автореферат диссертации по социологии, специальность ВАК РФ 22.00.04
диссертация на тему: Социо-гумманистический эффект разнообразия форм организации труда и хозяйствования в сельской среде

Полный текст автореферата диссертации по теме "Социо-гумманистический эффект разнообразия форм организации труда и хозяйствования в сельской среде"

ACADEMIA DE ÇTIINTE A REPUBLIC» MOLDOVA INSTITUTUL DE FILOZOFIE, SOCIOLOGIE 51 DBEPT

Cu titlu de mamiscris CZU 316.752+331.103.5+316.55+13

OJOVAN Vitalie

EFECTELE SOCIO-UMANE ALE DIVERSIFICAR!! FORMELOR DE ORGANIZARE A MUNCH $! GOSPODARIRE IN MEDIUL RURAL

22.00.04 - structura sociala, institutele sociale §i modul de viaja

AUTOREFERATUL tezei de doctor in filoz.ofie

Chisinäu - 1994

pre oa

/ 7 îiiOiJ

Tora a iost îndeplinita în fiec^ia problème tcorotice nie dezvoltarJ.i sociale a Institutului de Filosofie, Sociologie çi üi'spt ni Académie! de Çtiinte a. îbldovei

Conducator çtiinÇific:

lío yen Alexandru, me ml) ru corespondent al A.Ç.M., doctor habilitât în filoaofio.

Heferen^i oficialit

Cfurçanu Nicolae, doctor habilitât in filosofie, profenor

Êatcu Ion, doctor habilitât în sociologie

CSlcâi Gheorghej doctor în filosofie, cercetStor çtiin-Çific superior

SuE^inerea va Bvea loc la 30 tu rua, 1994 la ora 15.00 îu cactrul çedin-Çei Consiliului de conferire a grádelor çti-in^ifice de pe lânga Institutul de Filosofie, Sociologie çi Drept al A.Ç.M. (cifruls jDH 09.93.43).

Adresa: 277612, or. Chiçinàu, tul. Çtefeji cel tere, ni- «1, cta^ul 2, Sala mica de conferin^e a A.Ç.M.

Tesa poste fi exaninatn Ir Biblioteca ÇtiinÇifica Céntrala a A.Ç.M.

Auto refera l-ul a fost expedint la 30 rocu

S e c.r e In ru 1 çtiin^ifi c al coîir.i'13 ului !jtiin\;ific, ÛAy /p^ v.

doctoral în fi 1 or.o.Ci0 GheorfhP Bibnini

CAHAOÏ'EEISÏICA GMEBAlI A TEZET

Aotualitatea investipatiei. Societatea umanâ reprezin-tá un organisa complex în care tóate propesele si fenoinene-le conexioneazá reciproo. Un ínteres deosebit reprezintg. societatea în tómentele de-cota tura, de trecere de lu uu sistem social-economic la altul, considérât propice necesi-tatilor timpului. Ñu face excep-fie £n acest sens nici peri-oada de tranziÇie pe care u traversâm astâzi çi care se ca-racterizeazâ prin profunde transformari, orientate spre noi forme de organizare socialâ Çi spre crearea conditiilor pentru o mai depliná realizare a poten^ialului creator al omului. Printre aceste transformSri un loc iriportant îl ocupâ liberalizarea productiei agricole çi diversifies rea fonaelor de organizare a muncii în acest se'tor al econoaii-ei nationale. Aceste transformar! aduc dupa sine mutatii socio-umane considerabile care consemneazâ procesul de tra-nzi-fie de la o societate tota3it.ar&, încLisâ, la cea democrática, deschisâ.

Aflându-ne în afar a oricârii tenta-çii de supraeatittare a celor obtinute pâna în prezent pe calea reforisárii, constatáis totuei, câ unela rezultate pot fi seeizate si constituí un obiect al investiga-Çiilor economice, eociologice, filosofice, poihologice etc. Performantela realízate pot deasekenea servi drept baza pentru unele pronosticuri vi-zând evolu^ia lucrurilor în viitorul apropiat çl cel de perspectiva. De ai ci resulta actualité.tee investira yiei la care am purees.

