автореферат диссертации по искусствоведению, специальность ВАК РФ 17.00.02
диссертация на тему: Инструментальная сюита в творчестве композиторов Молдовы

Полный текст автореферата диссертации по теме "Инструментальная сюита в творчестве композиторов Молдовы"

ACADEMIA DE §TIINJE A REPUBLICIIMOLDOVA JNSTITUTUL STUDIUL ARTELOR

Cu titlu de manuscris

CZU 785 (091) (478.9)

TATIANA BEREZOVICOVA

SUITA INSTRUMENTALA IN CREATIA COMPOZITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

-p

\ 'i n«*

17.00.02 - Arta muzicala

AUTOREFERAT

al íezei de doctor tn studiul aríelor

CHI§rNÁU, 2000

Teza a fost realizatä la catecira Teoria Muzicii Compozi;ie a Universität» de Stat a Artclor din Moldova.

Conducätor $tiin(ific

Victoria Melnic, doctor in studiu! artclor, conicrcn{iar universitär

Referent oficiaii:

1. Dail VOICULESCU,doctor in muzicologic, profesor universitär

2. Klcna MiRONENCO,doctor in studiul artelor, conferenjiar universitär

Institufia de profil:

Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bälfi

Susfinerca va avea loe la Z'j ie. 2000, orelejM_ _ in ?edin¡a

Consiliului $tiin¡ific specializat DH 17.93.44 de conferire a titlului §tiinpiic de doctor ín studiul artelor de pe lángá Institutul Studiul Artelor al Academici de $tiinte a Republicii Moldova (Chi$ináu. bd §tefan cel Mare$i Sfant. nr.l)

Teza poate fi consultatá ¡n Biblioteca íjtiintificá a Academiei de $tiinte a Republicii Moldova (Chi$ináu. bd. íjtefan cel Mare Sfant, nr. 1).

Autoreferatiil a fost expediat !a 2.0 n^i&U(> 2000

Característica generala a tezei

Suita instruméntala este unul dintre cele mai vechi genuri ale muzicii profesioniste europene. Pe parcursul a cinci secóle ea ?i-a manifestat remarcabila-i forja vítala 51 continuä sä prolifereze $i ín prezent, adaptándu-se particu!aritáti!or 51 specifícului celor mai importante cúrente stilistice ale muzicii contemporane.

Suita ocupa un loe irnportant In sistemul genurüor instrumentáis ale crea{iei componistice din República Moldova. Cultivatä de compozitori ce aparjin diferitelor generali §i diverselor orientäri estetico-stilistice incepdnd cu anii 20 ai sccolului XX pänä in zileie noastre, ea reflecta in ünii generale particularitäfile evolujiei istorice a culturii muzicale din república.

Genurile muzicale (inclusiv suita) fiind intr-o permanentä mineare, modificándu-se $i adaptándu-se diferitelor situafii socio-culturale §i stilistice, oferá cercetátorilor posibilitatea relevärii unor tendinte generale In dezvoltarea istoricä a artei muzicale. ín acelaji timp studierea genurilor permite examinarea unor probleme teoretice tinänd de Stil, forma, limbaj muzical etc.

Cele mentionate explica interesul cercetátorilor faja de suita instruméntala in general, §i de suitele compozitorilor din República Moldova in particular.

Cu tóate cä genu! de suiiä a cünoscut o raspandire extrem de larga ín cultura muzicalä universalä a secolului XX, el nu este totu?i reflectat suficient in lucrárile muzicologice. In literatura de specialitate, practic, nu gäsim cercetäri teoretice speciale care ar elucida astfel de probleme fundamentale ale acestui gen, precum corelatiilc cu procesu! istorico-cultural, varietatea speciilor de gen, starea lui actúala etc. Aeeastä silua(ie se proiecteazá 51 asupra muzicologici din República Moldova Informatiilc despre suitele compozitorilor din Moldova au adesea un caractcr descriptiv; in plus cercetätorii se referä doar la o mica parte din realizärile autorilor autohtoni in acest gen.

Actualitatea temei investigatiei este condijionatä de Insá$i practica artística, de locul irnportant pe care il ocupa suita instruméntala in arta muzicalä

universalà ?i najionalá, de necesitatea de a lichida anumite lacune în interpretarea teoreticâ çi în studierea istoricâ a genului de suità.

Qbiectivul principal al tezei constà în prezentarea multiaspectualî a suitei instrumentale autohtone. în lucrare se reconstituie traseul evolu(iei istorice a suitei în creajia componisticà din Moldova §i concomitent se relevà specificul national al inlcrprctârii acestui gen.

Ne-arn propus realiVarea urmáíoarelor s a r c i n i :

1. Studierea evolufiei istorice a suitei instrumentale din República Moldova, în contextul fenomenelor limitrofe caracteristice artei muzicale nationale çi universalc;

2. Sistematizarea varietàfilor genului de suità sub aspectul reflectàrii trâsâturilor specifice ale unor modele-tip de gen în cicluri concrete;

3. Relevarea specificului arhitectonic al ciclurilor de suità luând în considerare numàrul de pár{¡ componente, corelajia tempourilor, realizarea principalelor functii compozitionale;

4. Evidenticrca factorilor care contribuie la unitatea ciclului de suità, inclusiv manifestarea în cadrul unei suite a principiilor arhitectonice proprii altor forme çi genuri muzicale.

Obiectul de studiu al invcstiga{ic: '1 constituie suiteleeditate sau pâstrate în manuscris aie compozitorilor din Moldova. în procesul de realizare a tezei au fost selectate ?i analízate aproximativ o sutà de lucrâri, care prezintà, în opinia noastrà, cele mai importante, mai interesante çi mai reprezentative exemple din punctul de vedere al semnelor proprii genului de suità.

