автореферат диссертации по политологии, специальность ВАК РФ 23.00.01
диссертация на тему:
Реформа публичной администрации в Республике Молдова (1990-2000)

  • Год: 2000
  • Автор научной работы: Simboteanu, Aurel
  • Ученая cтепень: кандидата политических наук
  • Место защиты диссертации: Кишинев
  • Код cпециальности ВАК: 23.00.01
Автореферат по политологии на тему 'Реформа публичной администрации в Республике Молдова (1990-2000)'

Полный текст автореферата диссертации по теме "Реформа публичной администрации в Республике Молдова (1990-2000)"

ACADEMIA DE ^TIINJE A REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE FILIZOFIE, SOCIOLOGIE §1 DREPT

Cu titlu de manuscris

;\> t CZU321J.8

\ ^ ^

Aurel SÍMBOTEANU

REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE ÍN REPUBLICA MOLDOVA (1990-2000)

Specialitatea: 23.00.01 - Teoría istoria politologiei.

Institutii si procese politice

Autoreferatul tezei de doctor in §tiinte politice

Chisináu — 2000

Teza a fost realizatâ la catedra Administrare publicà a Academiei de Administrare Publica pe lîngâ Guvernul Republicii Moldov;

Conducätor§tüntific: Mihail PLATON,

doctor habilitai în çtiinte economice, profesor universitär

Referenti oficiali: 1. Valeriu MOÇNEAGA,

doctor habilitai în çtiinte politice, conferenciar universitär

2. Grigore PÎRTAC, doctor în çtiinÇe politice

Instituya deprofil: Catedradefilizofieçi politologiea Academie de Studii Economice din Moldova

Sustinerea tezei va avea loe la 30 noiembrie 2000, orele 15.00 h çedinta Consiliului çtiintific specializat D.H. 09.93.43 pe lîngâ Institutu de Filosofîe, Sociologie çi Drept al Academiei de Çtiinte a Republici Moldova

Adresa: MD 2012, Chiçinâu, bd. Çtefan cet Mare, 1, sala 506

Teza poate fi consultatà la biblioteca çtiinÇificà a Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova( bd. Çtefan cel Mare, 1 )

Autoreferatul expediat " " octombrie 2000

Secretar çtiintific

al Consiliului çtiintific specializat, y* j

doctor în çtiinte filozofice J^^'M/UT Gheorghe BOBÂNÂ

I. Característica generala a lucrärii

Actualitatca cercetarii. Evolutia democrática a sistemului politic, multitudinea de probleme cu care se confruntä societatea, aflatä în procès de înnoire, desfaçurarea în complex a reformelor social-economice, afirmarea tot mai activa a Republicii Molodva în relatiile cu alte state ale liimii çi cu organismele internationale presupun implicit o nouä viziune asupra administratiei publice.

Avînd menirea de a asigura activitatea statu lui çi a comunitâtilor locale, administratia publica nu poate avea o structura imuabilä çi funetii stabilité pentru tóate timpurile, deoarece viata socialä evolutioneazä farä întreruperi. Fiind obligatä sä räspundä cerinfelor sociale în necontenitä evolutie, administratia publica trebuie sâ-çi schimbe continuu activitatea çi structura potrivitacestorcerinte. Ea este impusä de cerinteledezvoltärii çi progresului social la reorganizare permanentä, pentru o mai bunä exercitare a funetiilor sale. In aceastä ordine de idei, reorganizarea exprima necesitatea de a opera o schimbare în activitatea çi structura administratiei. Ea poate sä vizeze o laturä sau alta a activitätii administratiei, un segment sau altul al strueturiiei.

Ca çi orice altä organizatie socialä, administratia publica evolueazä nu numai amplificîndu-çi çi diversificîndu-çi activitatea prin introducerea inovatiilor utile, dar çi modificînd, transformînd radical çi profund sistemul säu organizatoric çi functional. Evolufia formelor de organizare çi a continutului administratiei publice în República Moldova din ultimul deceniu ne mârturiseçte cä aceasta nu este o simplä reorganizare a sistemului respectiv. Scliimbârile care s-au produs çi continuä sä se mai producá nu tin de o actualizare traditionaiä a activitätii, dar de niçte procese mult mai profunde care pornesc de la natura sistemului politic în care funetioneazä administratia publica.

Trecerea de la un sistem totalitär bazat pe centralism, unipartitism çi dictât la lin sistem politic bazat pe démocratie, pluralism çi diversitate necesitä nu o simplä îmbunâtâtire a administratiei publice, dar reorganizarea ei radicalä, ceea ce semnificä de fapt edificarea unui sistem non de administratie publica, capabil sä asigure functionalitatea societätii democratice.

O astfel de reorganizare care, dupa profunzimea sa, asigurá modifican radicale institutionale §i functionale ale administratiei publice, bazindu-se pe ni§te principii ce reflecta natura democrática a societátii §i are ca obiectiv modernizarea nu numai a unor laturi aparte, dar a administratiei publice in ansamblu, reprezintá o reforma a administratiei publice.

Reforma ín acest sens nu numai tonifica organizarea administratiei, nu numai asigurá vitaiitatea acesteia, evitindu-se fenomenele de Tnvechire, dar schimbá radical organizarea §¡ functionarea administratiei publice, ii creeazá noi conditii organizatorice, materiale, financiare de activitate, asigurá adaptarea administratiei la schimbárile politice, economice, sociale care dupa natura lortot poartá un caracter radical, semnificind cdificarea unui sistem nou de organizare §¡ funcfionare a societátii. ín aceastá ordine de idei, reforma administratiei publice constituie nu numai o conditie de asigurare a transformárilor din societate, dar §¡ un garant al acestor transformári.

Cuprinzind atít elementul structural-organic cit §i aspectul functional al administratiei publice, reforma poartñ un caracter complex. Multidimensiona-litatea reformei indica laoportunitateaefectuárii cercetárilor §tiintiflce, care ar fundamenta necesitatea scliimbárilor din sfera administratiei publice, ai identifica legitátile §i etapele de evoluare a reformei, continutul §i particu-laritátile fiecárei etape, ar analiza eficacitatea scliimbárilor deja produse §i ín aceastá bazá ar elabora recomandári privind evolutia de mai departe s administratiei publice.

De§i importanta teoreticá §i practica a problemelor reformei administratiei publice este deosebitá, acest domeniu de cercetare este inca nevalorificat. Problemele reformei administratiei publice n-au alcátuit. deocamdatá, obiectul unorcercetári fundaméntale, din care cauzá multe aspecte ale reformei rámin ín afara diapazonului de cercetare, ceea ce i§i are impactul respectiv asupra formárii imaginii completedespre reforme administratiei publice in contextul transformárilor democratice ale societátii.

