автореферат диссертации по философии, специальность ВАК РФ 09.00.03
диссертация на тему: Философская и общественная мысль Бессарабии (1918-1944)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Философская и общественная мысль Бессарабии (1918-1944)"

ACADEMIA DE 5TIIHTE A REPUBLICII MOLDOVA Institutul de Filosofie, Sociologie çi Drept

P-3 0Д

, 1Л„ Cu titln de manuscris

1 О И ЮН äSl'b

LILIANA SUKUGIU

GÎWDIREA FILOSOFICA 31 SOCIALX ÎH BASARÄBIA (1918-1944)

09.00.03 - istoria filosofiei

Autoreferatul tezei de doctor in 5tiinte filosofice

Chiçinâu - 1996

Teza a tost elaboratä în sectía de istorie a fílosofiei çi esteticä a Institutulul de Filosofie, Sociologie çi Drept al Academiei de çtiinte a Republlcli Moldova

Conducator çtiintffic: Sheorghe Bobânâ, doctor în filosofie

Referent! oficial!:

1. Teodor Vârtanu, doctor habilitât în filosofie,

profesor universitär

2. Lidia Dergaciov, doctor habilitât în filosofie,

profesor universitär

3. Svetlana Coandä, doctor in filosofie,

conferentiar universitär

Sustinerea va avea loe la "27" iunie 1996 la ora 15.00 în çedinta consiliului çtiintific specializat DH 09.93.43 de pe lînga Institutul de Filosofie, Sociologie çi Drept al Academiei de Çtiinte a Republicii ívioldova

Adresa: or.Cniçinâu, bul. Çtefan cel Mare, nr.l, etajul 2, sala de çedinte a Presidiului A.Ç.M.

Tcza de doctor poate fi consultatä în Biblioteca çtiintifica Céntrala a A.Ç.M.

Autoreferatul a fost expediat la ^¿^-'1996

Secretarui çtiintific ai consiliului çtiintific specializat,

doctor în filosofie Chsorghe Bobânâ

CARACTERISTICA GENERALA A LUCRARII

Actual itatea tezei

ín anii ce au urmat. dupa primul razboi mondial ín Europa au avut loe un ?ir de evenímente de rezonantä istoricä, care au influentat, cursul vletíi in intreaga lume. Ace$t-i ani au cons-tituit o perioadä de marl transformar! si realizar! in tóate domen]1 le de activítate a omului. Fenomenele noi aparate in so-cietate au generat discutí! contradictorii, ín ele fílnd antre-nati gínditori de diferí te orientar!. Interesul f'ilosofilor fatä de problemele cu care s-a confruntat societatea a crescut enorm.

Transforman substant-iale in anii interbelici ín plan politic, social-economic $1 cultural s-au produs 5i ín Romanía. Realizan vadite s-au inregistrat si in domeniul filosofiei: au fost elabórate noí sisteme filosofice, create opere filosofice fundamentale.

Filosofía románeasca a atins nivelul filosofiei europene prin creatia uncr asemenea Personalität! marcante cum sint: Constantin Radulescu-Motru, Mircea Florian, loan Petrovici, Mi-hai Ralea, D.D.Ro^ca, Lucían Blaga, Nicolae ßagdasar, Eugeniu Sperantia. Dan Badäräu, losif Brucär, Vasile Bäncilä, Nae lo-nescu. Emil Cloran §.a.

Perí orinante importante au obtinut $tiinta 51 cultura. Un merit deosebit. le revine neurologului Gh. Marinescu, endocrino-logului C.Parhon, biologilor N.Leon, C.Levaditi, Sh.Fundateanu, eenetícianului M.Demetrescu, fisicienilor A.Proca, E.Malinescu, $t.Proccpiu, mineralogului L.Mrazec, speleologului E.Racovitä, ohimistului F'.Poni, astronomului Gh.Demetrescu 5.a. Actívitatea lor pe drept. cuvint le-a adus un rernime mondial.

