автореферат диссертации по филологии, специальность ВАК РФ 10.02.20
диссертация на тему: Studiu comparativ-contrastiv al diftongilor in limba romana si engleza (in baza roentgencinematogramelor, oscilogramelor, roentgenogramelor si a spectrogramelor)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Studiu comparativ-contrastiv al diftongilor in limba romana si engleza (in baza roentgencinematogramelor, oscilogramelor, roentgenogramelor si a spectrogramelor)"

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Limbi Literaturi Stràine

prs oa

Cu titlu de manuscris C.Z.U. 801.41

BABÁRÁ Nicanor

STUDIU COMPARATIV-CONTRASTIV \L DIFTONGILOR ÎN LIMBA ROMANÀ SI ENGLEZÀ

[ín baza roentgencinematogramelor, oscilogramelor, roentgenogramelor si a spectrogramelor)

Specialitatea 10.02.20 — lingvistica comparativ-istoricâ, tipológica si comparatà

REFERAT

jentru obtinerea titlului stiinîific de doctor habilitât in stiinte filologice in baza lucrârilor publícate

CHISINÀU — 19 96

Lucrärile publícate si referatul au fost realízate in cadrai Catedrei filologie englezä, Universitatea de Stat din República Moldova.

Consultant çtiinjific

Referenîi oficiali

Victor BANARU, doctor habilitât in filologi profesor universitär;

— Tamara BROVCENCO, doctor habilitât i filologie, profesor universitär (Odesa);

— Raimund PIOTROVSKI, doctor habilitât i filologie, profesor universitär (St. Petersburg);

— Stanislav SEMCINSCHI, academician de onoai al Academiei de Çtiinje din Moldova, doctc habilitai în filologie, profesor universitär (Kiev)

Organizaba de profil

Catedra de limbä germanä §i lingvisticä générai a Universität de Stat din Cernäuli.

ora 15 0 la sedinta Consiliului de conferire a gradelor stiinjifi DH 10.92.18 ín Sala de festivitäji a Facultäjii de Litere, Universitatea < Stat din Moldova, str. M. Kogälniceanu nr. 65, or. Chiçinâu.

- - iidUo

Susj^inerea va avea loe pe data de

Consiliului de conferire

19!

Referatul $tíin}ific, lucrärile, în baza cárora se susjine teza, pot studiate in sala de lectura a Bibliotecii Stiinfifice, Universitatea de St din Moldova (or. Chisinäu, str. Alexe Mateevici nr. 60).

Referatul a fost expediat la

m^t

1996

Secretar çriinjific doctor in filologie, conferenliar

Claudia CEMÁRTA

Lingvistica corsparativ-contrastiva are oa obiect de studiu diverse aspecte (fonetic, greaatical, lexical, grafio) ale doua sau ale m&i multor limbi cu scopul de a scoate in eviden^a simi-litudinile fi deosebiri}.e liribilor comparate. Cercetatorul fone-tist face investiga-fii asupra sistemului sonor. in baza materia -lelcr experimental el ob^ine date obiective despre structura var-birii. Care s£nt símetele vocalice, consonantica, care sínt posibilitadle lor de combinare, care s£nt particular!ta^ile coinune si cele distinctive ale sunetelor din limba materna si din cea strSinS7 la aceste intrebari Tie da raspuns lingviatica comparativ-contrastiva.

llaterialele lingvisticii eomparativ-cantrastive au o important teoreti-ca si practica. Aceasta teza este sustjinutá de mul^i lingvi^ti cu renuaet Silviu Berejan, Arcadie EvdoSenco.Kihail Bogdan, Robert lado, T.A.Brovcenco, V.A.YassilyeV, L.V. §cserba s.a. In acest context academicianuí S.Berejan men£ioneazá cá "simpla conlruntare de limbi diferite scoate in vileag multe lucruri care rámín neobservate nu numai la exaninarea de fapte izolate £n in-teriorul unei limbi, dar chiar ^i. la examinarea sistemicá a aces-tora, neie^ind insi din limítele sistemului liabii date. Incompa-rabil mai multa informare furnizeazá compararea limbilor £n sis-ten". Lmgvistul american Robert Lado la acest capítol spune intr-una din lucrarile sale: "Compararía lingvistica este fundaméntala si xntr-adevar inevitabilá daca vrea sá progre sáa, iar

compararía a douS. sisteme fcnetice, de^i plicticoasá, seacá. ¡ji ab-

2

stracta, da rezultate de un mare folos practic".

a

Berejan S. Studierea confruntativ-c ontra stivá a microstruc -turilor lexicale. //Hevistá de lingvistica ^i ^tiin^a literarS. -1991. -Nr. 4. -P. 59.

o

Lado R. Linguistics Across Culture, Ann Arbor,the University

of Michigan Press, 1963. _ P.3,

IcportanÇa teoreticà a lingvisticii comparativ-contrastive rezidâ în faptul cà ea çcntribuie la detercinarea tipologicâ a lia.-bilor, iar în fonética - la identificarea universaliilor fonetice. în consecintâ, aaterialele comparativ-contrastive sînt de un real folos la xezolvarea maltor problème majore, cum ar fis clasi-Xicarea liabilor, studierea istoriei lor, cercetarea linbilor mai pufin cunoscute, etc.

Froblemele ce fin de tipología lingvisticá, precum çi cele referitoare la stabilirea universaliilor fonetice au o larga des-criere £n forma clasicá. în investiga^iile seninate de ling-viçtii H.A.Budagov, C.7. Stepanov, V.N. larfceva, M.M. Guhman, V. Zveghinfev, Ch.F. Hockett, S. Ullcann, V. Sicalicka, J.H. Green-berg, E. Jakobson, P. Menzerath, B. Casagrande etc.

SeanificaÇia lingvisticá practica a studiilor de comparativis-

ticá rezidâ în faptul ca elucidarea asemânàrilor çi deosebirilor

a doua sau a mai multor linoi este în conformitate eu principiul

însuçirii constiente a materialului. "Determinarea specificalui

limbilor la confruntarea lor sistemica are o importanÇâ de prim

rang pentru procesal însuçirii constientizate a liabilor materne

çi stràine çi al elaborárii unor prooedee metodice de predare a -i

acestora" - men^ioneazá în continuare academicianu.1 Silviu Bere-jan.