Actualitatea §i oportunitatea unei asemenea elaborári §tiintifice rezidí din locul §i rolul ce-i revine reformei administratiei publice ín calitate de suport al tuturor transformárilor democratice ce-§i propun ca obiecth modernizarea societátii.

Actualitatea$i complexitateatemei, precum §i insuficientaei valorifican §tiintificá, au determinat obiectul, scopul §i sarciuile cercetarii.

Obiectulcercetärii il constituie procesul de initiere evolutie a reformei administratiei publice in perioada 1990-2000 in aspectul ei complex de manifestare ca actiune ce cuprinde schimbärile structural-organice, institutionale §i functionale ale administratiei publice, integrarea personalului in derularea acestor procese.

Scopul sarcinile lucrärii. Scopul constä in dezväluirea esentei §i continutului reformei administratiei publice, analiza directiilor prioritare de desfa?urare a ei, identificarea tendintelor §i particularitätilor la diferite etape de evolutie a reformei §i in baza acestora elaborarea recomandärilor vizind dezvoltareade niai departe a administratiei publice.

Pomind de Ia scopul propus, se stabilesc unnätoarele sarcini ale cercetärii:

— identificarea premiselor reformei administratiei publice, obiectivelor §i continutului ei, dezväluirea esentei principiilor de organizare §i functionare a administratiei publice;

—evidentierea ?i analizaprioritätilor reformei administratiei publice, stabilirea semnelor distinctive care le caracterizeazä ca actiuni prioritare ale reformei;

— analiza evolutiei reformei administratiei publice, periodizarea ei §i identificarea tendintelor caracteristice pentru fiecare etapä a reformei;

—examinareaorganizäriiadministrativ-teritorialeca factor detenninatival reformei administratiei publice carefaciliteazäconditiiorganizatorice,materia!e, financiare pentru realizarea autonomiei lócale;

— dezväluirea esentei reorganizärilor institutionale §i functionale ale administratiei publice in ansamblu $i a naturii noilorraporturi intre administraba publica céntrala §i administratia publicä localä, ca rezultatal desconcenträrii §i descentral izäri i adm in istrati ve;

—determinarea locului serviciului public a rolului instruirii personalului in sporireaeficientei activitätii organeloradministratiei publice;

—elaborarea recomandärilor vizind evolutia de mai departe a administratiei publice §i cäile de modernizare a acesteia.

Suportul metodología teorctico-$tiintijlc ul teiei il constituie teoria $i metodaanaIizeidialecticeastudieriisocietätii,democratiei, administratiei publice §i tuturor proceselor generate de evolutia §i dinamica dezvoltärii lor.

Complexitatca problemclor de cercetare a conditionat 5Í folosireaparadigmei inter multidisciplinare, utilizarea unor metode §tiintifice speciale de cercetare cum arfi: analiza politologicä, analiza istoricñ, analiza comparativa, analiza sociologicä,analiza structural-functionalä, analiza lógica.

Pornind de la specificul temei de cercetare, autorul folose§te in afarü de literatura §tiintificä consacratä nemijlocit administratiei publice, §i literatura §tiintificä din domeniu! teoriei statului §i dreptului, dreptului public, politoiogiei, filosofiei, sociologiei editatä in tarä §i peste hotare.

Suportul juridic ul cercetärii il formeazä Constituya Republicii Moldova, legile adóptate de Parlament, Decretele Pre§edintelui Republicii Moldova, Hotäririle §i Dispozitiile Guvernului, actele normative ale autoritätilor administratiei publice centrale de specialitate, actele normative ale autoritätilor administratiei publice lócale.

Baza empírica a cercetärii o constituie documéntele despre activitatea practicä a organelor administratiei publice centrale §i lócale, materialele seminarelor nationale §i internationale la care s-au discutai diferite aspecte practice de activitate a organelor administratiei publice, precum §i publicatiile din presa periódica.

Un suport empiric substantial íl constituie experienta personalä, contactele §i discu{iile intrefinute de autor cu functionarii publici din tara, in timpul intrevederilor avute, §i de peste hotare, in cadrul vizitelor de studii efectúate ín Portugalia, Belgia, Olanda.

La o mai profunda con§tientizare a proceselor reformei administratiei publice a contribuit participarea autorului in calitate de expert local ir proiectul de asistentä al Uniunii Europene "Perfectionarea cadrelor §i modernizarea functionarii administratiei publice in Moldova".

Inovatia §tiintificä a lucrürii este determinatä in primul rind de alegereaobiectului cercetärii §i modului de abordare a ei, reprezentind c prima íncercare a unei elaboräri §tiin{ifice vizind problemele reformei administratiei publice in República Moldova in contextul evolutiei democratice a societätii.

ín lucrare §¡-au gäsit reflectare únele teze noi, sau care coiUin elemente ale noului, vizind: identificarea continutului ?i prioritátilor reformei: periodizarea procesuiui de evolude a refonnei; dezväluirea particularitätiloi administratiei publice in perioada de tranzifie; dezväluirea naturii reorganizärilor institu{ionale §i functionale ale administratiei publice; evidentiereacomponentelorunui sistem modern de instruiré a personalului. chemat sä faciliteze realizarea eficientä a reformei.

Au fost incluse in circuitul §tiint¡fic únele acte normative §i materiale analitice informative noi, din tarä §i sträinätate.

Analiza problemelor reformei administratiei publice a dat posibilítate sä se deducá únele concluzii independente çi sä se formuleze recomandäri vizînd dezvoltarea de mai departe a administratiei publice.

Semnificatia fi valoarea aplicativà a iucrarii rezidä în orientarea ei la solutionarea problemelor actúale ale administratiei publice care trebuie ajustatá la conditiile noi de funcionare a societâtii, precum çi în posibilitàtile de implementare a unor mäsuri continute în propunerile çi recomandârile formúlate çi înaintate de autor ca rezultat al efectuärii cercetárii çi care vizeazâ dezvoltarea de mai departe a administratiei publice.

Materialele tezei pot constituí o sursä pentru dezväluirea de mai departe a acestei teme, efectuarea cercetärilor çtiintifice care ar lârgi çi ar diversifica viziunile asupra reformei administratiei publice, în general, çi asupra unoraspecte aie ei, în particular.

Materialele tezei pot aicätui continutui unor activitâti didactice fiind utilízate în cadrul predârii cursurilor de administrare publícá destínate studentilor institutiilor de învâtâmînt universitär çi audientilor institutiilor de învâtâmînt postuniversitar.

Ele pot fi utilízate în activitatea practicà a organelor administratiei publice, de asemenea pot servi de un real folos functionarilor publ ici în exercitiu.

Aprobaren ideilor y/ tezelor principale aie cercetárii çi-a gàsit expresie în 8 publicatii çtiintifice aie autorului, inclusiv un manual, au fost relatate la patru conferinte anuale çtiintifico-practice din cadrul Academiei de Administrare Publica pe lîngâGuvernul Republicii Moldova çi laconferinta intcrnationalä "Democratia localä într-o societate moderna" organizatä sub auspiciile Parlamentului Republicii Moldova çiConsiliului Europei.