Suportul metodologic si teoretico-?tiintific al tezei î! constituie metoda istorico-teoreticâ complexa a abordàrii fenomenelor artístico, care sintetizeazâ interpretarea evolujiei istorice a suitei instrumentale eu diferenjierea varietâtilor tipologice aie acestui gen.

în cercul lucràrilor muzicologice studiate au fost incluse: - cercetârile ce vizeazà problcmele istorice aie procesului muzical în secolul XX;

- lucrárile ín domeniul teoriei istoriei gcnurilor 51 formelor muzicale;

- studiile ce abordeazá diverse aspecte ale logicii compozitionale, ale dramaturgiei ?i arhitectonicii operelor muzicale, ale programatismului ín muzicá;

- investigarle In domeniul psihologiei creatiei $i percep{iei muzicale;

- cercctarile axate pe studierea stilului 51 ümbajului muzical, a tehnicücr de compozitie etc.

Uti loe aparte revine lucrárilor dedícate artei muzicale din República Moldova, precum 5Í studiului altor domenii ale culturii nationale (teatru, cinema, literatura, arte plastice).

Inovatia ?tiintifica a tezei consta in faptul cá ea este prima investigare autohtona consacrata genului de suita. Pentru prima data ín muzicologia din República Moldova suita instruméntala este examinatá multilateral prin prisma unei viziuni istorico-teoretice complexe.

Pentnj a reconstituí etapele evolutiei istorice a suitei, de la aparitia primelor exemple ale genului ín creatia compozitorilor basarabeni páná la rcalizárile cele mai recente, a fost efectuatñ o periodizare a dezvoltárii genului de suita, care ín linii generale este ín concordaos cu periodizarile efectúate ín alte genuri ale creatiei muzicale din República Mjjldova, din Romanía, precum ?i din (árile spatiului post-sovietic.

In lucrarea de fajá, pentru prima datá ín muzicologia najionalá, este efectuata clasificarea polidimensionalS a varietStilor tipologice ale genului de suita, care permite examinarea fíec3rei lucrári ca obiect situat la intersectía mai multor parametri. Genul de suita a fost caracterizat din diferite aspecte, inclusiv din unele, care pan5 acum n-au fost studiate de cercetSiori, cum ar fi, spre exemplu, conlururile arhitectonice ale suitei contemporane, problema integritátii cicluiui de suitá 5.a.

Prin prezenta lucrare s-au introdus ín circuitul ^tiinjific numeroase opere muzicale putin cunoscute, care nu au fost examínate anterior. lar suitele reflectate deja ín sursele muzicologíce sunt analízate ín teza de fa;á sub aspcctc noi, inedite.

Semnificatia ?i valoarea aplicativá a lucrárii. Studierea unui gen foarte raspándit ín creatia muzicali, dar rñmas, de fapt, ín afara atenjiei muzicologilor,

are o importanjâ majorà pentru practica artisticà. Rezultatcle investigatiilor pot servi drept baza pentru viitoarele cercetàri în domeniul muzicii instrumentale, pot atrage aten(ia interpretilor fatà de suita instrumentalâ autohtonà. Ele pot íí utilízate de asemenea çi ca material didactic la cursurile Istoria muzicii nafionale çi Forme muzicale în institu{iile de învàfàmânt muzical din republicà.

Aprobarea lucrârii. Teza a fost realizatâ la catedra Teoría muzicii compozifie a Universitâ|ii de Stat a Artelor, fiind discutatâ çi rccomandatâ pentru sus{inere la çedinjele catedrei respective, la çedinfa Senatului USAM, precum çi la çedintele seejiei Muzicologie çi aie Consiliului Çtiinjific al Institutului Studiul Artelor al Academiei de Çtiinfe a Republicii Moldova. Unele aspecte ale investigajiilor au fost prezentate de câtre autor în cadrul urmàtoarelor conferinte çi simpozioane jtiinfifice:

1. Viafa muzicalâ a Basarabiei în secolul XX, 20-21 decerabrie 1993, Chiçinâu,

2. Arta dinperioada interbelicâ: valori fi nomalori, 14-16 iunic 1994, Chiçinâu;

3. Sesiunea çtiintificà anualà a I.l.T.A. al A§M, 21-23 martie 1995, Chiçinâu;

4. Conferinfa çtiintificà din cadrul Plenarei Jubiliare a Uniunii Compozitorilor çi Muzicologilor din Moldova, 6-7 februarie 1996, Chiçinâu;

5. Lumea muzicii fi muzicologia, 7-8 noiembrie 1996, Chiçinâu.

Problemele principale aie tezei çi-au gâsit reflectarea în 7 articole enumerate la sfârçitul autoreferatului. Douà din aceste articole au fost premíate la concursurile muzicologice organízate de Uniunea Compozitorilor çi Muzicologilor din Moldova în ami 1995 (premiul 1) çi 1996 (premiul II).

Structura lucrârii. Teza este alcàtuitâ din Introducere, patru capitale, Incheiere, Bibliografie 51 Anexâ. în textu! lucrârii sunt incluse 45 exemple muzicale çi 10 scheme.

R.EZU MATUL CONT1NUTULU1 TEZEI

în Introducere se argumenteazà alegerea subiectului abordat, actualitatea lui, se face o treccre în revistó a surselor çtiintifice ce contin anumite informât» referitoare la genul de suitâ, se apreciazà inovajia çtiintificà a tezei, se stabilesc obiectul investigate!

$i limítele cronologice ale studierii lui, se formuleazà scopul çi obiectivele cercetàrilor, se elucideazâ suportul metodologic çi baza teoretico-çtiintificâ, se motiveazâ ínseranátatea practica a lucrârii.

Capitol ul I - Etapele de bazâ aie evolutiei istorice a suitei instrumentale în Republica Moldava - cuprinde rezultatele de bazâ aie studierii procesului de constituiré çi de dezvoltare a genului respectiv în crea(ia muzicalâ din republicá. Evolufia suitei se reflecta în periodizarea ei istcricâ, schi|arca cáreia este axatñ pe urinâtoarele criterii.