însemnâtatea teoreticà, precum çi cea practica a lingvisticii comparativ-contrastive îi determina pe lingviçti sa cerceteze în modul cel mai riguros çi minufios fonética limbii materne çi a limbii tinta (stràine).

Savantul rus V.A. Artiomov afirma ca principala sarcinâ lingvisticá la studierea sisteaului sonor al limbii consista în 1 Berejan S. Art.cit. - P.59.

stabilirea (ori precizarea) si descrierea sistemului fonematic al linbii date, deseori £n plan coaparativ cu alte linbi (douä sau

л

mai multe linbi între ele). Despre aceat principia vorbea inca

2

academicianul L.V. Çcerba.

Aoeste sarcini ale lingvistioii comparativ-contrastive pot fi îndeplinite cu succès doar în baza utilizärii netodelor objective de cercetare a vorbirii: roentgencinenatografie,oscilografie, spectrograïie, tenzonetrie, a netodelor statistice, precun çi ale celor subjective ! supravegherea, analiza naterialului lingvistic, aetoda ccnvorbirii.

Aladar, sas^inen teza cá, £n prezent, de о mare popularitate în luaea lingvisticä se bucara studierea conparatä si contrastivä a douä liiabi, adieâ stabilirea çi explicares lingvisticä a a3eaä-närilor çi deosebirilor acuaulate la etapa actualä a dezroltärii lor, iar apliearea procedeului confruntärii tipologice are о mare important la însuçirea limbilor sträine,ea capätä о raspîndire tot mai largä si la cercetarea a doua linbi în plan pur lingvistic^. De menÇionat, de asemenea, cä studierea conparatä a limbii materne ?i limbii tintá trebuie sä se bazeze pe principiile coaparati-

visticii generale çi particulate,expuse de savantxi de prestigiu

Артемов В.A. Экспериментальная фонетика. -M.: Изд-во на иностранных языках, 1956, с.66.

^ Щерба Л.З. Русские гласные в качественном я количественном отношении. -С.-Петербург,1912 "выяснить фонетический состав данного языка,иначе,определить различаемые ем фонемы, в соответствии с имеющимися средства,™ дать их полное описание,констатировать наблюдаемые дивергенции иди,что почтя то же,зарегистрировать,по возможности,все оттенки фонем,появляющиеся в данном языке,и дать их посильное описание,определить условия этих дивергенций и объяснить причины их появления".

Tolocenco В. Си privire la studierea comparata a douä linbi. //Limba si literatura moldoveneascä. -I969. -Ыг.1.

E.Sievers, G.Jespsrsen, í.Passy, l.Roudet, H.&rammont, A.Martinet, I/.Arastrong, D.Jones, H.Sweet, N.S.Trube^zkoy, A.S.Gímson, V.A.Bo-goroditlcii, L.V.^cerba etc.

Problema le lingvisticii coaparativ-contrastive de ordin general, ргесша cele particulare ale foneticii linbii romane engleze f aplicarea lor £n practica, ín procesul de predare a Hábil engleze ín ¡jcoala па ti ода la ne preocupa din. 196?, cínd ne apare

v 1

priiaa lacrare la tema abordata.

Теиа lucrar i i prezinta o analiza comparativa generalá, articulatorio acústica a diftcngilor din liaba románá si din cea englezá. ín "Studiul..." nostru ne limitám la prezentarea prin prisaa comparativisticii doar a unei pár$i a vocalismului englez, care constituie unul din conpartinentele cele mai dificile ale ío-neticii limbii engleze.t Astfel "Studiul..." se ínscrie ín preocu-párile cúrente ale lingristicii aodeme, inclusiv 9Í a celei com-parativ-coatrastive. Una din sarcinile lingvisticii actúale este de a cerceta riguros, a analiza conplex a sintetiza fenomenele de Limbá, ca apoi sa fie utilízate ín praoticá.

Ín "Studiul..." nostru sint cercetafi 5 diftongi descenden^i /'ai, 'eí, 'aú, 'oí, 'ou /, un diftong ascendent al lim-

bii roaáne ^i 8 diftongi din sistemul íonetic al limbii engleze

! f * t ^ / V l V { V f V I,*" i i? ,2

/ Ш, ej» Si oj., Q3, иэ, 13 , íj /.

л '

Babara fí.M. Sugestii referitoare la rostirea diftongilor limbii engleze fi aoldovenesti.// Материалы У-ой конференций молодых

ученых Молдавии. Общественные науки . -Chi¡pináu,-l967,p. 63-64.

2

líaterialul lingvistic este redat prin semnele transcrieni tradi^ionale ale si3tecelor fonetice din limba englezá si romana. Seanul diacritic /" / aratá cá diftongii englezi ¡ji romane£ti com-para^i sint articula^! cu o singurá tensiune musculará,elementele diftongilor sínt inseparabile, forme'azá silabá. constituie un tot íntreg. Seamul diacritic / " / axatá cá elemental diftongilor este secundar £n componenda lor fi asilabic.

"Studiul..." se bazeaza pe materialele investiga^iile cele aai generale, acceptate de вагеа majoritate a cercetatcrilor

<j

lingvisti din domenitil foneticii limbii rcaane literare ?i a ce-

2 ... lei engleze . Drept sup or t pentru lucrare ne-au servit prmcipi -

ile teoretice ale foneticii generale si speciale, elaborate de lingvispti de prestigiu din £ar£ de peste hotare. Au fost utilizate materiale, studii, investiga^ii de coaparativistica ale liabii ronane 3i ruse\ precum si ale altor liabi inrudite fi ne-inrudite, diverse date ale analizelor lingvo-psihologice, statistice fi pedagogice, care au fost acumulate de competitor incepind N.Corlateanu., V.Zagaevschi. Fonetica.~Chi$inau,1993i C.M.Co-gin. Vocalele in hiat binar in liaba ooldoveneasca.-Chi^in&u,1986; I.Calota. Contribufii la fonetica dialectologia liabii romane. -Craiova, 19S6; A.Avraja. Perceperea secvenjrelor de doua vocale siri-tetice si problema natorii fonetice a diftongilor. in ED, IX. -Bu cure st i, 1975, P. 74- $ X.T.Stan. Despre diftongii roaaneз t i .//Limba roaSna.-1979.-^.1 i A.Avram. Hemarques sur les diphtongues du-roumain. Kecherches sur les diphtongues roumanies publiees par A.Ho-setti. - Bucarest-Copenhague, 1959 ¡j.a,

2 D.Jones. An Outline of English Phonetics, Cambridge Cniver -sity Press, 9th ed.,1987; A.S.Gimson. An Introduction to the Pronunciation of English, 2nd edition.London,1970; P. Christophersen. An English Phonetic Course. Longmans. London, 1965; W.Jassem. The Phonology of Modern English. Warsaw,1983J R.Lado, Ch.C. Pries. English Pronunciation. The University of Michigan Press,1968; O.J. Dickushena. English Phonetics. Moscova-leningrad,1965; V .A .Vassily-ev. English Phonetics. Moscow, 1970 s.a.