Rezultatele cercetárii au fost discútate çi aprobate la çedinta catedrei de Administrare publicä a Academiei de Administrare Publica pe língá Guvernul Republicii Moldova çi la çedinta sectiei Filozofie socialâçi politologie a Institutului de Filizofie, Sociologie çi Drept al Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova.

Structura tezei a fost conditionatâ de scopul çi sarcinile cercetárii çi constä din introducere, trei capitole care includ opt paragrafe, concluzii çi recomandäri, bibliografie çi çapte anexe. Lista bibliograficâ contine 189 surse documentare çi çtiintifice inclusiv din sträinätate.

II. Confinutul lucrärii

In Introducere este argumentatä alegerea temei de cercetar« actualitateae¡,seanalizeazá gradul de investigare a problemei, sunt stabilit obiectul, scopul çi sarcinile eercetärii. De asemenea, sînt reflectate suporti metodologic çi teoretic al lucrärii, ¡novada çtiintificâçivaloareaapl¡cativa rezultatelor cercetärii se formuleazä tezele propuse spre sustinere.

Capitoiul I. Fundamentare;» conceptúala a reforma administratiei publiée este consacrat cercetärii problemelor teoretic vizînd reforma administratiei publice, dezväluirii esentei, naturii < con{inutului reformei, principiilor de organizare çi funcionare administratiei publice în conditiile demoeratizärii societätii.

In paragraful unu "Premisele reformei administratiei publiceos subliniazä cä din complexul factorilor care au influentat simtitor asupr administratiei publice çi au servit ca imbold pentru initierea procesului d reformare un rol deosebit îi revine jactoritlui poütic. Acesta çi-a gäs expresie într-un çir de transformäri radicale din societate de la sfîrçiti anilor optzeci çi începutul anilor nouäzeci. O influentä pozitivä asupr evolutiei administratiei publice au avut aça fenomene profunde din sfer politicä ca alegerea çi pledarea pentru o cale democraticä de dezvoltar a societätii, orientarea spre valorile general umane, înaintarea în calitat de obiectiv al dezvoltärii sociale edificarea statului démocratie bazat p drept, demoeratizarea sistemului electoral, institutionalizarea funetie prezidentiale, introducerea practicii parlamentarismului, instituiré autoritätii de jurisdictie constitutionalä. Aceste transformäri §i-au gäsi reflectare într-un çir de documente adóptate de organele de stat, realizare cärora se analizeazä în tezä.

De rînd cu factorul politic, se manifesta çi factorul economic, 01 procesele economice din societate, fiind într-o strînsâ legäturä cu evoluti politicä, alcätuiesc un component important al vietii sociale. Se evi denÇiazâ doua grupuri de factori economici care servesc ca premise al reformei administratiei publice. Primul grup tine de legiferare proprietätii private çi lansarea economiei de piaÇâ, care influenteaz starea administratiei publice çi contribuie esential asupra rolului çi loculu ei în sistemul social. Noile procese economice trebuie sâ-çi gasease reflectare în structurile institutionale çi mecanismele de administrare.

Cel de-al doilea grup de factori se refera la activitatea administratiei publice locale çi tine de transmiterea unei parti a proprietâtii publice unitätilor administrativ-teritoriale, precum çi de consolidareabazei lor financiare. Aceasta necesita trecerea la autonomie bugetarâ, care presupune elaborarea çi aplicarea unor mecanisme noi de acumulare a resurselor financiare çi de gestionare a lor.

Schimbärile din relatiile economice au un impact serios asupra problemelor sociale. Pornind de la aceasta, se mentioneazä cä factorul social, care îçi gâseçte expresie în necesitatea elaborärii unui sistem eficient de protectie socialâ a populatiei precum çi în dezvoltarea unor asemenea servicii sociale cum sînt învâtâmîntul, ocrotirea sänätätii çi cultura serveçte ca premisä a refonnei administratiei publice. Eflcientarealizärii programelor sociale poate sä se imbunätäteascä numai în cazul cä ele vor fi diríjate folosindu-se forme çi metode moderne de activitate aorganelor administratiei publice.

Influenta factorului social asupra desfaçurârii reformei administratiei publice mai are çi aspect psihologic çi de mentalitate. Continutul perioadei de tranzitie în sfera administratiei publice constä nu numai în crearea noilor structuri aie puterii de stat ori aie puterii locale çi organizarea functionârii lor. O problemä importantä este çi depâçirea contradictiilor dintre sarcinile de edificare a administratiei publice moderne çi moçtenirea nedemocraticä care se mai resimte foarte mult în functionarea ei datoritä factorilor psihologici çi de mental itate.

De rînd eu premisele interne, reforma administratiei publice esteconditi-onatâçi de premise externe, care decurgdin necesitatea ajustärii administratiei publice lastandardeleeuropeneçi internationale

Astfel, unitatea premiselor interne - politice, economice, sociale - çi premisele externe conditioneazâ efectuarea reformei administratiei publice în República Moldova.

în paragraful doi "Esenta, obiectivele $i continutul reformei" se argumenteazä ideea cä reforma administratiei publice trebuie sä se bazeze pe o conceptie çtiintificâ care ar determina obiectivele, continutul, directiile prioritare de reformare a administratiei publice cu indicarea termenelor de realizare. Despre aceasta ne vorbeçte experienta reformärii administratiei publice în târile din Europa Céntrala çi de Est care au reuçit sä dobîndeascâ deja un impact pozitiv al acestor reforme asupra evolutiei social-economice din târile respective.

O particularitate a refonnei administratiei publice in República Moldova este caracterul ei tärägänat. O atare stare de lucruri a fost conditionatä in mare mäsurä de lipsa unei viziuni complexe asupra refonnei administratiei publice.

In acest context, se mentioneazä cä un loc aparte revine determinärii obiectivelor refonnei administratiei publice care, in viziuneaautomlui, constau k

—ajustarea administratiei publ ice laschimbärile de ord in politic, economic §i social in scopul asigurärii in conditii bune aactivitätii statului §i comunitätilor lócale;

—transformarea administratiei publice intr-un sistem de organe competente ale statului bazat pe drept cu delimitarea competentelor la nivelul statului §i la nivelul colectivitätilor lócale;

—organizareaadministrativ-teritorialä in scopul creärii conditiilor optimale dedezvoltaresocial-economicäaunitätiloradministrativ-teritoriale;

— crearea conditiilor organizatorice §i economico-financiare pentru realizareaautonomiei lócale;

—optimizarea institutionalä a administratiei publice pecalea aducerii ei in corespundere cu necesitätile societätii;

—schimbareafunctiilororganelor administratiei publice de toatenivelurile ca rezultat al modificärilor institutionale;

— modificarea mecanismelor §i tehnicilor de administrare urmate de schimbarea raporturilordintre organele administratiei publice centrale §i lócale;

— formarea unui personal capabil sä lucreze in conditii nestandarde conditionate de etapa de tranzitie §i de situatiile necontenit schimbätoare ale vietii sociale;

—contribuirea la constituirea §i asigurarea unei activitáti benefice a societätii civile prin crearea unui climat favorabil de manifestare a acesteia.