Gradul de examinare a probletnei. Unele aspecte de or» ün teoretic ce vizeazâ teiria investj.ga^iei noastre çi-cu güisit reflectarea într-o serie de publicatii Stiintifice aparute în diferite tari. Aceste cercetari \in de doir.eniui muncii, educatiei, axiologiei , ,vie-J;ii spirituale a sccietâ-■Çii, icodului de viatS. rural etc» 0

Diferitc problone sociale ale mimcii, produc-Çiei çi »conoaiei çi»<iu gusit reflectarea în lucra, rile cercctatori- . lor B.IÎ.Bensorio^, I.X.Cnaneli, V.M.Doluhanean, A.V.Ermacova, K»Eriksoîi> X.U.OsipoVj V.A.Popkov, S,l,Popov, X.II.SiZemoka-ia, S.S.Tovmc.Rean, J.T.Voqcànco, Ü.StollberB, P.çiB.Vionuu-eotí; q.u,

0 t ratare o ri fdnala a probleneior educa-Çiei confia in-vcstiEa-Çiile epeciallçtilor din acest doiaenius P.Duproix, A.Dieu, fi.leeendro, L.A.Boleaeva, J.Dewey, S.H.Kovaliov, V.U.Sesienikov, A.G.Harcev, Y.lT.Çepeli ç.a.

DoKvoltarea spii-itualâ a orcului în dependsn^â de diferí inctor.l social! a foot în central aten^ioi mai multor cercetatori printre care mencionara po L.P.Bueva, S.T'opov, V.M.Sol:olov, V.I.Ïitarcnko, P.^'oilhard do Chardin.

Un material teorotic valoroe la tema investiga^iei no astro con^in lucrârilc navanÇilor din dameEL¿.ul axiologieij I.Ivotnciu/G.tardai, I.Pasca&i, S.F.Anisimov, G.I.Golovnâh, 0.G.Dro'bni'Çkiij A.G.Zdravoiaâslov, E.V.Zolotuhina - Obolina, Z,!ï>e^ki, I.A.Koain, A.A.Rucikra, V.I.Suprun ç.a.

Difcritè problème actúalo ce fac parte din sfera spirituals a mediului rural sunt elucídate de A.IWedliska, S.A» ïïikoliokii, r.I.Siiauç, P.D.Tiçcenco ç,a. ,

2u trecutul eu prea îndepSrtafc problemática efectelor sociale ale diferitor forsio de organizare a producÇiei în cectorul agrar a solicitai a confia mai ïiuitor corcetrtori din república., Xucruri de amploare acestei problematici i-au consacrât A*ïimuç, A.Boçoa, M.Platon, AiZavtur, A.Babii, P.Varzari, A.Pascari ç.a. AstSzi însà problema în cauzS este pusâ în ait raod çi, prin urinare, necesitá o nou& tratare. în noile condi-çii o bunâ parte din publica^iile cu une?e tangente la tema noastrá poartâ un caracter publicistic, sunt prea politízate çi pe nou IdeologLzate, eoea ce împiedicâ crearea unei yizïuni realiste aeupra probloaelor care numai la prima vedere par a fi simple çi liniare. Afadar tema Sri cauzS. este pu-Çin cercetatfi, implica multe dificult&^i deordin teoretlc, precua çi greutâ^i condiciónate de flexibilitatoa EporitS a situa^iei sociale în aceastâ perioada de transióle.

Scopul i3i sarcinile cercetarilor. Scopul da basa al i.-i-vestigatiei constá ín examnarea efectelor soclo-umane a li-beraliz&rii producfciei agricole prin cy lie área diverseloi-forme de organizare a muneii ¡si de ©aspocíárirs ín sectorul dat al economiei na^ionale. Realizarea scopului propus determina urmátoarelo sarcini alj cercetarilorí

- argumentarea caraoterulai leglc al fenonenelor oer-cetate, evidentierea modalita-filor manifestarii lor £ri fa-nctie de condi^iile concrele do tiaip si de loe, de speei-ficul sferei de activitate, inediului si paturii socialej

: - tratarea muneii £n general, cat ai sub o anumita forma de organizare a ei, ca factor ioportant al formar-ii con-ntiin^ei ai determinar!! camportaiaenfcului si aodului de vi-a^a. a omului;

- relevarea impactului fo^mslor de foi.podiSrire í.i agri-cuitará asupra sistasnului ds orientári valorice ale lucrSto-rilor din sfora datS.;