0 dezvoltare fructuoasä a cunoscut 51 literatura, operele create inscriindu-se printre cele mai remarcabile capodopere ale literaturii romane.

Lióte incomparabil de mare contribuya adusä' la sporirea tezaurului 1 iterar mondial de catre Mlhail Sadoveanu si Liviu Rebream. Lucräri de valoare au scris Constantin Stere, Cezar Petrescu, ion Minulescu, lonel Teodoreanu 5.a.

Pentru Basarabia anii interbelici au constituit o perioada de integrare ín vi ata social-política 51 cultural a a tari!, de valorificare a marelui tesaur spiritual románese. Gíndirea fi-losoficá 51 socíalá din Basarabia a parcurs acelea$i etape de desvoltare ca 51 ín toatá tara, oferind solutii problemelor ri-uicate de catre iimanitate.

La Chijinau apar rnai multe carti cu problemática social -r i Icsof ica: "Socialismul 51 cre$t.inísmul social" (1926), de Nicoiae Busea, "Filosofía 51 istoria ei" (1927) de loan Savin, "Problema politicsi cre^tinesti 5! Statul" (1933) de Alexandru Boldur, "Prblema gradului de con$tiintá" (1943) de Nicoiae Nea-gu 5.a. Probleme social-filosofice au abordat in scrierile lor scríítoríi si publici^tii basarabeni: Constantin Stere, Nicoiae Costenco. George Meniuc, Bogdan Istru. Vasile Lutcan, Andrel l.upan, Vasile Harea, Antón Turcanu, Míhail Zavitchí, Vladimir Neaga, Vasile Chicu.

0 contribuye importantá la resolvarea unor probleme social-f ilosof ice au adus savantil naturali^tl din Basarabía: Ale-xei Bárládeanu. Nicoiae Florov, Teodor Porucic, Alexandru Doní-ci; Nicolao Morosan. Nicoiae Donicí.

Din causa pollticli antínatlonale promovate aní in ?ir ín rindurile popúlatiei ba5t.ina.5e multe personalitáti evenimente istorice au ramas ín umbrá. Doar ín uitimul t-imp, ín urma reínvierli constiintei nationale, ele au fost scoase la lumina.

Ca niciodatá ín present se impune necesítatea revenirií la nórmele general--umane, stabiliríí adevarului social-istoríc, scoaterii din anonímat a patrimoniului culturíi nationale, in acest proces un loe aparte revenindu-i $tiíntei filosof'lce.

Actualitatea investigare! de fata rezida $i ín faptul ca perioada de eriza prin care trece societatea noastra recent are multe afinitati cu perioada interbelica.

Nive luí de cercetare a probleme!

in ultimii aní au fost depuse eforturi sustinute pentru a readuce in fata citltoruiui creat-iile acelor oameni de ^tiinta care pe nedrept au rost pu?i la índex. Au vásut lumina tiparu-Iu1 mai multe lucrar! rei'eritor la Basarabia ce viseasa perioa--

da dintre cele doua rásboaíe mondiale, dar ea a fost studiatâ mai mult sub aspect istoric1, a'spectul sooial-filosofíc ramînînd oarecum ín al'ara cercetárilor. ín investigatiile apârute pînâ ín 1989 accentul se punea pe a$a-numita lupta re-volutionará desfasuratá in Basarabia sub forma de mineare comunista llégala, luptà dusâ, în fond, de alogeni $i care, de fapt, purta un caracter antinational. Cît priveçte desvoltarea gíndírli ñlosofice 51 estetice ín perloada vízata, ea se nega couplet, propag-índu-se doar ideile marxíst-leniniste2.