In baza analizei detaliate a obiectivelor reformei, autorul evidentiazä urmätoarele ei prioritatv.

a) Organizareaadministrativ-teritorialädrept condkiecare deschidecalea pentru realizarea altor componente ale refonnei.

b) Reorganizärile institutionale $i functionaleale administratiei publice care unnäresc scopul sä optimizeze mecanismele raporturilor intre autoritätile administratiei publice centrale §i lócale.

c) Pregätirea personalului pentru organele administratiei publice, care ar íntruni un nivel teoretic adecvat, deprinderi practice de a activa in conditii noi.

In viziunea autorului, continutul reformei administratiei publice mai cuprinde elaborarea çi implementarea noilor principii aie administratiei publice, descentralizarea functiilor statului çi transmiterea unei pärti a acestor functii autoritätilor locale, reorganizarea administratiei publice locale, institutionalizarea serviciului public, crearea unui sistem informational modern.

în concluzie, se subliniazä cä reforma administratiei publice este multidi-mensionalä çi cuprinde elaborarea obiectivelor, evidentierea prioritätiior reformei precum çi determinareacomponentelorei în aspect conceptual, organizational, institutional, functional.

In paragraful trei "Principiile de urganizare .vi functionare a administratiei publice" se examineazä suporturile pe care se bazeazä principiile administratiei publice, subliniindu-se cä ele trebuie sä reiasä din spiritul valorilor generale aie democratiei, sä se bazeze pe traditia istoricä nationalä a administratiei, sä finä seamä de experienta altor State.

Formularea principiilor administratiei publice contribuie la determinarea, la modul général, a continutului reformei, indicä la niçte directii concrete aie politicii de stat în domeniul respectiv, asigurä o judicioasä organizare çi functionare a administratiei publice.

Deosebim douä categorii de principii:

principii generale sau fundamentale, care stau la baza întregii activitäti administrative a statului çi a colectivitätilor locale çi au ca scop facilitarea realizärii obiectivului fundamental al satisfacerii interesului général;

principii speciale, care se aplicä numai în anumite domenii de activitate aie administratiei publice sau sînt aplicate în organizarea çi functionarea administratiei publice de diferite niveluri.

Aceste principii deduse din prevederile Constitutiei Republicii Moldova çi a altor acte normative formeazä un cadru teoretic çi metodologic adecvatal reformei administratiei publice, permit abordarea complexä a oricäror probleme din administratia publica, fiind utile în activitatea practicä a autoritätilor administratiei publice.

Autorul dä o caracteristicä detaliatä a principiilor generale: suveranitätii nationale; separatiei çi colaborärii puterilor; legalitätii; prioritätii çi garantärii drepturilor personalitätii; unîtâtii poporului çi integritätii teritoriale; publicitätii çi transparentei.

Principüle speciale ale administratiei publice, spre deosebire de cele generale, se aplica numai in anumite domenii de activitate, cum ar fi organizarea, conducerea, metodele de activitate §i áltele. Examinind detaliat fiecare grup de principii, autorul subliniazä cä ele au drept suport principüle generale ale §tiintei administratiei, se bazeazä pe ele §i se aplicä in domeniile respective confonn particularitätilor acestor domenii de activitate.

In acest context, sint analízate §i principüle administratiei publice lócale. República Moldova, aderind la Carta Europeanä: Exercitiul autonom al puterii lócale, a fundamentat atit constitutional cit §i legal principiileadministratiei publice lócale:

— Autonomía lócala;

— Deseentralizarea serviciilor publice;

— Eligibilitatea autoritátilor administratiei publice lócale;

— Consultarea cetátenilor in problemele lócale de Ínteres deosebit.

In concluzie, se mendoneazä cä atít principüle generale ale administratiei

publice, cit §i cele speciale, inclusiv principüle administratiei publice lócale, formeazä in totalitatea lor baza metodologicä de reformare a administratiei publice §i de edificare a uiiui sistem modern de administrarte.

Capitolul II. Evolutia §i directiiie prioritare ale reformei include cercetarea naturii §i continutului schimbärilor structural-organice §i functionale in sfera administratiei publice in contextul evolutiei democratice a societätii, se face periodizarea acestor procese, se evidentiazä directiiie prioritare ale reformei administratiei publice §i continutul lor.

In primul paragraf "Particularitätile administratiei publice in tranzitie, etapele tendintele principale in desfäsurarea reformeC se indicä faptul cä procesul de reformare a administratiei publice este un sistem de activitäti complex atit dupä continut cit §i dupä modalitätile de manifestare, aleätuind o desmurare succesivä a schimbärilor structural-organice §i functionale ale administratiei.

Esen{a perioadei de tranzitie in sfera administratiei publice constä in trecerea de la administrada publicä a sistemului administrativ de comandä la administrada publicächematä säserveascä un sistem demoeratie al societätii. Administrada publicä din perioada de tranzitie intrune§te elemente ale noului influentate de procesele democratice din societate, dar totodatä, persistä §i elementele trecutului care i§i gäsesc expresie in strueturi §i metode invecliite de activitate, reprezentäri §i norme de mentalitate perimate, care exprimä inertia puterii.

Autoriil evidentiazä, in baza unor criterii concrete trei etape in procesul de reformare §i edificare a sistemului actual de administrare publica.

Prima etapa cuprinde perioadadintre iunie 1990 pinä in august 1994. Parametrii cronologici ai acestei etape justifica marcarea ei ca etapa preconstitutionala. Ea fine de initierea, desfä§urarea §i evolufia democrática a societätii care a facilitat transformäri serioase in sistemul politic, economic, social care, la rindul lor, au contribuit la o recon?tientizare a roiului administratiei publice in viata societätii.

A dona etapa cuprinde perioada dintre august 1994 pinä in noiembrie 1998. Continutul principal al acestei etape consta in faptul cä administrada publica §i-a gäsit reglementare constitutionalä. Consfintind principiile de organizare ?i functionare a administratiei publice, in contextul general de asigurareaechilibrului real al puterii in stat, Constitutia faciliteazä procesele reformatoare, dindu-le un nou imbold, creeazä fundamentul juridic pe care ulterior se edifica institutii noi, specifice unei administratii publice moderne.