- c&utarea noilor modalitáti de interpreta.0 a uuor pri-ncipii din teoria educs^iei ¡ji rolului ei £n via^a cocialá;

- readucerea £n aaealul inv.jst.igati.ilor a valorilor socio-umne aenite sá contri/buie la forjares uuui non cliaat social in mediul rural,

Orisina^itatea etlintiflca \ lucrarii. Aceasta con-sta in urmatoarele;

- analiza i.nfcegrala a iutexac^iunii .uateTÍali'\e.i opi-ritualului, economicului ^i aocialului, iúurxii si educa^ioi;

- studierea evoluti^i ai clasificarea ir.'-!ltiple3or forae de organizare a productiei agrieole ín conoi\íí1 e actúale;

- ínzestrarea na noi naante áa seáis a probleiaei educa-tiei iji modalita^ilor silutionárix ei;

- evidentiei-ea itpoitan^ei educationale a dv/erselor forne de organizare a uiuncii si de pospodñrire £n agricultura i

- sistematizarea orientarilor 'valorice condiciónate üg

trecarea la pluralis^ul sectoarelor eeonoEri.ee ín aproef orii,

Valoarea çtlintifico-practica a lucrárii» în plan general nceasta consta în relevares unor problème teoretice ce tin de domeniul sociologiei, filosofiei sociale, polito-logiei, istoriei çi dreptului. Rezultatele investiga^iilor efectúate pot servi drept puñete de pornire £n studierea ulterioarâ a acestei teme care, credem, presintâ çi va presenta Ínteres çtiinÇific, are çi va avea importants aplica-tiva în sfera respectiva. íkterialele lucrárii pot fi utilízate çi în procesul ds instruire în institutiilo dé învâ-•Çamânt superior çi media de specialitate.

01 ".octu'l cercetarilor întreprinse Î1 constituie dife-rite colective de prodúcele din agricultura, persoane aparte çi fanilii amplasate în câ_ .pul muncii agricole pe baEa diferí, tor i>rincipii organizationale a muncii çi de gospoda-rire, de eaemenea çi sfera social-spiritualâ a mediului rural.

Basa teoretica a investira'friel o constituie lucrárile fundaiaentale în care sont abordare diferite aspeóte ale problemei vizate de noi în lucrarea propusà spre sus-çinere»

Paza emolrlcà a- lucrárii o constituie sóndamele socio-locice efectúate de autor în anii 1992 - 1993 în únele lo-calitâ$i rurale ole Republicii í.!bldova. Concomitent au fost folosite çi materialele cercetürilor sociologice efectúate în común cu calatoratorii Sec^iei probleme teoretice ale dezvoltarii- ¡sociale a Institutului de Filosofie, Sociologie ri Drept al kcadenáei de Çtiin^e a I.bldovei în anii 1933 -1989 çi consacrate studierii proceoelor social-economice çi etico-opirituale. De asemenea s-a recura la observetii sélective individúale pe teren, la surse atatistice çi inves-t±£a$ii sociologice publícate çi nepublicate. S-a fácut o analizâ completa. a pre3ei republicano çi a unor publica-Çii periodice de peste hotare din anii 1930 - 1993.

Aprobarea tezei. Presen-a lucrare este rezultatul unor cercetSri întreprinse pe parcurrul a mai multi ani. Aceste reeultate au fost espuse çi discútate la diferite conferinte

çtiintifice, dintre care: cojxferin^a çtiintJ.fico-practica. unionalâ consacratâ câilor perfeci;ionarii modului de trai în condi^iile renovârii societâtii (Glxiçinâu, 2!l-27 octon-brie 1988), organizatâ de Institutul de cercetâri sociolo-glce al Academiei de Çtiinte a URSS si Academia do Çtiinte a l'oldovei; conferirla çtiin^iiica "Filosofia, omul, res-tructurarea" (Chiçinâu, 21-22 mai 19911 ; coiiferintele çti~ inÇificr aie Universitâ-Çii. de atat de medicina "H.Testerai-•Çanu" din República ifaldova (Chisinau, 11-16 mai 1991 ; 212? mai 1993); conferirla international;! çtiintiiico-prac-ticà "Problème sociai~;juridice aie tranzitiei la econoitiia de piatâ" (Ghiainâu, 17 decembrie 1992). Unele bilanturi au fost prezentate £n cadrul çedin-Çelor Catedrei da filo-sofie a Univôrsitâ^ii de stat de medicina "ÎJ.TestemiÇanu" din república fi Sectiei problîme teoreticc aie dezvoltâ-rii sociale a Institutului de Filosofie, Sociologie çi Drept al Academiei de Çfciin'Çe a Ibldovei,

Structura si voluinul lucrârii. Tesa consta din întro-ducere, trei compartimente, ïnchiiere, 4 enexe, bibliogia-fie si rezúmatele în limbile rusa si englesa. Ccntinutul este expus în 120 pagini dactilografíate. Bibliografía include 22S denumiri £n limbile romana, rusa, francezâ çi englezâ.