- frecventa abordârii de câtre compozitori a genului de suitü într-un anumit cadru temporal;

- apari(ia unui numâr considerabil de creafii componistice ce pun în evidentâ aportul etapei respective la evolutia genului;

- modificárile calitative în abordarea çi interpretarea genului urmârite de la o etapa la alta.

în ansamblu istoria genului de suitá în Moldova, începând eu anii 20 ai secolului XX çi pânâ în prezent, ni se înfa(içeazà ca un procès în creçtere çi descreçtere, punctul de vârf al càruia se situeazà în anii 70 - prima jumâtate a anilor 80. Traseul istoric parcurs de suita instruméntala autohtonâ poate fi divizat îb dou3 perioade (prima - anii 20-50, a doua - anii 60-90), flecare din ele împàr(indu-se în mai multe etape.

Evolutia intensa a suitei a fost anticipatà de o etapâ de acumulare a premiselor care i-au condijionat aparifia. Specificul acestei etape este examinât în paragraful întâi al capitolului. Sursele genului se cer a fi câutate în arta rnuzicalà populará, mai aies în mostreîc folclorice ce contin elemente de suitfl ca, de exemplu, "ciclurile pastorale" ne tip doinâ - joc, potpuriurile instrumentale din repertoriul láutáresc etc.

Un ait factor ce a contribuit la procesul de constituiré a genului de suità a fost dezvoltarea intensa a vicjii muzicale in Basarabia la confluen(a secolelor XIX - XX, aparifia fenomenclor care au favorizat trezirea interesului compozitorilor basarabeni

fa{â de suitâ: includerea pieselor de acest gen în repertoriul concertistic, încercàrile componistice în domeniul genurilor adiacente (fantezie, rapsodie, potpuriu etc.).

Unnàtoarele doua paragrafe oglindesc cele douà perioade de bazâ aie evolu{iei istorice a suitei în Moldova.

Prima perioadá (anii 20-50) se caracterizeazâ prin conjtientizarea inifialâ de cîitre compozitori a posibililátilor artistice aie suitei, prin asimilarea normativelor clasice ale genului, prin primele eforturi ïntreprinse în direc}ia ûïibinârii cxpcrienfei componistice mondiale eu specificul folclorului national. în aceastâ perioadâ se evidentiazá douâ etape: a) anii 20-30 çi b) anii 40-50.

în anii 20-30 în Basarabia çi în Moldova din stânga Nistrului (R.A.S.S.M.) procesele de creajie s-au desfaçurat în mod diferit. în Basarabia, care la etapa respectiva era parte componentá a României, cultura muzicalá se afla în condijii mai favorabile. Genul de suitâ prezent aici în creajia eompozitorilor C.Zlatov, Çt.Neaga çi E.Coca este destul de variat ea conjmut tematic, ca limbaj çi mijloace interprétative.

în Moldova din stânga Nistrului, ca urmare a unor circumstançe istorice, posibilitStile de activitate componisticá erau mai pu(in favorabile decât în Basarabia. Aici suita nu exceleazà prin varietate, ci se limiteazà, în fond, la prelucrârile orchestrale aie mclodiilor folclosice. Astfel de suite au fost create de compozitori originari din alte parti çi stabili(i pe meleagurile nistrene (V.Zolotareov, N.Vilinschi, D.Gherçfeld, P.Bacinin, A Camcncfchi j.a ).

Atât în Basarabia cât çi în R.A.S.S.M. suita nu se distingo initial pe fundalul altor genuri muzicale nici cantitativ, nici calitativ.

Anii 40-50 (în spécial deceniul de dupâ terminarea celui de-al doilca râzboi mondial) marcheazà începutul adresàrii intense a eompozitorilor genului de suitâ. Majoritatea suitclor din aceastâ perioadâ nu pot fi considérate revelatii artistice, fiind mai curând simple "ghirlande" de melodii populare prelucrate pentru diferite formaîii interprétative. Multe din ele aveau un caracter aplicat çi erau menite sa îndeplineascà functia de acompaniament pentru compozijii de dans. Totodatâ, în suita postbélica se

profileazá únele íncercári de ímbogátire a confinutului 51 de diversificare a mijloacelor de realizare a lui, care vor fi continúate ?i dezvoltate intens ín deceniile urmStoare.

ín perioada a doua (anii 60-90) suita s-a afirmat deja ca un gen pe deplin constituit 51 extrem de variat, devenind obiectul unor cáutári intense In domeniul morfologiei 51 sintaxei muzicale, al amalgamárilor stiüstice, a! simbiozelor cu alte genuri etc.

Anii 60 au produs ín evolufia suitei un sait caütativ atát sub aspectul conjinutului, cát ?i al formei. El s-a manifestat Intr-un nou mod de abordare a folclorului stráns legat ?i de procesul "reutilárii tehnice" a limbajului muzical. Tot mai írecvente devin incercarüe ccmpozitoriicr de a pátrunde in esenta modclelor folclorice, de a nu se limita doar la citat 51 la prelucrarea melodiilor populare. Se extinde diapazonul tematic, se diversifica mijloacelc interpretative, se treze$te interesul compozitorilor pentru reínvierea ?i modemizarea exponentelor stilistice $i de gen ale muzicii baroce, apar exemple de reconstituiré a modelului de suita preclasicá. In aceastá perioada au fost compuse únele cicluri care au constituit fenomene remarcabile ín viata muzicalá a Moldovei. Printre acestea pot fi numite suitele pentru pian de A.Síárcea, S.Lobel 51 Gh.Neaga, Suita pentru vioará fi pian de P.Riviiis, Arabescuri de E.Lazarev, Suita pentru evartet de coarde §i Suita pentru orchestra de camera de Gh.Neaga, suita pentru pian Jucárii de S.§apiro ?.a.

fn anii 70-80 dezvoltarea suitei in creafia componisticá din Moldova i$i atinge culminalia cantitativa ?i calitativa. In aceasti perioada suila se caracterizeará printr-un diapazon extrem de larg al variet5(ilor de gen: pot fi semnalate atát suite ncprogramatice cát si cicluri cu program (programatismu! cunoscaiid o maxiiíií diversitate), atat lucrüri pentru orchestra cút opus-uri pentru di verse componente camerale, atát piese concepute anume ca suite cát ?i compozitii alcátuite din fragmente ale unor IucrSri de proporfii mai mari (opere, balete, muzicá pentru spectacole dramatice 51 filme etc.).