^ Al.Eosetti. Xntroducere in fonetica. -Bucure^ti,1967; M.Gram-mont. Traite de phonetique. -Paris,1933; Н.С.Трубецкой. Основы фонологии.-M. ,1960; Еовдарко Л.В., Вербицкая Л.А., Гордина М.В. Основы общей фонетики. -Д., 1961,

^ Евдошенко А.П. Сопоставительная фонология я морфология молдавского и русского языков. -Кишинев,1977; Евдошенко Л.П. Некоторые проблемы сопоставительного изучения русского и молдавского языков. //ът, Nr.я, 1933.

cu anuí 1966 în uraa analice i auditive si din practica de predare a limbii englese în grupele cu predare în liaba romana. La analiza au participât 110 studenfci de la secfia de filologie engleza de la Universitatea de Stat din Hepublica Moldova. La baza mate—

rialului acumulat a fost aplicatä netoda descrisá de V.A.Artionov -i

çi de Gh.Gogin.

Aläturi de analiza auditiva, lingvisticä, statisticä,pedagógica, lingvo-psihologicä au fost folosite aetode moderne de cor— cetare a diftongilor, çi anumes oscilografierea, roentgencineaa -tografierea»

Analiza dinamicâ çi segnentarea procesului vorbirii în baaa roentgenc mematograne lor se efectueazà în laboratorul de fonética de la Universitatea "T.G. Çevcenco" din Kiev, începînd eu anul 1979 sab conducerea doctorului babilitat în filologie, prof, universitär L.G. Skalozub.^ îa acest laborator de fonética experimental^, în baaa analizei dinamice a torentului vorbirii, au fost fàcute investigaÇii fondamentale de catre X.S. Kovaliova, L.M. Eoaenko, Caetro Bodrighes Arturo Havier^ - discipoli ai profesorului universitär Larisa Skalozub.

1 Б.А.Артемов. Экспериментальная фонетика. -M.,1956; Gh.M.Gogin. Consoanele limbii literare moldovenesti. -Chisinäu, 1969.

2 Л.Г.Скалозуб. Динамика звукообразования (по данным кинорент -генографирования). -Киев, 1979.

3 Ковалева Л.С. Артикуляционная динамика аффрикат речи (экспе -рименталъко-фонетическое исследование). Дисс. ... канд.филол.наук. -Киев,1981; Хоыенко Л.М. Модификация звонких и глухих слогов двусложных слов (по данным кинорентгенографированяя русской речи ). Дисс. ... канд.фялоя.наук.-Киев,1983; Кастро Родригес Артуро Ха-вьер. Сопоставление артикуляторной динамики слогов испанской речи Кубы и русской речи (экспериментально-фонетическое исследование). Дисс. ... канд. филол. наук. -Киев, 1981.

Roentgencinenatografierea vorbirii roaâneçti a fost între-prinsâ de disertant la Institutul oncologic din Kiev în a.1984 , sub condacerea doctorului habilitai în çtiinÇe médicale,prof.universitär I.S. Babii fi a doctorului habilitât în filologie, prof, universitär l.G. Skalozub. Analiza oscilograiaelor a fost efectua-tä dupa aetoda descrisä de L.R. Zinder, L.V. Bondarco, T.A. Brov-

Л

cenco. Dispunenj de 5 filae de roentgencinema, care includ 12 mii

p

de cadre de la 3 subiecj;i (inforaatori ). Vizual au fost analizate toate cadrele, eu scopul de a stabili graniÇele dintre fraze, cuvinte , silabe, sunete» Am desenat 2.118 roentgencinematograae, 1.500 roentgencinematograme conparate a doua cadre succesive aie procesului dinamic articulatoric. Avem 367 de oscilograme aie dif-tongilor, monoftongilor, vocalelor în hiat. în "Studiu..." a fost folositâ si metoda matri^elor propusä de C.Gogin.^ în baza aces -tei aetode am studiat distribuais diftongilor din limba englezä si din cea ronêna: la începutul çi sfîrçitul cuvîntului, la mij-locul cuvîntului între diferite consoane si între aceleasi con-

soane. Drept materiale ne-au servit dic^ionarele cele mai autori-

4

tare aie celor doua limbi , literatura artisticä, presa periodica

1 Зиндер Л.Р. Общая фонетика.-M., 1979; Бондарко JE.В. Осцилло -графический анализ речи.-Л.,1965; Бровченко Т.А. Первичная обра -

ботка осциллограмм речевого сигнала. -Одесса, 1964. р

Ьа roentgencinematografiere, oscilografiere si f Haare а ог-ganelor exterioare aie aparatului de vorbire au participât 3 subi-ecçi. Exista aai multe cerirvfe fa£ä de informatori. Aceste cerin-Çe au fost respectate eu stricte^e confoxm indica£iilor savan$;ilor experimentalistis В.А.Артемов. Экспериментальная фэнетика.м.,1956; G.M.Gogin. Consoanele limbii literare moldovenesti.-Chisinäu,1969; Скалозуб JI.Г. Динамика звукообразования (по данным клнорантгено -графирования). -Киев, 1979.

^ G.M.Gogin. Metode experimentale de cercetare a graiurilor.

, //ЬШ,1967, nr.1,2. 4.