Printro prlmii cercetátorí -care au abordat problemática social-filosoficá basarabeariá din períoada interbelicâ de pe pozítii cbiectlvfi este Gheorg-'ne Bobânàd. Unele concept i i filo--■aitce ale savantilor naturaliçti A.Bárládaanu çi T.Porucic de pina la 1918 au fost elucidare de catre Alexandru Babii. Vasile

1. Dobrinescu V.. Batalla pentru Basarabla, lasi, 1991. Scurtti I., Hlihor 0. Anuí 1940, Drama, romanilor dintre Prut

tíistru, Bucurestl, 1992. Turcanu i., ReJazi.1 agrars din Basarabla in anli 1918- 1940. Chi ñau 4 1991,

3ú~canu i., ¡?aptui Basarsblei. 1940, ChisinSu, 1993. Agrlgoroale I.. Palade G'n., .Basarabla in cadrul Románlel iniregitB. lyis-1940, Chisinau, 1Q9S.

2. Brf-eakln G.K.Jíultura Bessarábii.1918-1940, Chisinau, 1978. Eriseakin S.K., Sítnic M.C., Trlutnful adevárulul Istoric. Añil 1918 ?1 1940 in dostinul poporului rnoldovenesc, Chisinau, 1970.

Drahenberg C.M.,1918-1940: solldarltate proletará, Chisinau, •1975.

Lazarev A.M., Moldavskaia gosudarstvennostl 1 hessarabskll vcpros, Chisináu, 1975. ;3, Bobána Gh., ¡dei $í tendínteín "Literatura ?i Arta", 1980, Sí aujjust.

Ermuratschi Leonid Mocreac1. De concept-iile filosofice ale lut A.Bárládeanu de pina la 3918 au fost preocupati cercetato-ril Petru Rumleanschi çi Valeriu Movlleanu2.

Totuçi, o analiza complexa a ideílor çi tendintelor existente în gîndirea filosófica çi sociala din Basarabia în peri-oada interbelícá n-a fost întreprïnsâ.

Scopul gl sarcinile tezei

Scopul tnvestigatiei de fatâ este de a analiza moçtenirea soci al-filosofica din Basarabia anilor interbelici, putm cu-noscuta cercetatorilor $i a demonstra cë gîndirea filosoficà si sociala din Basarabia a fost o parte integrants a gîndirii filosofice si sociale româneçti. Pentru a atinge acest obiectiv s-a préconisât:

- de a studia idetle $i tendintele din gîndirea filosoficë s? aoclalë din aceastë perioadá;

- de a aprecia rolul lor in miçcarea de iaei din tinut;

- de a elucida ideile filosofice expuse în creatia savant ilor naturaliçti basarabeni çi a releva importanta lor teorética.

Aceste sarcini au fost realizate în baza analisei lucrâri-lor din domeniul social-filosofic aie gînditorilor basarabeni çi studierii operei çtiintiflce a savantilor naturalist! din Basarabia.

Babii A. I... Emuratschi V.H., $tlinpele naturii din hloldova de la sfir$ltul secolului XIX - inceputul secolulul XX lupta lor impotriva idealísmului, in "Din istoria gindirii social-politice 5i filosofice in Moldova", Chi?ináu, 1970. Babii a.I., Svobodomislle, antiklerikalizm i ateizm v Isto-ríl Moldava, Chi? i ñau, 1974.

Babii A. I., Mocreac L.F., Filosofskle vozzrenia estestvo-ispitatelei Moldava v nacíale XX veca, Chisináu, 1979. Rumleanschi P., Movileanu V., Unele concepta filosofice ale genetlclanului moldovean Alexe Gh.Barládeanu, in "Revista de Filosofie Si Drept", 1.994, nr.l (105), p.51-53.

Pana motodologicá a tesei

Drent ba~a métodológica a tesei ne servente abordarea fe-nomenelor cuiturii prin prisma príncipiilor morale general-imane.

Conceptiile i del]*? filosofice ale ginditorilor $i naturalista lor basarabeni se elucídeaza obiectiv, de pe pozitii impartíale, in conformítate cu adevarul social-istoric.