COiïÇlïîUTUL' ïïïZKI

în întroducere se argumenteazâ actualitatea temei du studiu, se caracterizeaza. gradul ei de examinare în literatura çtiintifica de apecialitate, se formuleazâ scopurile, sareinile, originalitatea çtiin^ificâ ai valoarea sfciinti-fico-practicâ a investiga^iei. Este desenat obiectul cerce-tàrilor, baza teoreticâ si cea e¡apiric& c disertatiei.

Prinia parte a lucrârii "Considérente generale privind rolul muncii în formarea calitâçilor socio-umane" este consacratâ deterœinârii reperelor tecretice aie procesului de

liwestiga^ii. Aici sunt an.ali7.ate unele postulate privitor la manifestares intoraa^iunii materialului çi spiritualului, eoonondcului çi socialului, auncii çi educa^iel.

Influenza produc^ioi materials asupra vie^ii spiritu-ale a inilivisilor so realizeaaâ printr-un sistem fenomenal complex. lîolaÇiile de proprietate ce caracterizeassS. modal de ¡JoncÇiune a factorilor isateriali çi individual! ai pro- . due^iei detenninS în direct dialéctica corel&rii peraonalu-lui çi nocialului in sfera muncii çi în afara ei.

Conçtiinciossitatea se deavoltâ çi se consolidoaeS. în condi^lilo unei bune organizfiri ai muncii, organizare ce coresponde legUor obiective (fireçti) din societate» Cuno-scutul adevar o&' poate educa efoctiv numai aunca bine orga-ivizata se cesizoazâ evident çi in condi^iile ' viabilitS^ii nultiplelor forme de or^miaare a muncii si de cpepodarire i. în mediul rural. - t ■

NeceBitatea trecerii la diverse forme do organizare a muncii a fost condi-ÇionatS. de unele premies atât obiective cât çi subieotive caracteriôtice realitâ-Çii sooial-economi-ce din ultima perioadâ de timp. în literaturâ, pân& când, nu exiatâ o oplniè unicS referitor la definirea esen^ei çi caracteristicile aie formelor de organisare a muncii apálpate in ultimile douS decenii. Sndeosebi âceasta se referâ la diferite forme de antreprieS, arend2 çi prinoipii de auto-gestiune. Principala menire a forraslor apârute eatr cS ele sS ÎKlocuiaBcâ treptat vechiul sistem directivist prccticat odinioarâ in egricultur£, Pân& in »nomentul de fa$â sunt cuno scute nunmroase forme de organizare a muncii çi de gospo-dârire (înt&lnite paraiel çi sub denumirea de diverse, noi, eficiente, progresista, netradi^ionale, intermedii re, de eospodârire etc.) în afora agricolS sistematízate de noi in trei grupuri. Din primul grup fac parte diferite variante de antreprizâ, cel de-al doiloa îl constituie fórmele de nrenda, iar al treilca se car&cteriBeasâ printr-o vâditâ diversltatot cooperative de prodúcele agricole, sociotâ^i pe acÇiuni, gospodarii ^Srâneçti de i'ormieri ç.a. Uncle forme se coracteriBeasS prin tr&s&turi intermediare dispun&nd

de calitä^i düble, spre exeraplu, antrepriza de arendg.