Dic^ionarul explicativ al limbii ronâne. -Bucuresti, 1975. -104-9 p.; Dic1?ionar englez-român. -Bucuresti, 1974-. -875 Р.

etc. Printre exemplele folosite in aatri£e sint ¡ji nulte cuvinte intema^ionalisae, denuairi geografice, istorice etc. Dispvmem de 56 de matri^e ale diftongilor compara^i. In "Studiul..." nostra s£nt folosite materialele dinaaice ale functionSxii aparatului de vorbire exterior, ob^lnute in uma inregistrarii aoestuia cu aparatul ele filmare. Pilnarea a fost efectuatá la Те-leviaiunea din República Moldova in anuí 19S5 sub conducerea sefului laborafcorului de prelucrare a peliculelox de cineiaa Ion Puiu. Dispunem de un film, care cuprinde 92 de cuvinte in silabe cu diftongi si nonoftongi,unde avem informa-fii despre niñeares organelor articulatorii exterioare: pozi'Jia buzelor, gradul de deschidere a maxilarelor (a se vedea programa nr. 3 in anexa,

P. 107 )•

Deci in urma analizei lingvistice, auditive,statistice,pedagogics, cea a matrifcelor (distribuya diftongilor), in teaeiul materialelor roentgencinematogramelor oscilogramelor; filmárii organelor exterioare articulatorii, precum si in baza spectrogra-melor, roentgenogranelor, roentgen«ineaatograaelor, efectúate de

cercetátorii experimentalist! G.G-ogin, M.Keiland, BoHala, K.T. g

Holbrook, C.V. Hibbitt , am cercetat diftongii limbilor engleze

romane in plan articulatorio, acustic, linpyo-paiholoRic, statistic. in acest scop am aplicat metodele de investigate cái-

-.-

Fila area a fost produsa conform indica^iilor savantului din S.-Petersburg L.E.2inder,descrise Sn lucrarea Общая фоне тика .К.,1975.

2 Г.М.Гоган. Кинорентгенологический и спектральный анализ некоторых дифтонгов, //Методы экспериментального анализа речи.-Минск, 1969; Нейланд М. Сравнительный анализ физикальных свойств 'дифтонгов современного английского и латышского языков.Канд.дисс.-РигаД965; B.Eala. English Vowels in Phonetics Pictures. Praha, 1959} В.Г. Holbrook, Charmody Jr. X-ray Studies of Speech Articulations. California, 1937; &.W. Hibbitt.Diphthongs in American Speech,1948.

le de cercetare obiective cele subiective din. doneniul acusti-cii, fiziologiei, roentgenologisi (statice si dinaaice), psiholo-giei, pedagogiei si didacticii limbii engleze. Astfel,materialele acumulate ¡=ri analizate in plan compara tir-con tras ti v au la baza lor urmStoarele aspectes somatic, electroacustic únele aspecte erpresive.ín contextul celor expuse conchidea cá studiul difton-. gilor comparará prezintá o analizá complexa si completa.

Scopul final al "Studiului..." consta in evidenyiarea in mod contrastiv a particularitá^ilor coaune ai distinctive ale difton-gilor englezi ^i románe^ti in plan general, in plan articulatorio si acustic pentru pre£nt|iapinarea greíselilor ^i inexactitá^ilor tipice privind articularea diftongilor din limba engleza de catre elevi si studen^i. 2ntru atingerea acestui obiectiv s-a inpus rezolvarea pe etape a unui xntreg ¡¿i coaplex ciclu de probleme generale gi particulare, rezúmate in urmátoarele sarcini-cheie;

- a analiza investiga$iile lingvistices fonética generala,spe-ciala, experimentáis la tema diftongii, monoftongii, diftongoi-zii, vocale in hiat in linbile inrudite fi cele neinrudite (ro-mfiná, francezá, spaniolá, italianá, englezá, rusá,ucraineaná, po~ loneza, lituanianá alte limbi);

- a sistematiza materialele acuaulate ca rezultat al studierii investigafiilor lingvistice in vederea argumentárii necesitá^ii efectuarii studiului comparativ-contrastiv al diftongilor din lim-ba romana si cea engleza;

- a studia natura fonética, a vocalelor simple si compuse« mo-noftongul, diftongul, diftongoidul, hiatul in limbile romanice, germanice, slave, baltice etc.;

- a descrie clasificarea generáis a diftongilor in baza sis-temelor fonetice ale liaibilor romanice, germanice, slave baltice (a elabora schema-tabel);

- a stabili dinamica articularii oonoftongilor ¡ji diftongilor din limba romana conform aaterialelor de roentgencinematografie (specificul principiilor gi aodalitafilor organizarii procesului dinamic articulatorio)5

- a demonstra proce sul dinamic articulatoria al diftongilor din limba romana In catena vorbirii;

- a reconsidera statutul fonetic definiría diftongului £n baza materialelor experimentáis}

- a argumenta cá dinamica articulatorie a monoftongilor diftongilor din limba romana corespunde modelelor de silaba

cá al doilea component al diftongilor descended i are o dinamica articulatorie característica vocalelor si nu semivocalelor;

- a descrie natura fonética a monoftongilor si diftongilor din limba romana §si a definí particularita^ile generale, articulato-rii ^i acustice ale diftongilor roafine^ti englezi;

- a face o descriere exhaustiva in plan contrastiv a difton -gilor din limbile lománá fi engleza si a evidencia similitudinile generale, articulatorii, acustice, precum cele distinctive ale diftongilor x-omanesti englezi;

- a scoate in eviden^a greselile si inexactitá^ile tipice pri-vind pronuntarea diftongilor liabii engleze de catre studenyi fi elevi, a clasifica greselile inexactita^ile tipice, explicin-du-le din punct de vedere lingvistic;

•• e stabili caile de corectitudine si prevenire a gre-felilor fi inexactita^ilor tipice;

- a alcátui un sistea de exersare. foneticá pentru automatizare a si consolidares deprinderilor a aptitudinilor de pronun-$are si de articulare a diftongilor limbii engleze de c&tre stu-denfi elevi.

itasaxoblul problenelor formúlate aai sus a constituit obiec-tul de cercetare pe parcursul anilor 1967-1995. Rezultatele in-vestiga^iilor sint publícate sub foraS de lucrari monografice, 29 de articole teze (in total 856 de pagini), volumul total constituind 55 coli de autor. Pe marginea materialelor publícate au apárut 5 recenziá (reeenziile se anexeaza,p. 117 ).