Originalitatea stilntifica a lucrárii

Investig'atla de fatá presínta, prin continutul sau, o analiza a gindirii filosofice 5i sociala din Basarabia ín perioada anílor 1918-1944. Luínd drept punct de plecare cúrentele, teo-riile 5í ideile existente ín gíndirea filosófica romanease^ din tímpul respectív, se demonstreazá ráspíndlrea $1 valorlficarea ior pe terítoriul dintre Nistru si Prut. Pentru intiia data se efectueaza un studíu asupra conceptíilor deterministe, proble-melor de filosofie a cuiturii, raportului dintre $tiintá filosofie in scrierile gínditorilor basarabeni. De asemenea, pentru prima cara sint analízate 51 conceptiile filosofice pro-ñiovate in anli interbelíci de catre cele mal representativo fi~ gurí ale $coili naturalista din regí une. ín urna investig'atiilor intreprinse:

- s-a argumentat necesitatea valorificárií mosteniríí noas-tre spirituale;

- s-a constatat ca gíndirea filosófica $i sociala din Basa-rabia ín^perioada mentionata a fost o parte integranta a gindiríi filosofice sociale romanesti;

• s-a stabilit cá gindirea filosófica 5! sociala din Basa-rabia are acelea?i trásaturi caracterlstice pentru intre-aga filosofie románeascá. ín ea predominínd umanismul, optimismui, increderea deplíná in progresul omenirii, in torta creatoare a omului;

- s-au deflnit únele probleme ce urmeasá sa fie studíate: filosofía istoríel, filosofía moralá, glndirea estetica.

Yaíoaroa practicó a tezel, aprobarea el

Studierea istoriei fllosoflel are în présent o Important^ deosebltà, deoarece astfel pot fl gásite modalltàti de solutionne a dlverseior probleme cu care se confrunta socíetatea ín tímpul de fata. Cunoa^terea ideílor reflectate în abordârile fllosof'ice din trecut ne permite de a íntelege realitatea concreta, de a intuí çi rezolva problemele de perspectiva.

Recítatele cercetàrii pot fi aplicate la:

- aprofundarea cunoçtintelor în domenlul istoríel fi loso-fiel ;

- completarea programelor de studíu al istoríei fílosofiei ín institutiile de învat-àmînt superior.

Concluziile principale ale tesei au fost formúlate de catre autor ín cornunlcaríle presentate la sesiunlle stíintlfi-ce: "Savantul Alexei BárlSdeanu - 110 ani de la naçtere" (Chiçinàu, 1993), "Constantin Ràdulescu-Motru" (Chiçinàu, 1993), "Universitatea "A.Russo" - 50: realizar! çi deschideri çtiintifice" (Báltí, 1995), la Simpozionul "Lucían Blaga ~ 100 ani de la naçtere" (Chiçinàu, 1995), la Sesiunea Çtiintificâ anual á a Asociatiei Filosofílor din Moldova (Chiçinàu, 1996).

Ideile de bazâ ale disertatiei sînt expuse în 9 publicatii çti intifice.

Structura tucrarii

Disertat-ia confine introducerea, douá capitole, Inchele-rea, bibliografía sí rezúmatele ín limbile rusa $í englezá.

Continutul tezel

In introdúcete sint def'inlte sarcinlle investigarle!, este argumentatá actual itatea ei, formulat. scopul $i stabílit nive-lul de cercfitare a problemei, Se demonstreaza, de asemenea, originalitatea ^tíintificS valoarea practica a cercetarii.

Prlmul capítol "Problemática social-filosoflcS" contine o analiza succintá a conceptülor filosofice ale celor mai repre-

tentative figuri aie principalelor cúrente filosofice rcmâneçti: P.P.Negulescu, Mircea Plorian, C.Radulescu-Motru $i Lucían Blaga.

Este fundamentatâ tesa conform córela în Basarabia sînt promovate acelea?i idei si conceptii existente în gîndirea filosófica 51 socialà rorcâneasca. în sus^lnerea acestei teze se aduc unnâtoarele argumente: circúlatela în Basarabia a operelor ce og'lindesc problemática soclal-filosoîica româneascâ, aparóla în periodicele locale a unor publicatii ce vizeasa opini-ile unor mari gînditori romani, încercârile cugetatorilor basa-rabe.ní de a aprecia opera lor, manifestarea activà în spat-iul spiritual bac:arabean marilor personalitati româneçti C.Râdules-eu-Motru, Nichifor Cralnic Constantin Stere.