~ .Vorbind de efeetele economice si sociale alo acestor forme din sectorul agrar trebuie subllniat faptul cä aspec-tul social penetreaeä toate domeniiïe de activitate din me-diul rural precum ni toate condi^iile de dezvoltare a cali-tä^ilor çi valorilor socio-umane. Aceste momento au romas pu-Çin cercetate în literatura çtiin^ificâ de specialitate. Totodata, unii autori analizând superficial situadla exis-tentä, atribule multiplelor forme de organizare a muncii únele valori educa^ionale "transplantate" din cadrul efec-tului social general al fcnoraennlui muncii. în conditiile noi de nunca se sesizeaza un larg diapazon de posibilitâti educarlo nal e» Evitfindu-se, Insa, únele aorecieri subiective çi chiar dubioase, în lucrare au fost evidencíate numai ace-la calitä^i !ji posibilita^ educative care decurg £n mod direct din aceste forme a organizärii producÇiei agricole. la acest capítol se oferä o nouá viziune asupra unor aspecte teoretice ce vizeazä continuitatea procesului educacional.

í.bltiplele forme de organizare a muncii çi de ps epoda-rire imputt procesului educacional un specific vädit, fapt ce a necesitat o concretizare çi"îazestrare eu noi nuance de sens no^iunea "educaCie".

Efeetele socio-umane, în cazul investigat^l01" noastre, pot Xi determínate prin iircplicarea unor a ça termeni ri "va-loare", "orientar! valorice", "cslitäCi", "aptitudini" ç.a. Cercetärile întreprinse atesta únele lepitá^- ce Cía de o i-entärile axiologice çi apari^ia unor calitä-fi morale noi.

Prez en Ca diferitor forme de orgunizare a muncii £11 me-diul rural se ofera ca o importante baca de constituiré a diferitor valori, aptitudini çi calitäti Eocio-umane.

Î11 partea a doua, "Minea agrícola - generatoare de valori soclo-umane" se reflecta interconexiunea dintre dife-rite forme de organizare a muncii fi de gospodärire çi con-stltulrea anuaitor calitäCi Çi orientäri valorice. Despre aceasta ne vorbesc rezultatele cercetärilor întreprinse în cadrul formelor de antreprizä, relaCiilor de arendá, coope-rativelor de producCie agricolä, societäCilor pe acCiuni çi gospodäriilor de fermier!. ndatä cu trecerea de la fórmele

encipiente, pornind de la antrepriza colectiva, la cele mai, perfecciónate (aça cum sunt societâ-Çile pe ac-Çiuni, fgospû-dâriile ^âràneçti de fermieri) se observa o schimbare cali-tativa a orientàrilor valorice sjx apuri^la unor calitaÇi socio-umane noi, care în condi^iile econoaiei directiviste nu s-au manifestât. Astfel, în casul formelor de antrepriaà preponderent se manifesta disciplina, exigenya, decocrati- . seul în fiolectivul de muncâ, colectivisrsul. Tôt mai pronun-$at încep a se evidencia responsabilitatea, libertatea op-•Çiunii, ingeniozitatea, spiritul Creator. RelaÇiile de are-ndà dezvolta sinrÇul de stâpân, spiritul întreprinzâtor, ajutorul reciproc, independería, iniciativa. Se consolidea-za re^a^iile familiale, de rudenie çi cele colectiviste. 1,'imca în societa^ile pe acÇiuni'accelereazâ procesal scimbâ« rii tr&sàturilor morale aie târanului contemporan, creazâ o ' noua stare mobilisatoare. în conditiile gáspodáriilor de tip ferma depistum dezvoltarea unor calitâti etico-siorale, o persepere esteticâ a mmcii.

Totodatà, chiar çi în conditiile aceleaci forme consti-tuirea anumitor trásaturi se schiobâ în tiwp, .pe masará ce ea (forma) se dezvolta.

Unele forme de organizare a muncii s-au dezvoltat po fonul unor verticinoase procese sociale din ultimul dece-niu, deaceea era çi firesc ca unele problema stringente sâ-çi caseasca reflectarea în activitatea de muncâ. De exeuiplu^ dacá în conditiile antreprizei îsi cer rezolvarea problème de disciplina, denocrati'/<are a procesului de productie çi autoadiuinistrcre, apoi treeorca la go&podariile taraneçfci (de fermier) oüfce indisolubil legata. eu transmiterea pamân-tului în propriebate privata, precum çi eu procesul priva-tizarii ni tranzitiei la econonda de piatà. Concomikent pot fi eviden^iate unele problème noi care cer o examinare mai detailatâ din partea cercet&torilor «tiinÇifici. Aici e vorba, printie áltele, de o studiere ulterloarâ mai profunda a concordante! vnlorilor formte în cadrul Bultiplelor forae de organizare a uunoii çi de ppspodârire çi a celor ce Çiti de modul de viatâ rural în general, caracteriza! pri-ntr-un procès excesiv de mediatizare.

s

Partea a trea "Bfectul social-educativ al multiplelor forme de organizare a munoii çi gospodarire în mediul rural" releva unele reflec^ii referitor la conçinutul sistemului valoric al lucrâtorilor din agricultura, principalele direc-•Çil aie procesului social-educativ çi aie schinbarilor în* cadrul orientarilor valorice favorizate de liberalizaren produc+'iei agricole prin apir carea multiplelor forme de organizare a muncii.