Actualitatea "Studiului..." se explica,mai £nt£i,prin fap-tul cá p£ná in prezent teoría diftongului nu este solu-tionatá in mod plauzibil. Se descuta esen^a fonética a dif-tongului, unitatea luí silabica, unitatea componentelor lui si inseparabilitatea lor, clasificarea diftongilor fi statutul lor fonematic. Cea mai dificilá probleaá ráialne insá definirea natu-rii fonetice si, in speci&l, a statutului fonologic al diftongi-lor. Diftongii din liaba romana nu au fost supu^i pina ín pre-zent unei analize coaplexe si complete £n baza roentgencinenato-graaelor, oscilogramelor si filmárii dinaaice a organelor exte-rioare articulatorii. Se discutá problema naturii fonetice fi statutul fonologic al diftongilor roinánesti, unitatea elemente -lor componente ale diftongilor, clasificarea, precum si natura fonética a elementelor secundare ale diftongilor, rolü.1 lor £n cadrul silabei. Studiul conparativ-contrastiv al diftongilor din liaba romana si englezá este actual prin faptul cá rezultatele lui sint de un real folos pentru lingvistica coaparatá si con-trastiva, precuia pentru didactica (predarea) limbii engleze £n fcoala nafionalá din República Moldova.

Noutatea stiinfrifica a "Studiului..." rezida £n faptul cá pentru prima data £n baza materialelor foneticii experimentale (roéntgencineaatografie, oscilografie, spectrografie si alte metode si procedee de cercetare) sint supusi studierii dif-

tongii romanesti si englezi .ientru prima data se face in plan ccm-trastiv característica geaer-alá,arti.ailataric acústica a diftongüor din limbaremana 9 i din cea englezá.Autorul "Studiului..." face o delimitare a particularitatilor comune ?i distinctive ale diftongilor comparaji. "Studiul..." confine rezultate arguméntate privitor la natura fonética a diftongilor descendoatji din limba romana, la caracterul inseparabil al diftongilor, rolul elemen-tului secundar al diftongului, se susfine cá acest element are dinámica, articulatoria esenánátoare cu cea a unui sunet vocalic, ín "Studiu..." este argumeatatá teza ca dinamica articulatorio a monoftongilor si diftongilor ronánesti corespunde modelelor de silaba, care se caracterizeazá prin limite §i inál'timi dife-rite. Silabele-diftongi se disting printr-o anuaitá distribuye si corelatie a impulsivitatilor limbii ale celor prelaringa-le. Specificul silabelor de acest tip consta in predoainarea activitátii vocalice asupra celei consonantice. fapt prin care diferS de silabe cu o alta stractará. Autorul conchide cá mo-noftongii diftongii in plan articulatorio diferá prin diver-sitatea corelativá. a impulsurilor liabií si a celor din zona prelaringalá a faringelui jjí, totodatá, se caracterizeazá prin durata diferita. Prin diftonp; se manifests o tensiune "difton -gala" care se menfrine pe parcursul ambelor elemente. astfel unindu-le intr-o atare unitate fonética. Ín "Studiu..." se sus-tine teza cá dinamica articulatoria a diftongilor descendenfi se caracterizeazá prin reducerea continua a energiei complexu -lui articulatorio, iar in consecinfá autorul prognozeazá cá diftongii descendenfi pot fi monofonematici (a se vedea materiale-le la p. 32 - 34).

Astfel "Studiul..." nostru este unic in arealul románese,

Importanfra stiinfrifioo-teoreticä a'Etudiului..." consta £n sistematizares ^i descrierea completa a caracteristicilor generale, articulatcriiacustice ale diftongilor roaánefti gl en-glezi, in delinitarea similitudinilor deosebirilor diftongi -lor conpara^io Rezultatele "Studiului..." vor contribuí la stabileres tipológica a limbilor, la deterninarea universaliilor fonetice.

Insenmatatea teoreticä rezidä ^i in faptul cä "Studiul...H confine importante aateriale obiective in scopul organizärii vo-calisnului linbii romane,'care, la rindul lor, vor contribuí la reconsiderarea no£iunii de nonoftong, diftong, triftong, difton-goid, vocale diftongate, vocale in hiat. Bezultatele "Studiului..." pot fi folosite pentru cursaxile teoretice la fonética limbii romane, pentru elaborarea cursurilor de fonética contrastivä a limbilor romana si englesä f etc. Ele pot fi de un real folos la aprofundarea aetodelor ¡si procedeelor in cercetarea de mai departe,a segmentärii procesului dinamic articulatorio al to-rentului vorbirii romane^ti in diverse graiuri fi subgraiuri.

Valoarea practica a "Studiului..." consta in elaborarea cäilor, metodelor fi procedeelor de predare a linbii engleze in grupele cu predare in limba romtnä. Dátele "Studiului ... " pot fi folosite la alcätuirea si scrierea cursurilor practice de fonética a linbii romane celei engleze, cursurilor speciale contrastive, manualelor, la intocmirea materialelor di-dactice ilustrative. Desenele de roentgencinema pot fi folosite in predarea limbii rcaäne elevilor de alte etnil : rus i,

ucraineni, gägäuzi, bulgari in scolile respective. -=¡- •

Daspre raitätile liagvistice: liaba, dialect, subdialect, gral, subgrai a se vedea ¡Petru Rosca. Aspeóte de tipologie arealá a dialectelor romanice (vocallsmul) .Autoreferatul tezei de doctor habí lit at in filologie.-Chi5inäu, 1994.

15

Materialele pot fi folosite £n logopedie. ín baza investiga$iilor efectúate de noi ea publicat 13 materiale cu caracter lingvistico-didactic intru perfeccionares procesului de predare a limbii en-gleze purtátorilor de limba romana.

Se sustín urmátoarele postúlate:

1. Nofiunea de diftong, clasificarea diftongilor, statutul lor fonetic fonologic cer in continuare atendía fonetistilor-experimentatori. Elucidarea acestor probleme necesita aplicarea diverselor notode ^i procedee de investigarle ale foneticii instruméntale, inclusiv folosirea materialelor experimentale de or-din articulatorio si. acustic; roentgenograme,roentgencinematogra-me, palatograae, oscilograme, spectrograme.

