistem centralizat prin intermediul armatei, învàtàmîntului çi altor structuri de stat. Anume ín aceastá perioada s-a produs o identificare ireversibilà a Basarabiei cu limba, cultura româneascà çi românismul ín sens national-idéologie, aceasta constituind reperele fundaméntale ale conçtiintei intelectuale.

5. Experienta soviética a avut un efect normativ asupra societàtii politice, economice çi sociale moldoveneçti. Ea reprezintâ singurul reper important al statalitàtii moldoveneçti actúale. Insà deficienta acestui reper este de ordin idéologie, deoarece a avut un caracter antinational çi din acest considèrent nu poate fi antrenat într-un proiect ce ar implica statalitatea deopotrivâ eu nationalitatea.

6. Incapacitatea societàtii politice, care îçi are ràdàcini în perioada tarismului rus çi cea sovieticà, dupà cum a demonstrat istoriorizarea structurilor sociale fundaméntale, de a îmbina statalitatea moldove-neascà çi nationalitatea românà într-un proiect credibil diminueazâ çansele consolidàrii democratice în República Moldova.

7. Initierea transformârii regimului sovietic a apartinut autorità-tilor centrale aie statului-partid sub conducerea Secretarnlui General Gorbaciov, care intentiona efectuarea unei liberalizâri limítate, aceasta însà dgschizînd calea unor presiuni din partea societàtii civile tôt mai robuste, in vederea unei democratizan mai radicale. însà incapacitatea societàtii civile §i incipient politice moldovene§ti de a încheia un pact eu regimul (moderatii regimului eu moderatii opozitiei) în termeni mai clari çi inechivoci a condus la preluarea initiativei de càtre fosta elità comunista în prosoape nationale çi privilegierea nationalizàrii în raport eu democratizarea.

8. Criza de statalitate în forma de secesionism militant în raioa-nele de est aie Republicii Moldova çi lipsa de predilectibilitate politicâ în comportamentul autonomiei gâgàuze çi a minoritàtilor nationale creeazà piedici în fmalizarea tranzitiei democratice §i face imposibilâ consolidarea democraticà a Moldovei.

9. Modul exclusivist. majoritar çi neconsensual al adoptàrii Legii Fundaméntale are repercursiuni serioase asupra democratizàrii, deoa-rece únele forte politice opozitionare, dar importante sub aspectul reprezentàrii electoratului, nu au fost integrate în procesul de elaborare §i adoptare a Constitutiei, fiindu-le impusà acea versiune care satisfa-cea majoritatea politicâ din 1994.

10. Semiparlamentarismul moldovenesc actual are un impact negativ asupra procesului de democratizare, deoarece într-o asemenea fragmentare politicâ, prin care trece clasa politicâ, preçedintele tàrii întotdeauna va întîmpina dificultad constante în ce priveçte asigurarea unei majoritâti parlamentare proprezidentiale. In acest caz exista doi agenti ai electoratului ale§i prin vot direct, aceasta însemnînd câ în cadrai regimului dublu se creeazà un potential conflictual deosebit de periculos pentru stabilitatea democraticà.

11. Introducerea unor mecanisme ale pietei libere capitaliste nu reprezintà suficient temei pentru a considera câ a fost edificatâ o societate economicà, proprie adevâratelor democratii occidentale.

12. Influenta internationalà asupra democratizàrii reprezintà, eu unele exceptii, un procès benefic pentru tranzitia moldoveneascâ, deoarece asistenta oferità, integrarea în structurile europene, racordarea legis-latiei moldoveneçti la nonnele europene, asumarea angajamentelor internationale în domeniul drepturilor omului etc. conduc la crearea unei presiuni cumulative asupra statului, în vederea democratizàrii continue.

LISTA PUBLICAJIILOR CU PRIVIRE LA SUBIECTUL TEZEI

1. Frunta§u Iu. La periferia Europei II Contrafort, Anuí III, nr. 11-12 (25-26), noiembrie-decembrie 1996, 0,2.c.ed.

2. Frunta?u Iu. República Moldova §i ideea de securitate europeaná II Economica (supliment). - Chi§ináu: Academia de Studii Economice, 1997 (in coautor), 0,35 c.ed.

3. Frunta§u Iu. Moldovan Trans-Dniester Region: a Threat to the European Stability? // Stability and Security in South-Eastern Europe. - Ljubljana, 1997, 0,65 c.ed.

4. Frunta§u Iu. Statalitate §i probleme de democratizare in República Moldova II Revista de filosofie §i drept, 1998, nr.l, 0,5 c.ed.

5. Frunta§u Iu. Influenta international asupra procesului de democratizare in República Moldova II Politica externa a Republicii Moldova: aspecte ale securitátii §i colaborárii regionale. Materiale ale simpozionului §tiintific international, 16-17 octombrie 1997. -Chi§inau, 1998, 0,7 c.ed.

6. Frunta?u Iu. Paradigmele renovárii // Moldoscopie (problemele analizei politice). Partea XI. -Chijináu, 1999,1,5 c.ed.

РЕЗЮМЕ

Основная цель данного исследования состоит в попытке комплексного политического анализа проблем демократизации и этнополитических процессов, свойственных переходному периоду в Республике Молдова. Для достижения этой цели, автор сосредоточил свое внимание на решение ряда задач, среди которых центральное место занимают: определение исторических условий и политических факторов, способствовавших в прошлом развитию молдавского общества; нормативный подход к оценке предыдущих недемократических режимов и к поискам путей демократизации- всей общественной жизни (в том числе межэтнических отношений), восстановления территориальной целостности страны, укрепления национальной государственности, повышения эффективности властных структур и др.

В качестве методологической и научно-теоретической основы диссертации послужили теории и идеи ведущих современных политологов, в основном западных, чьи произведения автор данной работы изучил в оригинале.

Данное исследование носит не только теоретический, но и прикладной характер.

SUMMARY

The main objective of this research consists of attempting to analyze politically and in a complex manner the problems of democratization and of ethnopolitical processes that are corollary to the period of transition in the Republic of Moldova. In order to reach this goal, the author spent his efforts in fulfilling a number of tasks, the most important of which are: evaluation of historical conditions and political frameworks by and within which the Moldovan society has had developed; establishment of a normative approach with regard to the analysis of previous non-democratic regimes and to the patterns of democratization of social life (including inter-ethnical relations); evaluation of inter-dependency between democratization and territorial integrity of the country, consolidation of the national statehood, and improvement of efficiency of the state power structures, etc.

The thesis concerned does have as a methodological, theoretical and scientific basis the theories and ideas of the leading contemporary political scientists, basically Western, whose works the author has studied in the original language.

The current research does have not only a theoretical nature, but a practical one as well.