A treia etapa cuprinde perioada din noiembrie 1998 continua pinä in prezent. Particularitätile acestei perioade constau in faptul cä s-a depä§it atitudinea fragmentará fatä de reforma administratiei publice, lnvätämintele acumulate din etapele anterioare au föcut posibilä abordarea in complex a reformei administratiei publice, care presupune o viziune integra asupra proceselororganizationale, institutionale §i functionale proprii administratiei publice in dezvoltare.

In incheiere, se accentueazä cä eficienta reformei administratiei publice depindede aspectul ei dimensional. Numai refonnarea concomitentä a celor trei niveluri ale administratiei publice - central, judefean §¡ local - poate sá asigure unitatea §i eficienta administratiei publice ca sistem.

ín paragraful doi "Organizarea administrativ-teritorialä .>/ efectele optUnizárii er autorul dä definitiile notiunilor - divizarea administrativ-teritorialä §¡ organizarea administrativ-teritorialä.

Divizarea administrativ-teritorialä este interpretatäca o actiune deimpärtire a teritoriului tari í in unitäti teritoriale.

Organizarea administrativ-teritorialä reflecta stareain care se aflä unitätile administrativ-teritoriale precum §i activitatea organelor de stat in vederea solutionärii tuturor problemelor vizind divizarea administrativ-teritorialä §i de continutul proceselor ce deriva din aceasta.

Optimizarea organizärii administrativ-teritoriale poate fi dobînditâ numai pc caleaaplicäriiconcom ¡tente acriteriilor economic, demografic, geografic, ¡storic, etnic. Mai pot fi folosite çi alte criterii cum ar fi: luarea în considerare a opiniei publice; îmbinarea intereselor nationale §i locale; folosirea experientei altor tari çi áltele.

Autorul subliniazàcàdelimitareacadrului spatial al statului în unitâti administrativ-teritoriale nu este un scopîn sine. Ele sînt organízate pentru o mai bunâ servire a intereselor colectivitätilor de oameni ce locuiesc în ele. In realitate, nu teritoriul determina structura administratiei, ci volumul de sarcini ce umieazâ a fi înfaptuit în folosul oamenilor. In a§a fei, unitatea administrativ-teritorialä devine dimensiunea teritorialä a administrârii locale, ¡ar comunitatea lócala - nucleul continutului organizärii administrativ-teritoriale.

Caracteml organizärii teritoriului {ärii noastre, legitâtiledeevolutieçi dezvoltare a acestui procès complicat este analizat într-o strinsä legäturä cu gradul de democratizare a societâtii, dinamica relatiilor economice, complexitatea §i profunzimea schimbärilor în viata socialä, precum §i eu evolutia mentalitätii ca factor de conçtientizare a oportunitätilor de schimbare.

Organizarea administrativ-teritorialä a Republicii Moldova efectuatä în cadrul refomiei administratiei publice a suferit schimbäri escntiale. In locul celor 40 de raioanc au fost create 12 unitâti administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, inclusiv lOjudete, municipiul Chiçinâu çi UTA Gagâuziaîn care intrâ 1533 de localitäti organízate în 644 de unitâti administrativ-teritorialedeprimul nivel, din ele 12 municipii, 43 ora§e, 589 sate (comune).

Schimbâjilestructuraleçi statutareale unitatilor administrativ-teritoriale au câpâtal un nou continut dupâ alegerile locale din 23 mai 1999 în rezultatul cârora au fost constituiteautoritâtileadministratiei publice locale.

Prin aceasta, organizarea administrativ-teritorialä a intrat într-o etapä nouä a cäaii continut principal rezidâ în punerea în aplicare de catre aceste autoritâti, eu suportul organelor publice centrale, a noului mecanism de administrare în noile dimensiuniteritorialefolosindprioritâtiledescentralizârii.

In paragraful trei "Caracteml çi natura reorganizärilor institiitionale fimctionale aie administratiei publice" se analizeazâ piocesul optimizan"; raporturilordintre concentrare, desconcentrare §i descentralizareaadministrativa § factorii care trebuie sä asigure schimbarea realä a relatiilor dintre administratif publicâcéntralaçiadministratia publica lócala. Autorul consideracäaceasta poatt fi realizatîn baza reorganizärilor institu{ionaIe§i fuiictionale ale administratiei publice

Modificärile institutionale produse in sistemul administratiei publice, recunoa§terea din partea statului a dreptului comunitätilor locale de a se administra ele ínsele, au dat un non continut functiei de conducere generalä a administratiei publice. In acest sens, Guvernul asiguräexecutarea de catre administraba publica de stat §i lócala a legilor §i altor acte normative, conduce activitatea ministerelor, departamentelor §i altor autoritäti ale administratiei publice centrale de specialitate, coordoneaza activitatea administratiei publice locale. In a§a fei. activitatea Guvernului in sfera conducerii generale a administratiei publicecapätä ni;te dimensiuni cantitative §i calitative noi.

Unei analize detaliate este supus procesul institutional in administraba ministerialä, departamentalä, extraministerialä §i extradepartamentalä, administratiei de stat teritoriale. Aceasta se face Tntr-o strinsä legäturä cu institutionalizarea noilor raporturi intre administratia publica céntrala §i administratia publicä localä in bazadelimitäriicompetentelor íntre ele.

Un loc aparte ocupä in procesul institutional prefectul ca reprezentant al Guvernului peplan local §i administrator al serviciilor publice desconcentrate ale autoritätilor centrale de specialitate din cadrul unitätilor administrativ-teritoriale.

Analizind functiile exercitate de prefect, raporturile dintre institu{ia prefectului §i organeleadministratiei publice locale, autorul subliniazä locul deosebit al institutiei prefectului in procesul de reformare a administratiei publice, ea fiind acea verigä administrativa prin care se realizeazá raporturile dintre administratia publica céntrala §i administrada publica localä.

Se face concluzia cä modificärile institutional §i functionate care $i-au gäsit expresie in delimitarea competentelor intre unitätile administrativ-teritoriale de primul nivel de nivelul al doilea, pe de o parte, $i intre administratia publicä localä in intregime §i administratia publica centralá, pe de altä parte, precum §i in stabilirea noilor raporturi intre autoritäre administratiei publice centrale, judetene, locale constituie principalul continut al reformei administratiei publice.

Capitolul III. Rolul personalului in realizarea reformei administratiei publice cuprinde cercetarea problemelor integrärii personalului in mecanismele de sporire a eficien{ei activitätii organelor administratiei publice. Seanalizeazäprocesul institutionalizärii serviciului public ?i influenta pregätirii profesionale a personalului asupra desfa§urärii reformei administratiei publice.

ParagrafuI întîi " In s t i tul ion a liza re a serviciului public si impactul metodelor moderne de lucru eu personalul asupra evolutiei reformer dezvàluie rolul personalului care activeazà în administrada publica. Reformareaçi functionarea în conditii noi a structurilor administrative fac sâ devina necesarà constituirea »nui sistem calitativ nou de formare çi funcionare a aparatuluiorganelor administratiei publice. Institutionalizarea serviciului public este o parte integrantà a reformei administratiei publice, iar personalul constituie suportul ei principal.