Aporturile creatoare in domeniul suitei din anii 70-80 demonstreazd o diversitate extraordinará a metodelor de interpretare a folclorului (de la citat la cele

mai subtile aluza), precum $i o sporire a interesului compozitorilor fafá de mostrele stilistice ale cpocilor premergátoare, in special - ale barocului. in aceste decenii au apárut suite de o putemicá rezonanfa care au intrat In fondul de aur al creajiei componistiee din Moldova fiind ínalt aprecíate atát de publicul mcloman, cát $i de critica de specialitate. Printre acestea pot fi numite Suitapentru orchestra de coarde de Gh.Neaga, suitele Plaiuri simfonice de l.Macovei, Pe-iin picior de plai de T.Chiriac, Siuta-varia¡iur.¿ psntru flaut solo de S.Lungu, Suita peniru oboi ji pian de V.Zagorschi, suitele din háletele luí E.Lazarev Idolul §i Maestrul Margarita, suitele din baletul Andrie$ de Z.Tcaci $.a. Prin originalitatea conceptiei ?i maiestria realizarii únele din creafiile enumerate au ajuns lucrári de referintá pentru arta componisticá nafíonalá $i s-au pástrat páná In zilele noastre in repertoriul forma(iilor interpretative din republicá.

Anii 90 reprezintá in esen(á o continuare a etapei precedente, totodatá insá in ace$ti ani se semnaleazá o reducere considerabilá a activitá(ii compozitorilor ín genul de suitá, ca, de altfel, }i in alte genuri tradijionalc ale creafiei muzicale. Nu putem afirma cá aceasta demonstreazá o crizá a genului, mai curand are loe un proces de reevaluare, care a cuprins arta muzicalá din Moldova (ca ?i din aJte (ári ale spajiului postsovietic) in ultimu! deceniu. Natura $i urmárile acestei transforman vor fi intelese $i aprecíate adecvat doar intr-o nouá perspectiva istoricá.

ín Capitolul FI - Principalele varieta(i de gen ale suitei instruméntale - s-a intreprins o tentativa de elaborare a unei clasifican polidimensionale a suitei. Aici suita este examinatá sub aspectcle ce fin de tipología istoricá precum ?i de semantica genului.

Anaüzánd tipurile istorice ale genului in paragraíul intái, constatam cá majoritatea covár§itoare a suitelor create de cátre compozitorii din Moldova au la bazá modelul de suita moderna, doar un numár mié de lucran poarta amprenta altor tipuri istorice de gen, dintre care se remarca mai ales modelul suitei preclasice. Lucrarea noastrá include douá schitc analitice dedícate examinarii detaliate a opus-urilor muzicale in care acest model este reprodus cel mai pregnant, $i anume - Partita pentru pian de V.Sürohvatov ?i suita Comedianfii din Tablourile simfonice Sárbátoarea nocturna a

Ora$nlui Liber de V.Zagorschi. Sunt evidenjiate atàt trasàturile comune, cât çi deosebirile ce se manifesta în tratarea modelului istoric al genului. Deçi ambele lucriri au aproximativ aceeaçi schemà compozitionalâ, ciclul lui Sârohvatov reproduce cu fidelitate structura tradi{ionalà a suitei preclasice, pe când suita lui Zagorschi denota influente incontestabilâ a suitei modeme. Deosebirile între aceste douâ opus-uri se relevâ în proportiile ciclurilor, în forma pârtilor componente, în planul tonal etc.

La finele paragrafului se mentioneazâ eâ, deçi unii compozitori din Moldova au recurs la rcconstituirca suitei preclasice, totuçi interesul lor fa}S de aeeastâ varietate de gen poate fí considérât relativ - fapt explicabi! prin orientarea prédominants a autorilor din Chiçinau spre cocrdonate stilistice romantico-impresionistc ?i ncofoicioricc.

In paragraful doi suita se studiazâ sub aspectul expresiei timbral-instrumentale. Se men{ioneazà câ majoritatea suitelor create în Moldova este destinatâ diferitelor formatii orchestrale (orchestrelor simfonice mari çi mici, cclor de camera çi de coarde, fanfarelor, orchestrelor de estradá si jazz, celor de instrumente populare), locul prédominant revenindu-i orchestrei simfonice.

Unele suite orchestrale au fost influentate de anumite elemente caracteristice concertului solistic §i celui pentru orchestra, fapt prin care se ?i explica introducerea în componenta interpretativa a unor instrumente solo, prin calitátile specifíce ale Jesâturii orchestrale creàndu-se un efect de competitivitate etc. Printre compozitiile de acest tip vom enumera: Suita-Jantezie pentru vioarâ çi orchestra simfonicâ de D.Ciheorghitâ, Improvizafii "In patru dispozifi" pentru com §i orchestrâ de coarde de V.Rotaru, Pe-un picior de plni pentru orchestrâ simfonicâ, nai, Çambal çi taragot de T.Chiriac, Suita rustica pentru nai, clarir.et, vioarâ, tambal $i orchestrâ de camera de C Rusnac, Suilu-fantezie peniru nai çi orchestra simfonicâ de l.Knachi, Douâpiese peniru nai, tambal ?i orchestra de camera de D.Chitenco ç.a.