în acest capítol se relatea~a contribuya adusà la promo-varea filosofíei de catre catedra de Filosofie a Facultátii de T>-o!ogie din Chi^inau 51 Institutu.1 Social Román din Basarabia. Se ment-ioneasa aportul cugetàtorilor basarabeni loan Savin, Ni-colae Neagu, Mi hall Zavit-chi, Vas! le Cbicu, Vasile Harea, în spécial al .lui Constantin Stere la dezvoltarea gîndirii filosofice ?i sociale.

Sînt analízate urrtótoarele problème ce t^n de filosofía teoretica: conceptiile déterministe raportul dintre çtiintâ 5i filosofie.

S-a constatai, cà în tratarea muitiplelor problème filosofice 31 sociale gînditorii din Basarabia au apelat la teoría determinista.

în ceea ce prívente problema raportului dintre $tiint>â çi filosofie, se face conclusia ca pentru filosofii romani din perloada interbelicâ este caracteristic interesal sporit fata de problemática ^tiintificà, Pentru o simbiozà strînsâ dintre filosofie 5i .stiintá au opinât aça gînditorl ca: Constantin Râdu-lescu-Motru, P.P.Negulescu, loan Petrovici, Lucían Blaga, Mircea Florian, generînd idei çi concept-ii de important^ majora pentru gindirea filosófica. Problema visind corelatia dintre çtiinia ~4 filosoiie a fost abordatá $i în lucrarile lui Constantin Stere çi loarj Savlri.

De asemenea, se face o explorare a problemelor de filoso-fitr socialà presente în scrierile autorilor basarabeni. Sînt

scoase in evidentà preocuparlle filosofilor romani fata de anu-mite problème ce tin de domeniul social-politic, se demónstrela modul de solutionare a acestora de cugetâtorli basarabeni.

în centrul atent-iei gînditorilor rornâni din pencada in-terbelica se afiau teoriile despre stat, cele mai ràspîndite fiind: teoria statului liberal démocratie, teoria statului cor-porativ integral, teoria statului corporativ etnic, teoria statului tàrânist. in Basarabia era sustinutâ teoria statului taranist în favoarea câreia s-au pronuntat în studiile lor Constantin Stere çi Alexandru Boldur.

în capit.ol sînt relevate încercârile întreprinse de unii oameni de culturâ basarabeni de tratare a sistemelor politice.

Problema corelatiei dintre individ çi societate este stu-diatâ în basa creatlilor lui D.Gusti, P. Andrei, D.Draghicesu, î.Braileanu, a conceptiilor unor aça gînditori basarabeni ca: V.Neaga, V.Chicu çi M.Zavitchi.

Au fost evidentiate unele abordâri originale aie probleme-lor de filosofie a culturii în gîndirea filosofica çi sociala romàneasca si în cea din Basarabia.

în aceastà ordine de idei sînt analízate astfel de problema importante ce au antrenar- în discutie majoritatea f'iiosofilor perioadei interbelice.. ca: problema crizei culturii, a civil irat-iei ?i problema prlvind sustinerea autohtonismului sau a splritului universal.

Asemeni filosofilor români, gînditorii din Basarabia nu numai c-à au atestat aceastá eriza, dar au tins sá índice ?i cautele ei, sa gaseasca modalitatlle de depaçire a crisei, pro-punînd solutii adeevate. Astf'el, V.Neaga considera cá ea poate fi înlaturatà prin crearea unei culturi proprii, Vasile Chicu ~ prin atenuarea diferente! dintre nivelul înalt de dezvoltare al tebnicii 5i nivelul redus de desvoltare al culturii, iar Alexandru Boldur spera la o renaçtere a culturii prin vitalizarea ei de catre religie.

nugetatorii basarabeni erau optimiçtl în ceea ce prívente depaçlrea cri~ei cuiturii - trâsaturà comuna tuturor. în lucrârile 1er ei çi-au exprimat încrederea cà aceasta va ieçi din impas, va atinge noi culmi, se va situa pe o noua treaptâ a evoluttel sale.