2. Diftongii se prezinta drept unitáíi fonetice ale douá timbre vocalice, promúlgate obligatoriu in cadrul uneia fi aceleiasi silabe. Diftongului 11 este característica o glisare (alunecare) de scurta duratá, ce alcátuieste aproximativ 12,^4 din intregul proces al articulárii diftongului. Diftongul se deosebeóte de mo-noftong articulatorio, acustic si prin felul de organizare mo-dalá (impulsivitatea liabii fi a zonei prelaringale a faringelui).

3. Diftongii se róstese cu o singurá tensíune musculará,in~ tensitatea articulstorie (o buná parte din intensitate) revenínd £n cadrul primului component al lor, care formeazá nucleul,compo-nentul al doilea reprezentxnd glaidul (elemental secundar al dif-tongilor). áceste elemente sint inseparabile formeazá silaba. Durata &rticulaj?iei diftongilor este aproximativ egala cu cea a nonoftongilor (a se vedea tabelul, p. 36 ). Diftongii descenden^i ai vorbirii románesti prezinta evident grupul (categoría) celor

soaleni (inegali) sau eel al inechidiftongilor. Astfel de diftongi se intxlnesc si £n limbile eagleza, geraaná, spaniolá,italiana, portugheza.

Diftongul, spre deosebire de aonoftong, diftongoid, vocale £n biat, este o unitate, o iabinare a doua timbre (adesea vocali -ce), rostite in linitele onei silabe. Diftongului ii este carac -teristic un fenoaen lingvistic nou - glisarea (trecerea rapida de la un element la altul). Drept consecinfca capatáa un sunet vocalic nou ¡si coapusj glisant (alunecator) si de sine stStátor. in acest context diftongul se aliniazá la aonoftongul, diftongoidul, vocala in hiat si la consoana in cadrul fonetic si fonologic al vorbirii liabii, al dialectului fi graiului, subdialectului fi subgraiu-lui. Elementele componente ale diftongului sint inseparabile, se róstese cu o singurá desehizáturá de gura (errisiune a curentului fonator). Diftongul, ca si aonoftongul, formeazá silaba: in liaba roaána - Mi S£. la; kai, tai, i£±, leif figu, ¿au; £n liaba englezá -'a2, die, sigh. now; ge, too, bujj, son, done.

5. Reconsiderarea clasificarii diftongilor in baza sisteaelor fonetice in liabile romanice (roa&ná, franceziá, spaniolá, italiana, portughezá), germanice (englezá, germana), slave ( rusá,ucraineaná, polonezá), baltice (letona, lituaniana) (vezi tabelul, pag. 22 )•

6. Divizarea sunetelor fiecarei liabi £n consoane, mono-ftongi ai diftongi, ceea ce contravine clasificarii tradi^iona-le a sunetelor vorbirii xn vocale ¡=ii consoane, deoareee noi

subdivizam sistenrului vocalic in monoftongi ai diftongi.Aceasta -^-

Mai amSnun^it despre termenii "diftong scalen", "inechidif-tong" - pentru diftongii inegali "diftong ascalen", "echidif-tong" - pentru diftongii egali vezi in lucrarea: Babára N.lí. diftongii únele sugestii la clasificaxea lo'r (Analiza dinamicá ar-ticulatorie a roentgencineaatogramelor ^i a oscilogramelor vorbi -rii moldovene¡jti). - ín: írobleme de Hngvisticá. - Chi^ináu : ÍJtiin^a, 1988, p.135-1^5.

contribuie la o in-felegere na i Xesne a clasificîîrii sunetelor, a particularitáfilor monoftongilor, cliftongilor, ale suneteXor de Xungâ si scurtâ durata, ale celor compuse çi simple çi altor feno-mene complicate: vocale in hiat, senivocale, diftongarea,problema diftongoizilor, cea a africatelor.

7. Dificultadle de pronunfjare engleza pot fi lichidate prin studicrea minuçioasâ a foneticii in plan contrastiv. Confruntarea similituainixor çi deosebirilor fonetice ale limbilor en."Ií?/' <d. 1-ouâni5. va "nlesni studierea oelei engleae.Respectarea cu stricte* e a particularitâfilor conune ci distinctive ale foneticii limbii roniâne si a celei engleze constituie baza unei asiailSrii corecte a limbii engleze ue c5.tre elevi <3i student i.

Aprobarea "Studiului... ". üaterialele "¿tudiului..." au fost aprobate la conferinïele çtiinÇifice ale corpului didactico-çtiinfcific ai Universitâfcii de Stat din HoXdova ce-au examinat reedítatele actività^ii stiintiîice(Chiçinâu,1967-1972, 1990, 1992, 1993), la conferinfa stiinfificâ a üniversitátii Agrare din tíol-dova (Chisináu, 1977), la conferinjrele republicane ale tinerilor cercetatori din ¡toldova (Chisináu, 1967,1968) ,1a sedin^ele catedrei de filologie engiezá a Universitàçii de Stat din Koldova (Chiçi -náu, 19&7-1970), Xa çedinÇa catedrei de liaba romana a Universi -tâÇii de Stat din üoXdova (Chisináu, 1970), la catedra de limbâ englezâ a Xlniversitá^ii Pedagogice din Bal^i (Bálfi, 1973),la se-ctorul de dialectologie si fonética experiméntala a Institutului de Xiimbá si literatura a A.Ç. din República líoldova (Chisináu,197^), la catedra de limbi strâine a A.§. din República koldova (Chisináu, 1974, 1930), la catedra de limbi strâine a Universitaria As-rare (Chisináu, 1977), la catedra de lingvistica generala si fi-lologie clasica a Universit~tii "T.G.Çevcenco" din Kiev (Kiev, 1985, 1986), la Sesiunea unionalá-republicaná çtiinfifico-didacti-

oä a catedrei de limbi sträine a A.Ç. din Moscova si a catedrei de linbi stráine a A.§. din República Kazahstan (Moscova - AXma-Atî , "Î970), la cursurile de reczclare a profesorilor de linbä englezä din Moldova (Chisinäu, 1974, 1975), la seminarui interraional al profesorilor de liabä englezä (Bal^i, 197^), la conferida, consac-ratä problemelor de lingvisticá, çtiinfa çi didacticä, cu prilejul celor 30 de ani de la ínfiin^area facultätii de linbi straine a Uni-versitatii de Stat din üoldova (Chisinäu, 1994) - în total peste 50 ds comunicári si referate, care sint publícate sub forma de te-ze si articole în aaterialele conferintelor, ín culegeri, reviste lingvistice çi lingvistico-didactice.