Pe tôt parcursul evolu(iei sale în Moldova suita orchestral;! se bucurâ de o atcntie permanentá din paitea compozitorilor, pe când ciclurile cameral-instrumentale încep sa aparâ régulât doar din anii 60. Printre suitele destínate ansamblurilor instrumentale pe prim plan se situeazâ cele compuse pentru cvartetul de coarde combinat adesea eu

diferite instrumente tradi(ionale pentru formafiile camerale (de exemplu, pianul, clarineiul etc.), prccum çi cu únele mai pu(in traditionale (percutía, (ambalul etc.). DestuI de numeroase sunt $i duetele în care diverse instrumente interac(ioneazâ ce! mai frecvent eu pianul. Printre alte componente cameral-instrumentalc se evidenjiazá ccle alcätuite din instrumente aerofone. Un loe aparte revine unor componente ¡nedite ca, de exemplu, nai çi clavecin; saxofon, contrabas çi percutís; trei viorí; patru tromboans ça.

Un nutnàr considerabil de suite sunt scrisc pentru instrumente solo printre care întâietatea absoluta o dejine pianul - fapt ce nu necesita nici o argumentare specialä având în vedere posibilitadle tehnicc çi expresive ale acestui instrument. Aläturi de suitele pentru pian sunt mentionate 51 cele pentru alte instrumente solo: orgä, baian, flaut, com çi chiar contrabas.

Paragraful trei al capitolului II este consacrai problemelor programatismuluí deoarece ele au o deosebitá importants pentru suita moderna - varietatea de gen realizatä plenar Tn componistica din Moldova. în interpretarea fenomenului în cauzä împârtâçim opinia muzicologului moscovit Gh.Krauklis, care considera programática în sensul strict al cuvântului orice lucrare instruméntala al cârei concept este reflectat într-un titlu sau comentariu literar al autorului çi exprimat prin intermediul unor mijloace.de expresie adeevate. Examinatä de pe aceste pozitii, creatia compozitorilor din Moldova conduce la concluzia cà majoritatea suitelor (in de domeniul muzicii programatice, deoarece sunt ínsojile de diverse comentarii literare: de la simple denumiri ale ciclurilor çi pärjilor pânâ la texte desfaçurate. Totuçi, suitcle eu program în sensu! cel mai deplin a! cuvântului ocupâ un loc relativ modest. în cea mai mare parte píesele însojite de concretizâri verbale din partea autorilor pot fi raportatc la aça numita sferá "intermediará" situatä între muzica programática propriu-zísá çi cca "pura", întrucât titluriie lor nu orientcazá ascuitátorui spre un subiect concret, ci redau într-o forma foarte generalizatâ caracterul çi conjinutul muzicii.

în tezâ sunt caracterízate diverse tipuri de programatism prezente în suite: "de gen", "peisagistic" sau "pictural", "stilistic", adicä tipurile care se manifesta într-o catégorie de suite eu program "generalizat färä subiect". Se fac de asemenea unelc

observa}» cu privire la caracterul conventional al multor denumiri programático - fapt ce ne indeamná sá nu delimitám prea categoric programatismul conventional de cel propriu-zis. Existá tns3 $i únele compozi¡ii Tn care programatismul este exprimal prin mijloace adecvate esenjei programuiui - ceea ce se argumenteaza ín tezá pe baza, unor analize de creatii concrete (Peisaje de V.Rotara, Stante de V.Zagorschi, Deseneazá copiii de V.Slivinschi ?.a).

Studiul efectuat ne permite sá concluzionám cá in compara{ic cu programatismul generalizat íarñ subiect, prezent in suitele compozitorilor din República Moldova destul de frecvent ?i Tn forme foarte varíate, cel cu subiect nu exceleazá nici prin cantitatea exemplelor, nici prin diversitatea lor. Sfera de manifestare a programatismului cu subiect se limiteazá In general la suitele-sefecjii realízate din muzica unor balete, opere, filme, deci, la lucrárile care prin ins5§i conceptia lor sunt axate pe subiect, pe actiune. In tezá se fac únele exemplificári care demonstreazá modurile de abordare a acestui tip de programatism de cStre diferiti autori (se analizeazá suitele Idohd de E.Lazarev, Andrief de Z.Tcaci, Fát-Frumos de A.Mulear, precum $i o serie de lucran semnate de O.Negruta, P.Rusu, C.Rusnac, V.Bitkin 5 a ). De regula, compozitorií evitS redarea directa a subiectului pieselor de teatru sau al filmelor, aranjánd materialul muzical ín baza dramaturgiei specifíce formelor „ instruméntale ciclice, ceea ce determina atát selectarea fragmentelor, cat §i succesiunea aceslora.

Se releva de asemeni $i inanifestarea "programatismului latent" in únele compozitii lipsite de vre-un program dec'arat, in care se poate intuí o anumitá canava de subiect exprimatá prin mijloace instruméntale specifíce.

In finalul capitolului se menjioneaza c3 pe tot parcursul evolutiei istorice a genului de suitá ín creatia compozitorilor din Moldova programatismul joacá un rol considerabil. Putem afirma ca in componistica chi^inauiana apartenenja suitei la un anumit tip de programatism constituie un criteriu important al caracteristicii ei tipologice.

Capitolul III - Structura compozifionalâ a ciclurilor de suitâ - este consacrai problemelor arhitectonicc aie genului. Deçi existà o opinie conform câreia ciclul de suitâ reprezintâ un tipar ce oferâ autorului o libértate practic nelimitatâ în alegerea solutiilor componistice (în ceea ce priveçte numârul de pâr|i componente, raporturile dintre ele, planul tonal, forma pârjilor etc.), considerara, totuçi, câ aleâtuirea suitei, ca çi a oricârei compozijii muzicale, urmeazâ a fí regizatâ de unele principii imanent-muzicale specifíce, bazate pe legile générale aie iogicii.