Se relateará despre dispútele filosofice ín sustínerea au-tohtonismulut sau a universalítaUi, subiiniindu-se câ rnajori-tatea ginditorilor din Basarabia au pledat pentru prima directe, promovata de Nichifor Crainic, ce prevedea recuperarea 51 pastrarea valorilor strâmoçeçtl.

Ideilç umaniste în scrierile cugetàtorilor basarabeni sínt elucídate ín basa conceptiilor expuse de catre Constantin Stère, vasíle Chicu çl George Mçniuc. Fiirid receptivi fata de ide-ile umamste, eí analiseaza caúsele ce duc la deslSntuirea nfcboaieior, precum si calle do ocoîire a lor, arata conse-cíntele ¡fcsastruase aie acestora pentru omenire, indica câile de afirmare a unui nou umanism.

in capitolul dol, intitulât "Problème filosofice in gîn.di-rea savanti 1er naturalisti", se examineazâ modul în care savant! i natural içtt bas.arabeni au tratat astfel de problème filosofice ca: problema ereditat-ii, origines çi evclutia Univer-suîui, originea, évoluais vieiii a omului.

Efectuíndu-se o analiza a conceptiilor existente în gîndi-rea çtiintificà româneascâ prívínd problema ereditâtii ?i legi-le ei, au fost cercetate pe larg çi preocupar!le privind ace-asta problema aie geneticianuíui Alexei Bârlâdeanu.

Tratarea problemei originii ?i evolutiei Universului a fost demonstrata în basa ideilor filosofice aie astronomului Nicolae Donici,

Problema originii, evolutiei viet-li Si a omului a constituir. un subíect principal al preocuparilor unor mari antropolo-g.i romani, fía filnd studlata sub aspect filosofía sí de catre a?a exponenti. ai çcolii naturaliste din Basarabia ca: Nicolae Moroçan, Alexandru Donici, Nicolae Florov çi Teodor Porucic.

în încheiere sînt. formúlate principalele conclusa, accen-duîndu- se ca gmdirea fiiosofíca $i socíala din Basarabia m perloada interbelicâ a fost 0 parte indisolubila a celei romane,?ti. Cugetàtorii basarabeni prln créâtiiïe lor au adus ei un aport modest la prosperarea gîndirii filosofice si sociale române^ti, tratind subiecte si problème esentiale.

în urma analizeí operei socíal-fílosofice a autorílor basarabeni s-a stabilit ca gîndirea filosófica çi socialá nu nu-mai cà a existât în acest tinut ?! în perioada de pîna la 1944,

a

dar a cunoscut ?! o dc-svoltare rodnica.

Actualitatea problèmelor abórdate rezida în importanta lor pentru çtiinta contemporaná. Examlnarile sub aspect filosofía a problemelor ereditatii, originii çi evolutiei Universului, orl-giriii, evolutiei vietii çi a omuluí realízate de catre representante! çcolii naturaliste din Basarabia denota faptul cà preocúpame acest.ora erau foarte varíate çi de deosebità însemnëtate. Valoarea lor pentru çtiinta fllosoficà româneascë este incontestablla.

îezele de baza ale disertat-ie au fost expuse în urmâtoare-le lucr&rl:

1. Surugiu L., Lupia de idei dln Basarabia Interbellcâ (1918-1944), in "Stíinta", 1992. nr.8. Surugiu L., Alexel Bârlàdeanu - 110 de la na$tere. Opera savarttuîul în contextul gindiril filosoflce din Basarabia, în "Çtiinta", 1993, nr.4.

3. Surugiu L., Constantin Rádulescu-Motru despre destin, în "Constantin Râdulescu-Motru. Mat.erialele seslunil stlintlfice consacrate aniversârii de 125 ani de la naçt.ere", Chiçlnau, 1994.