Bqtorita cá alienares din mediul rural ce a duraЬ de-cenii fn çir a devalorizat unele principii de basa tradi-Çi-onale din universul spiritual-moral al taranului, bazate pe ataçamentul fa^á de pâmânt, astazi avem de a face eu unele abera^ii ín ¡rodul sâu de via-Ça, Drept dorada, printre áltele, ne servente faptul tinderii spre o acaparare violenta, apelând la orice mi^loace posibile, chiar si la cele moral fi ¡juridic inacceptabile, Aceasta este о tendintâ caracte-risticâ tt momentului de fatâ çi exprima, totodatâ, atitudi-nea fa^â de valori. în sistemul valoric s-au produs unele rr¡utatii, cele mai importante fiind de or lin social-moral.

Prin aplicarea multiplelor forme de organizare a mimcii în sf era spiritual-morala au survenit importante schimbâri de ordin educa^ional-valoric. Ele se manifesta în trei di-rec-Çii principale: 1) învingerta denaturarilor acumulate çi restabilirea unor calitaÇi si valori; 2) redobàndirea con-Çinutului adeevat al unor calita^i çi regenerare» valorilor proclaïaate dar ñedezvoltatef 3) constituirea unor noi apti~ tudini, calitâ^i çi о ri en tari axiologi.ee. llJltiplele forme de organizare a muncii din a^riculturà influentesza întreg mediul social rural accelerând familiarizarsa eu valorile general-umane, înletmind diminuarea unor contradic^ii. în procesul educational respectiv eviden-fiem с-д te va grupuri ' principale de contradicÇii. S-au dépistât, de asemenea, trîisaturil; cela mi generale aie procesului educational ce are Зое în conditiile diversificar!! fornelor de organizare a muncii. Sunt expuse unele considérente de ordin practic.

încheierea co.ntiiie într-o forma succinta totalurlle principale ale tezei, generalizarile ei concháderile inves-tifîiti.ilor de rifnare.

Pe tema tezei an fust pubHcate urmatoarele lucrarit

1. Олован Б. Основа успеха // Трибуна, - 1987, - lb 17. -С. 11-14.

2. 0:хосан В.И, Повышение трудовой активности в условиях подряда па соло // Пути подъема трудовой и общественно-политической активности в условиях демократизации: Тезисы Всесоюзной научно-практической конференции "Пути соверш.соц.образа яиэни в пор.перестройки" (Кишинев, 24-27 октября 1983г.). - М.: И-нт социол. ислл. АН СССР, 1988. - С. 81-82.

3. (кован В.И. Коллективный подряд - ваянии фактор воспитания тружеников села // Обновление воспитательного процесса: опит и проблемы / Отв. рад. А.А.Завтур. - Кишинев: Шти-инца, 1990. -. С. 94-101.

4. Окован В.И. Влияние новых форм хозяйствования на ду~ ховннй облик сельских тружеников // Научная конференция "Философия, человек, перестройка", 21-22 мая 1991 г.: Тезисы дскладст. - Кишинев: Изд~во Моад. IV, 1991. - С. 55..

5. Oáovan. V.l. Dinataisiaul fornelor de oreanizare a rnrncii ¡jii constituirte spiritualá a omului // Tezele conf. etiin^.

a Institut'ului de Stat de medicina din Chi^ináu (14-16 mai 1991). - Chijginau: XSIIC, 1991. - p. 264.

d. Ojovanu v.l. íánamisL-ul formelor de organizare a wun-cii si constituiré* spirituala a omului 2n condi'jiile meiia-tizarii tociotáti.i // Tezele conf. ¡3t, anuale (25-27 mail993) a Univ. de Sírefc de iMdie-.na "II.TestemiJíuiu" din República IbVlova, Chiainau; USU IUI, 1993. - P. ,->£1.