Studierea creafiei compozitorilor din Moldova în genul de suitâ conduce la concluzia câ genul çi forma de suitâ sunt prezentate aici destul de variat. In ceea ce priveçte numSrul de pârîi componente, puîcm evidenfia suite având de la douâ pânâ la mai mult de zece pârji. Cele mai freevente sunt compozifiilc din cinci pàrji urmate (respectiv) de cele evadripartite, bipartite çi tripartite. Mai pufin numeroase sunt ciclurile multipartite aleâtuite din çase sau mai multe pâr|i. Toate categoriile de cicluri sunt examínate consecvent în primele patru paragrafe aie capitolului, fiind plasate în ordinea crescândà a numârului de pârji (ciclurile evadri- çi pentapartite care au multe trâsàturi comune se studiazâ în acelaçi paragraf).

în procesul de analizâ a opus-urilor muzicale respective se scot în eviden(â caracteristicile spccifice fiecârui model de structura compozitionalâ. Se relevâ unele schcme de tempo mai freevent utilízate, se formuleazà concluzii cu privire la cele mai tipice genuri çi sfere de imagini proprii diferitelor étape aie dezvoltârii muzicale în ciclu (etapele inijialá, mediana, finalá), se face comparare între ciclul de suitâ §i alte tipuri de ciclu (simfonic, de concert), se dau exemple de abateri de la tendinfele generate.

Fiecare categoric de cicluri are un specific propriu în structurarea procesului muzicai, în aceiaçi timp între toate categoriiie exista çi anumite puñete de tangenja developate în paragratul final al capitolului.

în arhitectonica ciclurilor de suite sunt evidentiate urmâtoarclc tcndin|c: - parabola ascendentâ a conturârii formei (accentuarea finalului çi caracterul oarecum mai tacil al pârfilor ini(iale),

- prezcnfa în cicluri a unor puñete de atractie primordiale, a unor repere de baza (determínate de T.Livanov3 ca unitâji funcfionale "eu funefii relativ stabile"): faza iniçialâ cu o íunctie de "primâ manifestare a principiului activ", centrul liric, fínalul briant;

- efectul voalSrii numânilui real de parti componente, determinat atât de uíiüzarea în ur.de pSrti aie ciclurilor de suite a formelor libere 51 mixte, precum 51 de eontopirea párjilor înveeinate prin procedeul attacca.

Suitele compozitorilor din Moldova demonstreazâ o varietate de strueturi compozitionale care se manifesta în numârul diferit de pâr|i, în diversitatea tempourilor $i a caracteristicilor de gen çi de imagine. Analiza comparativa a unui numâr considerabil de cicluri ne permite sa identificâm doua tendinje opuse. Una din ele este determinatâ de preferirla solujiilor "normative" (utilizarea anumitor scheme tip, evidenfierea în cicluri a aceloraçi "puñete de sprijin" etc.). Cealaltà tendintâ relevà aspiratia spre solujii alternative, spre dep3çirea unor anumite modele de gen. în grupul de compoziçii generate de aceastà tendinfâ devierile de la "norma" sunt atât de dese çi, uneori, atât de mari, încât însâçi nofiunea de normà eu referire la ciclul de suitâ devine în mare mâsurâ conventionalâ.

Capitolul IV - Factorii de bazâ ai unitàtii ciclurilor de suitâ — continua examinares problemelor ce fin de arhitectonica suitei instrumentale a compozitorilor din República Moldova. Deçi, dupa cum se çtie, suita nu este predispusâ genetic spre o integritate a formei, aici se manifesta totuçi unele mijloace (atât extra-, cât ?i intramuzicale) de unificare elabórate Î11 fórmele ciclice: programul, subiectul, legâturile de gen 51 de stil, unitatea intonationalâ $i temática, simiütudinile structurale ale párfilor, diferite mijloace specifice aie limbajului muzical (tonal-armonice, de tempo, de facturà, regístrale etc.). Gra(ie lor în ciclurile de suitâ apar diverse analogii, asociajii, legâturi încruciçate, arcuri, arcade, microcicluri, forme de planul doi etc., conferind suitei o relativa unitate.

Legâturile de gen ?i de stil se manifesta prin urmâtoarele procedee:

- caracterul identic al tuturor pàrjilor componente ale ciclului din punct de vedere al tipurilor de gen çi al particularitâjilor stilistice (Suita madrigalesca de V.Bitkin, Cinci peçrevuri de Z.Tcaci, Patru melodiipopulare de D.Chitenco ça),

-folosirea în toate pàr{ile ciclului a unor genuri eu râdâcini comune (Suita pastoralâ de P.Rusu, Cinci novelete de V.Rotaru ç.a.);

-formarea în cadrul ciclurilor a unor "arcuri de gen" care contribuie la conexiunea lógica a compozi}iei (ca de exemplu, genul de sârbà în prima parte çi în finalul suitelor Arabescuri de E.Lazarev çi A§a-i nunta-n sat la noi de C.Rusnac) ç a.

Dincategoriamijloacelor de limbaj în lucrare sunt evidenjiate mai eu seamâ diversele legàturi intona{ionale çi tematice freevent utilízate de câtre compozitori în vederea obtincrii integritàfii ciclurilor de suite. Pe lângà reminiscentele tematice a câror valoare a fost preponderent conçtientizatà de autorii autohtoni, în suite se fac obsérvate çi astfel de procedee cum ar fi leittematismul çi legàturile intonationale la nivel microtematic. Drept exemplu pot servi suitelc Ceal, Bugeac! ée N.Chiosa, Suita pentru orchestra de coarde de Gh.Neaga, suitele semnate de P.Rivilis, V.Slivinsehi, V.Zagorschi, Z.Tcaci, I.Maeovei, T.Chiriac, B.Dubosarschi, C.Rusnac ç.a.