4. Suruglu L., Alexei Bârlàdeanu - un rësarlt promltator

un destin dramatic, în "Destin Románese", Chiçinàu -Bucureçti, 1994, nr.3.

5. Surugiu L., Corelapia dintre Individ $i societate în gîndirea soclal-fllosoflcà din Basarabia în perioada tnterbelica, în "Administrarla publica", 1995, nr.l.

6. Surugiu L., Preocupan filosoflce în opera savantîlor naturall$tl basarabem din perioada interbelicà, în "Referate çi comunicarl.. prezentate la Conferinta çtl-intifica jubiliara "Universitatea "A.Russo" - 50: rea-ilzâri çi deschlderi çtiintlfice", BSlti, 1995.

7. Surugiu L., Filosofía istoriei în opera lui Lucian Blasa, în "Mat.erialele simpozionulul Lucian Blaga - 100 de ani de la naçtere", Chiçinau, 1995.

8. Surugiu L., Medltat-1 i cu privire- la eriza cultura in seríenle cupetatarilor hasarabenl din perloada Inter-bsllcá, ín "I sesiune stlíntifica anualá a A.F.M.", Chífinau, '1996. w. Surugiu L., Ccnstmtin Stere in contextul gíndlrll so~ clal-r'llosoflce din. Bssarabia in perloada interballcá, .in "Filosofía luí C.Stere ín contextul culturli románesti", culegere de artlcole,(ín curs de aparitíe).

РЕЗЮМЕ

Диссертационная работа "Философская и общественная мысль Бессарабии (1918-1944)" представляет собой исследование наиважнейших проблем, доминировавших в философской и общественной мысля Бессарабии б 1918-1944 гг. На основании исследования течений. теорий и идей румынской философской мысли автор изучает процесс их распространения и освоения на территории между Днестром и Прутом.

В работе впервые предпринято исследование философских концепций наиболее видных представителей натуралистической школы в регионе.

Цель исследования состоит в освоении общественно-философского наследия Бессарабии, до сих пор мало известного исследователям.

В первой главе рассматриваются проблемы, относящиеся к теоретической и социальной философии.

Во второй главе трактуются некоторые философские проблемы, изложенные в трудах бессарабских естествоиспытателей.

В заключении выделены основные итоги диссертации, сущность которых состоит в следующем:

1. Философская и общественная мысль Бессарабии межвоешюго периода была составной частью румынской философской и общественной мысли.

2. До 1944 года философская и общественная мысль б Бессарабии' не только существовала, но и усиленно развивалась.

3. Философская трактовка научных проблем бессарабскими учеными-естествоиспытателями показывает их значимость, а предложенные решения доказывают, что их научные разработки явились важным складом в. развитие румынской науки.

SUfflfARY

The thesis on the "Philosophical and social thought of Bessarabia (1918-1944)" represents an analysis of the most important problems which dominated Bessarabian philosophical and social thought in 1918-1944. On the basis of the study in the trends., theories and ideas of the Romanian philosophical thought, the author carries out a research on their dissemination and further development in the Dniester-Prut territory.

It. is for the first time that a study of philosophical concepts by the most, prominent figures in the region's naturalist school is conducted.

The aim of the thesis is to .assess and master Bessarabian socio-political inheritance which has been little known to researchers until nowadays.

The first chapter is devoted to problems referring to theoretical arid social philosophy.

in the second chapter the author treats certain philosophical problems tackled in the works by Bessarabian naturalists.

The final part of the works serves to outline the principal conclusions made by the author that are the following:

1. The philosophical and social thought of Bessarabia referring to the inter-war period was an integral part of the Romanian philosophical and social thought.

2. Until 1944, philosophical and social thought in Bessarabia not only existed but was intensively developing. Philosophical treatment of scientific problems by Bessarabian naturalists demonstrates the importance of these problems, whereas proposed solutions prove the fact that their research, formed a valuable contribution to the advancement of Romanian science.

1 o

J.'. >