?. Ojovujiu V. Oreanimarea muncii jpi desvoltaroa spiritu-ala ь oitulai ín perioada de tranzitie ?a economía de piatá // РгсМеко social- juridice ale tranzitiei la есопоша de pi-ufa / Red, гекр. en, - Chipinau; ¡gtiinfa, 19^3. - P.

1ЗД-1

8. Oaovanu v.i«, епаш a.i., Berlineclii p.v. j?o rcarc-a иьог vüloil socio-ujiaae la etapa o.ctualá // Tozeie conf.isti-i»4. anua le (17-19 Jai 1954) a «nivei-ai ьЦи de Stat de medicina "llvTe.'itenitauu" iin República Í.Mdova. - 'JMfancu: US IT

r;t:, i<;m. - P. 50;;.

Резюме

содю-тшшстгшай экжкт разнообразия форм организации тда и хозяйствования в сельской срещ5

Нынешний период развили нашего общостга характоризует-ся переходными отношениями, направленными на формирование качественно новых черт. Так выявляется процессы морально-этического развития людей, • работающих е условиях разнообразных Форм организации труда и хозяйствования в сельской среде. Такие формы обусловлена объективным! причинами делящимися следствием общественного кризиса нагала 80-х годоз. Различные формы организации труда существовали практически во всех странах бившего социалистического лагеря.

Либерализация сельскохозяйственного производства природе к существенным согдао-гуманистическим последствиям, характеризующимся изменениями а ценностной системе. Также проявляются новые черты н воспитательном процессе.

Данная работа состоит из трех частей. Первая часть по-овещена теоретическим основам работы. В ной проаналиэироЕа-шш некоторый полояэния, касающиеся проявления взаимодействия материального и духовного, экономического и социального, труда и воспитания. По-новому интерпретируется понятие "воспитание", Классифицируются и характеризуются многообразие форм организации труда и хозяйствования в сельской среде о точки зрения их динамичного развития.

Во второй части показана взаимосвязь меяду различными формами организации труда и хозяйствования и формирование определенных качеств и ценностных ориентация. Установлено, что в рамках одной и той лее формы формирование новых черт и ценностей меняется по мере ее развития.

Третья часть диссертации представляет некоторые соображения о состоянии ценностной системы и лекалениях и. духовной сфере в результате отчуждения, длящегося длительнее время, Такао рассматривается социально-воспитательный процесс и ценностные ориентации, возникшие в результате либерализации сельскохозяйственной продукции.

Прослеяашше за два десятилетия ваянейпяв тенденции в воспитательно-ценностном плана подтверждаются социологическими исследованиями.

S unitary

SQCIAl-KUl'AN EFFECTS OF DI VERIFICATION OF PC BIB OF WOBK OfiaAlTIZAIIOir AND laiTAGEJWEtra IN WBAL AREAS

The present stage of our society development is characterized by relations of transition from one system to another meant to establish qualitatively new features.

liberalization of agricultural production provoked social lluaan consequences. They are characterized by particular nutations in the system of values both at the individual level and at t3ie level of macxomedium. New priorities and features in the educational system are required.

the present work is composed of 3 parts. The "1-st part is reserved for the theoretical quide narks of the work.Some postulates regarding the manifestation of interaction between the material and the spiritual, the economic and. the social, v;ork and education are analyzed here.. The author prezents a new vision of "education". Tlie classification and characterization of multiple forms of work organization and of management in rux-al areas are ¿iade from the view-point of their dynamic development.

The 2-nd part deals with the intei'conexion betv.'eer. different forma of work organization and of management and the constitution of certain qualities and value orientations. It hac 'been established that the forii'ation of qualitative and value featux-es changes in time simultaneously with the development oi' the from itself.

The 2-rd part of the dissertation presents some reflections as to the state of value system and the micinterpre-. tations that occurred in the spiritual sphere because of the , alienation that lasted for decades. Then the social-educati-; onal influence tnd value orientation that appear with the liberalization of agricultural production.

The main tendencies noted from the educational and axiological point of view .for a period of abou one decade and a half are confix-med by sociological research observations. Beferencei to theoretical and erpixdc sources, both .:at,ivo and foreign, are ;ade. Some consideration of p-^acti-i oal importance are explained.