în paragraful urmàtor se expun unele consideratii eu privire la manifestarea în forma de suitâ a principiilor compozijionale proprii altor forme çi cqnstituirea pe aceastà cale a formelor de planul doi, care împreunà eu al(i factori asigurâ integritatea ciclurilor. Se examineazâ, de exemplu, prezert|a în suite a trasâturilor caracteristice formei tripartite cu reprizà, a principiului inversárii spécifié formelor concentrice pentapartite, a principiului de rondo, a celui variafional etc.

Un loe aparte ocupâ cercetarea influentclor exercitate asupra suitci de forma constituant-contrastantà, adicâ a fenomenului aparut în urma uiihzârii principiului attacca care leagâ parple adiacente prin excluderea cezurilor. în suitele compozitorilor din Moldova se evidenfiazü douá forme principale de manifestare a acestui procedeu:

- attacca între ultímele doua parti aie ciclului;

- reunirea tuturor pârtilor prin attacca, formându-se astfel o compozijie ¡ntegralá.

In primul caz trecerea fSrà cezurà de la o parte la alta duce atât la voalarea numârului de pârji (acest fapt a fost men{ionat în capitolul precedent), cât çi la integrarea structurale care asigurâ corr.pozitiei o finalitate IcgicS. în al doilea caz putem semnala transformarea suitei într-o formâ monociclicâ. Tangenfele multiple dintre episoadele contrastante, folosirea diverselor punti, efectul de "suprapunere" -toats acey'e procedes au drept umiare nu nurnai crearca urtui flux rnuzical ccntinuu, dar, fiind combínate cu un material muzical líric çi narativ, coiitribuie la manifestarea în suite a unor tràsàturi de poem (un exemplu elocvent în acest sens îl prezintâ suita Pe-un picior de plai de T.Chiriac).

Diversele modalitâli de integrare a ciclului intrâ adesea în conexiune actionând concomitent: în cadrul unei lucrâri se pot îmbina mai multe procedee integratoare exercitând "un efect multiplu çi concentrât" asupra formei (conform observajici lui L.Mazel).

Bineînjeles, nu în tóate suítele semnate de compozitorii din República Moldova se manifesta particularitSJile de unitate a ciclului examínate mai sus. Compozijia unor opere releva principiul de suitS în forma lui purâ. Çi totuçi, cele mai reprezentative modele ale genului de suita demonstreazâ elocvent procedee efective, uneori inedite, care asigurâ unitatea compozitiei, caracterul logic al formei muzicale.

în încheierea lucrârii se formuleazá rezultatele generale aie investigatiilor çi se expun únele concluzii cu privire la starea actúala a genului de suita instruméntala.

Evolu(ia genului de suitâ în creajia compozítorilor din Moldova reflects în linii mari particularitàtile dezvoltârii istorice a culturii muzicale în general. Pe parcursul deceniilor suita s-a afirmat çi ca un gen cu multiple spccii, çi ca o lormà cíclica variatâ, fiind succcsoarea directa a "suitei noi" din secolul XIX.

în arta componisticâ autohtona pot fi semnalate suite inspírate din genurile folclorice sau de uz cotidian, suite peisagistice çi "ghirlande" de melodii populare, crochiuri portretistice, "albumuri pentru copii", cicluri "memoriale", suite-transcrip{ii, suite-stilízári (în special, ale suitei preclasicá), suite-selectii din compozitii mai mari etc. Creatia în domeniul suitei ne prezintâ diverse tipuri de programatism - de la cel

mai conventional pânâ la eel bazat pe un anumit subiect concret. Suitele programatice coexists eu ciclurile fàrâ program.

Suita se caracterizeazâ çi printr-o largà gamà timbral-instrumentalà: de la sonoritatea impunâtoare a orchestrei simfonice mari, la expresivitatea fïnâ, nuanjatâ a unui ansamblu çi chiar a unui singur instrument.

Varietatca tipologicà a suitei se reliefeazâ çi în alte aspecte: de exemplu, în interpretarea folclorului, în cultivarea unui iirnbaj muzical ce a asimilat cele mai diverse elemente stilistice, istorice çi nationale etc. Suitele compozitorilor din Moldova dénota o varietate de structuri compozi{ionale care se manifesta în numârul diferit de pàrfi, în diversitatea tempourilor çi a caracteristicilor de gen çi de imagine.

Mai multe suite aie compozitorilor din Moldova sunt influentate (în grad diferit) de anumite exponente caracteristice celorlalte genuri muzicale rcalizate în forme ciclice. In ciclurile de suite îçi gâsesc reflectare particularitàtile ciclurilor bipartite prebaroce, aie suitei preclasice, aie ciclurilor sonato-simfonice (compozifii tri-, evadri-

çi pentapartite), aie ciclului de suitâ romanticâ schumannianà (suite multipartite), aie

\

genurilor de tip rapsodic (monociclice).

In suità au pâtruns principiile de organizare a materialului muzical proprii altor forme çi genuri, cum ar fi, de exemplu, principiul variational, eel concertistic, eel de poem, rapsodic, trâsàturile formelor tripartite, ale celor concentrice çi de rondo realizate ca "formà de planul doi".

în plus, suita s-a situât la intersec{ia tradifiilor general-europene çi nationale, dând dovadâ de receptivitate atât fatà de standardele creatiei profesioniste europene, cât çi façâ de specificul artei muzicale autohtone (fapt resimjit eu deosebire în construc;ia ciclurilor bipartite çi a cornpoziîiilor monociclicc).