Hezultatele cercetárilor si aaterialele "Studiului..." publicate in monografii, articole si teze sint folosite de catre spe-cialistii Î11 aaterie la catedra de limbi moderne a Universitä^ii Libere Internationale din República Moldova, la catedra de filolo-gie englezä a Universita^ii de Stat, la üniversitatea Pedagógica "Ion Creanga", la Universitatea Pedagógica "Alecu Busso" din Bäljä, la Universitatea de Stat din Kiev, £n prelegerile çi cursurile speciale, precum si de profesorii de limbä englezä. Rezultatele "Studiului..." ce tin nemijlocit de didactica limbii engleze sínt folosite in procesal de predare în çcoala na£ionalä de catre profe -sorii de liaba englezä din república.

Scopul ai sarc in ile investiga$iilor au déterminât structura "Studiului...", care consta din 6 capitole, o încheiere, o listä bibliográfica çi o anexa, ce cuprinde circa 800 de nateriale ilustrativo; 200 de desene de roentgencinema ale diftongilor romanesti si englezi, 40 de tabele, 10 grafice, 56 de matrice, 14- fonografe-mograme, 10 scheme, 4-73 de cuvinte cu diftongi si vocale în hiat, alte nateriale ce prezintá Ínteres practic (vezi structura "Studíu-

19

lui..." în anexa, p. 124 ). Materialele din anexa sînt publicate çi confcin 206 pagini.

Confrinutul "Studiului... "

în Introdúcele se motiveazà alegerea teaei, se dezvâluie actualitatea, noutatea çtiinfificà, importanfa teoreticà fi ling-vistico-practicá, se determina scopul investigafiilor fi sarcini-le-cheie ce urmeaza a fi solufionate, se expun metodele, procede-ele, principiile de prelucrare si interpretare a materialului fa-ctologic, se indica sferele de investigare practica a rezultate -lor obfinute, se descrie aprobarea "Studiului...", se enumera postúlatele care urmeazâ a fi susfinute, se indica structura çi con-Jinutul "Studiului...".

Capitolul X - "Problemática diftongului" - confine 4 paragra-fe si este consacrat fundamentar!! teoretice a lucrârii. Aici se elucideaza problemática diftongului; nofiunea de diftong, natura lui fonética, clasificarea diftongilor, descrierea statutului fo~ nematic al diftongilor, dezváluirea caracteristicii générale a .diftongilor din limbile înrudite çi nexnrudite. în urma analizei critico privind problemática diftongilor constatan câ pînâ în pre-zent teoria diftongului confine problème care nu au încâ solufii plauzabile.Aseaeaea problème precum natura si eserfka fon etica, uni-tatea silabicâ a diftongului, clasificar sa diftongilor sint in cojj-tinuâ dlscuÇie.Deterniaarea statutului fonetic si fonologic este cea mai dificilá problemâ. Savanfii fonetisti determina aceste problème la nivel fonetic, fonologic, grafio. Unii cercetâtori nu fac o delimitare neta între monoftong, diftong, diftongoid,vocale di-ftongate, vocale în hiat. ïïnitatea silabicàj inseparabilitatea articulatorie si cea morfologicâ, funcfia fonologicá, lungimea su-netului compus sînt acele particularitàfi care confirma statutul monofonematic al diftongilor autentici.

20

Tratarea problematicii diftongilor din sistemele fonetice ale limbilor inrudite si ale oelor neSnrudite (romanice, germanice, slave, baltice) a fost conceputá in baza investigajiilor aultor lingvi^ti fonetistis N.S.Trubetzkoy, G.Fant, N.Chomsky,M.Graíi-Hont, B.Sievers, P.iJenzerath, M.Morciniee, N.Herlinem» H.Ulldall, l.Hegedus, K.K.Buga, la. Daabrauskaite-tírbelene, L.H.Zinder, M.I. Matusevici, N.P.Karpov, Navarro Tomás T., T.S.Glu^ak, B.K.Buharov, P.P.Kaspranskii, S.I.Veraan s.a. ' Pe c£t a foat P°sibil, am descris problemática diftongilor ín mod critic. Totodatá an Jezvaluit aaterialül in cadx-ul strictelor obiectivitáti stiin-tifice prin argumente experimentale si denonstratii autentice. Xn baza acestei sinteze autorul propune o riouá clasificare a diftongilor si a aecveníelor bivocalice (a se vedea tabelul-schema,p.22). Tot aici competitorul a fácut o nouá interpretare a notiunii de diftong si delimiteaza aspectele fonetic, fonologic cel grafio ale limbii.

Capitolul al Xl-lea - "Diftongii limbii romane literare" -confine 5 paragrafa si trateazá problenele-cheie ale diftongului din liaba romana: nojiunea de diftong, clasificarea diftongilor, natura lor fonética, redarea grafica a lor, statutul lor fonema -tic. Sintotizarea literaturii de specialitate, caro vizeaza pro-blenele legate de tooria diftongilor din lijaba romána ne permite sá ' concluzionám cá specialistii in materie discuta controversat esen^a fonética a diftongilor, unitatea lor silabicá,statutul fo~ neraatic, clasificar-ea diftongilor. fíumárul diftongilor in siste -muí fonetic al limbii romane diferá de la autor laaitor (dupa Ion Calota ¿»vea 30 de diftongi, vezi pag„ 23). Descrierea problema -ticii jiftongilor ronanesti este bazata pe lucrárile savan^ilor de prestigia din República ¡.íoldova si din Roaánias Hicolae Corlá-teanu, Arcaaie Bvdosenco, Gheorghe Gogin, iíicolae LIátcas,Vladiiair

•s

Cîaaifîcarea diftongilor

Diftongii îmbinâri a douô aunete

1

diftongi i vocaiici îmbinâri vocalice

îmbinâri mixte

,J

ro ru

diftongi siabili (îmbinâri stabile, vocale in cadrai unei singure silabe, diftong-silaba)

diftongi ascaJeni (cgali, echidiftongj, diftongi nefrecventi)

înbinâri nestabiîe (vocale m hiat, vocale în cadrul a douâ silabçi

diftongi vocalici-conso-nantici

diftongi ecaleni (inegali, inechidiftongi, diftongi frecven$i)

diftongi consonantici-vocalici

diftongi consonantici îmbinâri consonantice (africate)

adevàrati

inegaîi i

descendent!