Autorul, în baza cercetârilor efectúate, deduce cá transformadle ce au loe în administrada publica, implementareaprincipiilornoi de organizare çi funcionare a ei, presupun o viziune noua asupra drepturilor, obligatiunilor, responsabilitátilor func{ionarilor publici, precum çi asupra exigentelor fa{a de pregàtirea lor profesionalâ. Aceasta se argumenteaza reieçind din complexitatea proceselor caracteristice pentru administrada publica la etapa de reformare în legâturâ cu implementarea noilor metode çi tehnici de administrare, instituirea unor noi relatii íntre functionarii publici bazate pe pírghii manageriale moderne.

Odatà cu delimitarea competentelor între administratia de stat çi administrada publica lócala, între autoritatile administratiei publice locale de primul nivel çi de nivelul al doilea, precum çi în rezultatul modificârilor ¡nst¡tu{ionale çi functionale produse ca rezultat al reformei, capàtà un nou continut activitatea functionarilor publici, care impune o responsabilitate mai mare în exercitarea functiei publice. In aceasta ordine de idei, se propune act»alizareacontin»tuluistatutuluijuridicalfunctionarului public, sincronizarea lui cu procesele complexe care cuprind astazi administraba publica, asigurarea stabilitàtii în functiea personalului, impartialitatea lui política.

Reevaluarea statutului juridic al functionarului public, identificarea exigentelor fatâ de pregàtirea lui profesionalâ, instituirea rangurilor pentru functionarii publici, noile cerinte înaintate fatâ de política de personal, formulareaçi implementarea garantiilor sociale pentru functionarii publici formeazá ín totalitatea lor acel mecanism care schimbá radical rolul çi locul serviciului public în realízarea reformei.

ParagrafuI doi "Modernizaren instruirii personalului - conditie de eficientizare a reformei''' contine rezultatele cercetaríi vizínd factorii care determina dependenta derulàrii reformei de gradul de competenfâ çi profesionalism al personalului ce activeazà în organele administratiei publice.

Se argumenteazä ideea cä institu{ionalizarea serviciului public în cadrul reformei administratiei publice este strîns legatä de crearea unui sistem de pregâtire a functionarilor publici. Elucidînd aceastä problema în aspect comparativ se subliniazä cä în únele {äri din Europa Occidentalä, încâ la sfîrçitul anilor çaizeci, a fost conçtientizatâ în mod deosebit necesitatea pregätirii functionarilor publici. Aceasta a avut loc într-o strînsâ conexiune eu procesele de refonnare a administratiei publice, cu implementarea noilor tehnici de administrare, metodelor noi de planificare, organizare çi activitate a serviciului public.

Obiectivele principale aie procesului de instruire în serviciul public sînt sustinerea implementärii reformelor ce se desfaçoarâ în societate, precum çi märirea capacitätilor çi gradului de calificare a personalului pentru a atinge nivelul necesar de eficienfä.

Autorul înainteazâ conceptia permanentizärii çi abordärii sistemice a pregätirii profesionale a funcionanlorpublici. Contributialor ladezvoltarea societätii depinde de actualizarea cunoçtintelor pe care le posedä çi de posibilitatea çi capacitatea de a se adapta la situatiile noi pe care dinamica vietii sociale le înainteazâ necontenit. In legäturä cu aceasta, este actualä instruirea continua a functionarilor publici, deoarece fondul de cunoçtinte acumulat odatâ, devine eu timpul insuficient.

Reforma administratiei publice înainteazâ cerinte noi fatà de continutul, metodele çi fórmele de activitate a functionarilor publici, ceea ce face deosebit de actúala necesitatea modernizärii instruirii lor.

Abordarea sistemática a instruirii functionarilor publici, prin studierea prealabilä a necesitätilor de instruire, fixarea scopurilor çi obiectivelor, alegerii modalitâtilorde instruire profesionalä çi efectuärii unei evaluäri complexe permite de a organiza procesul instruirii pe baze çtiintifice, aceasta sporind cumultefïcientalui.

în concluzie, se afirmä cä reforma administratiei publice genereazä noi necesitäti de instruire a functionarilor chemati sä promoveze çi sä realizeze în practica cerintele reformei, pe de altä parte, anume pregätirea çi instruirea functionarilor publici este una din conditiile care face posibilä o desfaçurare eficientä a reformei.

III. Concluzii çi recomandäri

Generaiizînd rezultatele cercetärii autorui deduce urmätoarele concluzii:

1. Iniçierea çi desfaçurarea reformei administratiei publice a fost posibilä numai ín rezultatul creärii premiselor politice, economice, sociale drept consecintä a democratizärii societä{ii la începutul anilor '90, conditionînd necesitatea unei noi viziuni asupra administratiei publice. O influentä substantial asupra initierii çi desfaçurârii reformei administratiei publice a avut-o çi factorul extern exprimat prin necesitatea ajustärii administratiei publice lastandardele europene.

2. Lipsa unei viziuni complexe la nivel national asupra reformei administratiei publice, mai ales la etapa initialä, a conditional caracterul ei tärägänat care çi-a gäsit expresie în longevitatea excesivä a pregätirii, initierii çi desfaçurârii reformei, precum çi într-un procès lent de conçtientizare a oportunitätii multor componente ale reformei. Aceasta demonstreazä cît de importante sînt exprimarea la tinip a vointei politice çi identificareacâilor de perspectivàîn dezvoltarea administratiei publice.

3. în procesul de realizare a reformei administratiei publice, important este sä se foloseascä prioritätile oferite de elaborarea çi implementarea noilor principii aie administratiei publice, ele contribiiind la schimbarea esentei çi naturii administratiei publice, la reconçtientizarea locului çi rolului în societate a autoritä{iloradministratiei publice, la stabilirea noilorraporturi între ele.

4. Procesele de reformare a administratiei publice s-au succédât neuniform, deseori contradictoriu, constituind: în perioada preconstitutionalä (1990-1994) continutul unor activitâti de infiere a reformei; în perioada postconstitutionalä (1994-1998) efectul pozitiv al fundamentärii constitutional çi legale a principiilor administratiei publice; în perioada reformärii active (1998-2000) - depâçirea abordärii fragmentare a reformei çi purcederea la solutionarea în complex a problemelor reformei administratiei publice.

5. O influentä negativa asupra evolutiei reformei administratiei publice a avut-o nesolutionarealatimpaproblemelorvizînd organizareaadministrativ-teritorialäa tärii. Intîrziereacu 7-8 ani de zilea aducerii organizârii administrativ-teritoriale în corespundere eu noile realitâti politice, economice, sociale a frînat crearea bazei economice çi financiare a autonomiei locale.