O contratendintâ o constituie influenta genului çi a pnncipiului de suità asupra altor genuri çi forme muzicale. Vom mentiona câ în muzica din Moldova principiul de suitâ cunoaste o râspândirc dcstul de largâ. Trâsàturile specifice aie suitei le demonstreazâ lucrârile de cele mai diverse genuri. simfoniile, sonatelc, poemele, concertele, cvartetele etc.

Cele expuse mai sus confirma, o data în plus, forja vitalä exceptional a suitei. Simplitatea çi mobilitatea ei relativä, elasticitatea structurii compozi{ionaIe çi valen}ele imagistico-emotive îi permit s3 se integreze çi sa se adapteze la orice condijii socio-culturale. Nu este intâmplâtor faptul câ suita s-a impus ín mod ¡ncontestabil ín creajia muzicalá din diferite tàri si areale culturale, inclusiv ín República Moldova

1. О взаимосвязях инструментального творчества молдавских композиторов и национального исполнительского стиля //Вопросы драматургии и стиля в русской и советской музыке. - М., 1980.- Р.36-56. - 1,0 с.а.

2. Сюиткость в инструментальном творчестве молдавских композиторов как выражение национальной характерности и интернациональных связей //Интернациональные связи искусства МССР с художественными культурами братских республик. - Кишинев, 1982. - С. 110-118. -0,8 с.а.

3. Константин Руснак //Молодые композиторы Советской Молдавии. -Кишинев, 1982. - Р.74-85. -0,6 с.а.

4. Principiul compozitional de suitä in muzica instruméntala a compozitorilor din República Moldova //Viata muzicalä a Basarabiei in secolul XX (materialele conferintei). - Chijináu, 1993.-P.53 -55.-0,3 c a.

5. Interpretarea componisticä a genului "suita instruméntala" in Moldova postbelicä //Arta 95. - Chijinäu, 1995. - P.79-S3. -0,3 c.a.

6. Вопросы единства цикла в инструментальных сюитах композиторов Молдовы //Tradi;ii $i inovajii in muzica secolul al XX-lea. - Chijinäu, 1997. -P.95-103. - 0,6 c.a.

7. Suita instruméntala in creatia componisticä a lui Gh.Neaga //Cercetäri de muzicologie. - Chi?inäu, 1998. -P.93-98.-0,5 c.a.

Lista lucrârilor pubi.icatr

РЕЗЮМЕ

ИНСТРУМЕНТАЛЬНАЯ СЮИТА В ТВОРЧЕСТВЕ КОМПОЗИТОРОВ

МОЛДОВЫ

Цель настоящей работы - восполнить пробел в музыковедческом освещении инструментальной сюиты, занимающей видное место в системе жанров композиторского творчества Молдовы. В диссертации ставится задача комплексного историко-теоретического исследования данного жанра, предлагается его историческая периодизация, характеризуются основные этапы эволюции, проводится многомерная классификация сюиты и описываются ее основные жанровые разновидности в том виде, в каком они представлены в музыке Молдовы. В работе также анализируется структурная сторона сюитных циклов, рассматриваются разнообразные приемы, обеспечивающие их единство.

В результате анализа большого количества сочинений (свыше 100) делается вывод о том, что сюиты композиторов Молдовы отличаются значительным разнообразием. В них представлены жанрово-бытовые, пейзажные и портретно-характеристические зарисовки, "венки" народных мелодий, "детские" альбомы, "мемориальные" циклы, сюиты-транскрипции, сюиты-стилизации (в частности, под танцевальную сюиту барокко), сюиты-выборки из более крупных сочинений и т.д. Сюита Молдовы обнаруживает широкий спектр программности: ог самой условной до последовательно-сюжетной, наряду с этим, определенное место отведено и нспрограммным произведениям. Сюитные циклы отличаются богатой темброво-инструментальной гаммой, существуя в оркестровом, ансамблевом и сольном вариантах. Значительным многообразием характеризуется авторский подход к преломлению в сюитах особенностей национального фольклора.

Сюита композиторов Молдовы аккумулировала в себе черты многих других жанров: добарочной "прапары", старинной танцевальной сюиты, инструментального концерта, сонатно-симфоничиского цикла, романтической сюиты шумановского типа, жанров фантазийно-рапсодийной ориентации, симфонической поэмы. С другой стороны, и принцип сюитности в свою очередь накладывает отпечаток на произведения самых различных форм и жанров.

Summary

THE INSTRUMENTAL SUITE IN THE WORKS OFMOLDA VIAN

COMPOSERS

The purpose of the present work is to fill up the gap in the musicologicai interpretation of the instrumental suite that occupies an important place in the system of genres of the creative activity of Moldavian composers. The author sets the task to carry out a complex historico-theoretical investigation of this genre, proposes its historical periods, characterizes the main periods of its evolution, gives an all-round classification of the suite and describes its principle genre-types in the forms in which they are present in Moldova's music. In the work the structural side of the suite cycles is analyzed by different methods ensuring their unity.

As a result of the analysis of a great of compositions the author came to the conclusion that the suites from Moldova are remarkable for their diversity. They include genre everyday sketches, landscape, portrait-characteristic sketches, "wreaths" of work tunes, "children's albums", "memorial cycles", suites-transcriptions, suites-stylizations (specifically, imitating the baroque dance suite), suites-'selections" from larger compositions etc.

The Moldavian suites have a wide programmer spectrum: from the most conventional to the most consecutive-intriguing; at the same time much attention is given to non programmer-works.

The suite compositions are notable for their timbre-instrumental range, existing in the orchestral, ensemble and solo variants. The author's approach to considering the features of national folklore in suite works is varied.

The Moldavian composers' suite took in features of many other genres: the pre-baroque two-part cycle, the ancient dancing suite, the instrumental concerto, the sonata-symphonic cycle, the Schumann-type romantic suite, the fantasia-rhapsody oriented genres, the symphonic poem. On the other hand, the suite principle plays a great role in Moldova's music leaving a mark upon the work of different form and genres.