6. Pe parcursul reformei au ¡ntervenit schimbäri esentiale ín organizarea §¡ functionarea administratiei publice locale. Delimitarea competentelor íntre unitätile adniinistrativ-teritoriale de primul nivel §i de nivelul al doilea creeazä conditii reale de sporire a responsabilitätii autor¡ta{ilor administratiei publicejudetene, säte§ti (comunale), orä§ene§ti (municipale) in realizarea intereselor comunitätilor pe care le reprezintä.

7. Desfa?urarea reformei faciliteazä únele modifican' institutional §i functionale in activitatea administratiei publice de stat de specialitate. S-a optimizat refeaua institutional ministerialä departamentalä. Modificärile institutional din administraba publica céntrala de specialitate n-au fost urmate de schimbäri suficiente functionale adecvate noilor conditii, ceea ce n-a putut sä nu influenteze eficienta activitätii acestor institutii.

8. Delimitarea competentelor intre unitätile adniinistrativ-teritoriale de primul nivel $i de nivelul al doilea ca rezultat al delegärii lor de catre stat, prin lege, unitäfilor administrativ-teritoriale reprezintä descentralizarea functiilor statului §i transmiterea unei pärti a acestor functii autoritätilor locale. Aceasta creeazä ni§te raporturi noi intre administratia publicä de stat §i administrafia publicä localä, care i§i gäsesc expresie in desconcentrarea 51' descentralizaba administrativa. Un rol deosebit in armonizarea acestor raporturi ii revine prefectului ca reprezentant direct al Guvernului in unitatea administrativ-teritoriala.

9. Schimbärile institutionale functionale, activitatea in conditii noi a structurilor administrative au atras dupa sine necesitatea constituirii unui sistem calitativ nou de formare functionare a aparatului organelor administratiei publice. Institutionalizarea serviciului public, implementarea noilor metode de administrare integreazä activitatea personalului in mecanismele de sporire a efícientei activitä(ii organelor administratiei publice.

10. Evolufia reformei administratiei publice in complexitatea compo-nentelor sale ne-a dovedit cä eficienta ei depinde in mare mäsurä de gradul de competentä §i profesional ism al personalului ce activeazä in organele respective. Pornind de la acest deziderat, cremte simtitor rolul pregätirii profesionale a functionarilordin organele administratiei publice.

ín baza investigatiilor efectúate autoru! formuleazä urmätoarele recomandäri:

1. Luind in considerare cä transformable din administrada publica efectúate in cadrul reformei au schimbat radical locul §i rolul administratiei publice in sistemul social, au initiat ni§te procese profunde vizind niodernizarea administratiei publice §i ajustarea ei la conditiile societätii democratice §i in scopul asigurärii continuitätii proceselor initiate in cadrul reformei, se considera oportuna elaborarea, la nivel national, a unui Program de dezvoltare a administratiei publice pentru o perioadä de 4-5 ani. Pornind de la o analiza a stärii actúale a administratiei publice, programul urmeazä sä continä mäsuri organizatorice, economico-financiare, metodico-instructive, informationale, de pregätire §i perfectionare profesionalä a personalului, de dezvoltare a infrastructurii administratiei publice.

2. Dat fiind faptul cä eficacitatea administratiei publice depinde in mare mäsurä de fórmele §i metodele gestionärii proceselor de modernizare a ei §i Jinind seamä de esenta §i natura noilor raporturi dintre administrada publica de stat §i administrada publica localä, constituite ca rezultat al descentralizärii functiilor statului §i recunoa§terii dreptului comunitätilor lócale de a se administra ele inseie, se cer a fi concretizate §i actualízate functiile Guvernului in sfera conduceríi generale a administratiei publice. In Iegäturä cu aceasta, se considerä necesarä elaborarea unei noi legi cu privire la Guvern, care va reflecta adecvat natura noilor pirghii §¡ mecanisme prin care se exercita conducerea generala a administratiei publice.

3. Avind in vedere rolul care revine, in modernizarea sistemului de administrare, autoritätilor administratiei publice centrale de specíalítate §i tinind seamä cä o parte din atributiile exercitate anterior de aceste organe au fost preluate de sectorul privat, áltele au fost delegate administratiei publice lócale, iar únele din ele au fost depä§ite de tirnp, fiind o expresie a sistemului administrativ de comandä, devine actualä problema optiniizärii structurii interne a organelor administratiei publice centrale de specialitate, adaptärii ei la noile functií ce le revin acestora, in calitate de organe care elaboreazä política de stat in domeniul incredintat §i se preocupa de solutionarea problemelor strategíce ale ramurii respective.

4. Experienta tärilor cu o démocratie avansatà, precum çi calea parcursä de tara noasträ în procesul reformei administratiei publice ne confirma inadmisibilitatea politizärii aparatelor Tn organele administratiei publice. Una din cäile de ridicare a eficientei administratiei ministeriale {ine de separarea funcÇiei politice exercitate în exclusivitate de ministru de cea administrativa, urmatà sä fie exercitatâ de Secretarul de stat, functie ce se propune sä fie instituitä în locul actualelor functii de viceminiçtri, çi care §i-ar asuma deplina responsabilitate de activitatea aparatului ministerului, bucurîndu-se de stabilitate în functie. Scoaterea aparatului de sub influenta politicä este actualä pentru organele administratiei publice de toate nivelurile. Realizarea acestei cerinfe va spori gradul de stabilitate a functionarilor publici.

5. Tinînd seamâ de rolul care îi revine administratiei de stat teritoriale, activitätii prefectului çi serviciilor desconcentrate aie organelor centrale de specialitate în teritoriu, de natura raporturilor specifice a acestora eu consiliile judetene çi consiliile locale care nu prevâd relatii de subordonare çi luînd în vedere tendintele controversate din practica acumulatà deja, în timpul de dupä constituirea acestor institutii se considera oportunä elaborarea unui mecanism de conlucrare între aceste autoritâti în scopul evitârii dublârii çi suprapunerii în activitatea lor, delimitärii stricte a responsabilitätilor pentru o mai bunä çi eficientä îmbinare a promovärii intereselor nationale în teritoriu çi realizàrii intereselor comunitätilor locale.

6. In scopul folosirii mai eficiente a posibilitätilor pe care le oferä noua organizare administrativ-teritorialä pentru realizarea autonomiei locale çi reieçind din principiul consecutivitätii, consideräm cä în procesul asigurärii viabilitätii unitätilor administrativ-teritoriale trebuie acordatä prioritate implementärii depline a prevederilor legilor privind finantele publice locale çi proprietatea publicä a unitätilor administrativ-teritoriale. Elaborarea çi gestionarea bugetelor judetene çi locale, detinerea dreptului asupra proprietätii publice ce le aparan vor consolida rolul autoritätilor publice judetene çi locale în soluÇionarea problemelor comunitätilor pe care le reprezintâ.

7. Nona organizare administrativ-teritorialä, delimitarea competentelor inlre administraba de stat §i administrada publica lócala, pe de o parte, §i intre unitä{ile administrativ-teritoriale de primul nivel §i de nivelul al doilea, pe de altä parte, a creat posibilita^ noi pentru dezvoltarea regionalä (judeteanä) §i localä. Beneficiind de prioritätile pe care le oferä descentralizarea §i autonomia localä §i reevaluänd rolul administratiei de stat, consideräm foarte utilä elaborarea unei conceptii noi privind política dezvoltärii regionale, avind ca scop transformarea judetelorin veritabile centre ale vietii politice $i social-economice.

8. Tinind seamä cä dezvoltarea de mai departe a administratiei publice depinde de evolutia directiilor priorítare ale reformei, consideräm necesar de a consolida §i dezvolta in continuare procesele legate de efectele pozitive ale organizärii administrativ-teritoriale §i ale reorganizärilor institutionale §i functionale din sistemul administratiei publice, prin autoafirmarea autoritätilor administratiei publice contributia Jor Ia cre§terea potentialului economic, intelectual §i uman al unitätilor administrativ-teritoriale ji al tärii in intregime.

9. Con$tientizind cä activitatea personalului trebuie integratä tot mai activ in mecanismele de modernizare a administratiei publice se propune de efectuat o reevaluare a politicii de personal in scopul adaptärii ei la principiile de competitivitate §i profesionalism cu folosirea metodelor moderne de recrutare, selectare, incadrare in serviciul public, beneficiind de prioritätile metodelor de concurs, practicind conferirea gradelor de calificare §i remunerare difereiUiatä a functionarilor publici in baza formelor eficiente de atestare a personalului.

10. Pornind de la faptul cä reforma administratiei publice genereazä noi necesitä{i de instruiré a personalului, cäruia ii revine sarcina sä asigure dezvoltarea de mai departe a administratiei publice, §i luind in considerare cä anume de pregätirea §i instruirea lui va depinde calitatea activitätii organelor administratiei publice §i realizarea sarcinilor ce le revin acestora se propune permanentizarea instruirii, folosirea mai pe larg a posibilitätilor pe care le oferä instruirea ramuralä §i departamentalä, deschiderea unor centre didactice regionale pentru instruirea functionarilor §i oficialilorale§i.

Lisia publicatiilor la tema tezei

1. A. Símboteanu, Reforma administratiei publice rolul personalului in desfâçurarea ei. Administrarea publicä, revista metodico-çtiintificâ, 1995, nr.3, pag.39-47.

2. A. Símboteanu, Principiile autoadministrarii in contextul democratiei locale. Administrarea publicä, revista metodico-§tiintificä,

1996, nr.3, pag. 16-22.

3. A. Símboteanu, Controlul - component de reformare a administratiei publice, Administrarea publicä, revista metodico-§tiintificä,

1997, nr.l, pag.75-84.

4. A. Símboteanu, Sistema! administratiei publice in Portugalia. Administrarea publicä, revistä metodico-çtiintificâ, 1997, nr. 4, pag. 65-76.

5. A. Símboteanu, Administraba publica céntrala,. Sectia Editare a AAP, Chiçinau, 1998, 121 pagini.

6. A. Símboteanu, Pregatirca personalului - suport important al reformei administratiei publice. Materialele conferintei çtiintifico-prac-tice "Formarea functionarilor publici çi rolul lorín realizarea reformei administratiei publice", 19mai 1998, pag. 99-113.

7. A. Símboteanu, Perfectionarea profesionalü a functionarilor publici - mijloc de eficientizare a reformei administratiei publice. Administrarea publicä, revistä metodico-§tiintificä, 1998, nr. 4, pag. 13-21.

8. A. Símboteanu, Pírghii majore ale reformei aclministrafiei publice. Materialele conferintei çtiintifico-practice: realizäri, 22 mai 2000, pag. 82-95.

Резюме

Реформа публичной администрации в Республике Молдова (1990-2000)

В данной диссертации рассматриваются процессы, связанные с эволюцией реформы публичной администрации в Республике Молдова в период с 1990 по 2000 год. Посредством диалектического метода исследования расскрываются предпосылки реформы публичной администрации, сущность и содержание происходящих процессов, анализируются приоритетные направления реформы в тесной связи с демократическими преобразованиями общества.

На основе анализа политических документов, законодательных актов, практической деятельности органов публичного управления выявляются основные тенденции реформирования публичной администрации, характерные черты происходящих преобразований на разных этапах реформы и факторы, влияющие на ее ход.

В работе подробно анализируется характер и особенности оптимизации территориально-административной организации страны, ее влияние на процесс становления автономии и расширения прав местных органов власти вусловияхдецентрализации и разграничения полномочий между органами центрального госуправления и местными органами публичной администрации. В этой связи рассматриваются институциональные и функциональные изменения в органах публичного управления всех уровней, становление и развитие новых отношений между ними.

Реализация намеченных реформой задач рассматривается через призму интегрирования кадров в повышение эффективности органов пyбличf юго управления путем приобщения их к современным методам и формам работы.

Предложенные рекомендации касаются дальнейшего развития публичной администрации и усиления ее роли в модернизации общества путем совершенствования механизмов управления, с учетом преимуществ нового территориально-административного устройства и разграничения полномочий между центральными и местными органами власти.

Summary

Public Administration Reform in the Republic of Moldova (1990-2000)

In this thesis they analyse the processes related to the evolution of Public Administration reform in the Republic of Moldova within the period 1990 -2000. Using a dialectical method of research, they describe Public Administration reform pre-requisites, the content and the essence of undertaken processes, they analyze the priority trends of the reform in a close relation with democratic changes in the society.

Analyzing political documents, legislation in force and Public Administration bodies' activity, they reveal the main tendencies of public administration reformation, the typical features of implemented changes at different stages of the reform and the factors influencing its development.

The work analysis in details the nature and the specific features of the optimization of territorial-administrative organization of the country, its impact on the process of building a real autonomy and increasing local authorities rights along with decentralization and delimitation of powers between central and local Public Administration bodies. In this connection, they reveal the institutional and functional changes within Public Administration bodies at all levels, the establishment and the development of new relationship between them.

The accomplishment of setteed tasks is tackled from the viewpoint of personnel integration in the process of strengthening Public Administration bodies effectiveness, by making them familiar with updated methods of work.

Submitted recommendations are concerned with further development of Public Administration and strengthening its role in society modernization.

In the paper they plead for drafting a national program, containing organizational, economic-financial, informational and other activities, deemed to improve government mechanisms on the base of decentralization principles. They suggest new approaches to regional policy, taking into account the priorities of new territorial-administrative organization, the delimitation of competence between central and local government, as well as local public administration bodies possibilities to provide for development of community, combining national and local interests.