I

nefrecventi

i-

diftongi aecendenti (glaidul-f-nucleul)

diftongi descendent! (nucleul + glaidul)

OIFTONGll ROMÁNEST!

DUPA LOCUL DE articulare

dupa

apertura

omog.eni

ETERQ6CN1

palatal» lAurcniOllt)

velar!

(CtNTRAtll

y

labial! kp*iato-véla«i ÍPO^TCWíC)«»} I (¿JíTF.nQ-

* ceuímahj

ATO - i, A £>! Al l (A;»; i ÍÍO -f usti

•«rFc»0->-C.V»aí

8 o

z

ui O O

s

1NCHIS1

AA.

LL

4.1

/¿a

uu

i ¿

AML UL Uí

MEDIt

1NOUSI - MEO»

&L

¿&

¿LO'

lenz

W'y \

Ua

xxt ai

zo-

ou

X

V

icr

ill

AU

aa

m

/

y«

INCHISI -0E.3CHI5I

ia

MEDIl- DESCHISl

X

¿a

cu

ua mi

/" \

\ --

ta

/

legenda

¿gj — DlFTONOI CAUl JE RtAU£E«A 5/]— D^TONGI CAHÍ NU SI Rt ALtltAZ.¿

Galota Ion )

¿agaevschi, Híhail Purice, Alexandru Bosetti, Smil Petrovici, Sextil Puscariu, lorgu lordan, Eaanuel Vasiliu, Andrei Avram, Ion Calotá, Dumitru Copceag, Hatiana Slama-Cazacu, Dmitrie Macrea,Octave Nandris, Anca Ulivi

2n continuare subliniea cá studiile, investígafiile de pina, acuma privind diftongii limbii romane au pus in discufie aspeóte diferite ale problematicii; existenfa sau inexistenfa diftongi -lar, definiría diftongului, stabilirea statutului fonematic al secvenfelor monovocalice sí al celor bivocalice, care fac sau nu fac parte din aceastá silaba, ceroetárile experiméntale pentru determinarea stracturii acustice a elementelor silabioe asi-labice, natura fonética a diftongului, fenomenul diftongárii,natura diftongoidului a vocalelor in hiat etc. Au fost studiafi parfial din punct de vedere acustic diftongii descendenfi. Din grupa diftongilor descendenfi au fost investigafi pe larg atit din punct de vedere istoric, cit si din punctul de vedere al fo~ neticii experimentale (cu ajutorul kimograaelor) diftongii /ea/ /ua/. 0 presentare exhaustiva a diftongilor romanesti, a tu-turor secvenfelor bivocalice silabice posibile pe baza combina -fiilor matematice a fost fácutá de Ion Calota. 3-a stabilit care dintre acestea se realizeazá sau nu se realizeazá in sistemul fonetic si cel fonematic al limbii romane, precua ^i regulile care stau la baza formárii diftongilor. £n temeiul acestor inves -tigafii matematice au fost stabilite 52 de combinafii posibile, deci 52 de diftongi posibili din punct de vedere teoretic. Prac-tic, insa, in liaba romana vorbitá, fie literará, fie populará , nu se realizeazá tofi cei 52 de diftongi. Dupa o analiza minufi-

oasá a ftecarei secvenfe de douá elemente vocalice, T>osibila. din -^-

Ion Calota. Contribufii la fonética si dialectología limbii romtee. Scrisul románese. -Craiova, 1986.

24

punct de vedere teoretic, s-a stabilit câ din cele 52 de posibi-ta£i vorbirea romane a se a. realizeazá doar 50. Anumc aceste sec-ven^e vocalice rnonosílabice sînt diftongii liabii romane (nai aaanunfit a ce consulta tabelul, pag. 23). Aceçti diftongi, ía-preuna cu triftongii, constituie o particularitato característica a liabii ronâne, ceea ce-i conféra o proprietate (fiziono-iaie) fonética si fonologicá aparte. în acest context Sextil Pu^-cariu EenyioneazSi "Cun ín liaba romana aveu mai multe vocale centrale decit in cele mai nulte alte linbi, diftongii q¡i triftongii cu somivocalele - mai alea daca tinem seana si de cei ná-scufci prin fonética sintáctica - sînt foarte nunerosi çi variafi".

Healizarea celor 30 din cele 52 de secven^e bivocalice si-labice posibile este o particularitate a bazei romárresti de аз>-ticulare, prin care ea se deosebeçte de alte limbi, de exemplu,de liaba francezá. in tirap ce ín limba romana nu exista, de pildâ, diftongi ca /ui, ue/, în francezá exista totusis fouir, pronunfat /fwir/, ouest, pronun^at /west/ etc. Diftongii limbii romane traditional sînt clasifica-fi in descendent si ascendsnti. Maáoritatea filologilor fonetiçti au ¡aulte puñete de tangen^a asupra problemelor ce j?in de diftongii descendent roaânesti.Cît privefte diftongii ascenden£i, aioi sînt înregistrate nai multe divergente. Natura fonética, paranetrii acustici, numárul dif-tongílor, stabilirea statutului fononatic au fost interprétate contradictoriu. Be exemplu, in cuvintele de tipul pleoscai. pleosc. deodatá. bate-o, ne-o da etc. secvenÇele vocalice /ео/ sînt obiectul unor discuÇii controversate. Ronanistul suedez Alf Lonbard considerá c¿ ín aceste cuvinte este prezent un diftong §i îl noteazâ in transcriere ca /во/ pleoscái, pilose, deodatá, bat0o, про da. Aceastâ pârere a lingvístuTui suedez cs-' S. Pus с ariu.Linba românS.V.II.Rostirea.-Bucure§ti,1959,p„50.

te susfinutá si de Alexandru Graux,care mentioneazâs "Nu voi stà-ru.i mit niei asupra diftongului eo (de exemplu £n vreo,pleoso)¡ acesta se pronunfâ de fapt oo, dar nu este necesar sa modifican scrierea tradiçioaslâ çi sa introducen litera o , care n-o aai întîlnia nicâieri afarâ de grupul discutât aici. în priuul rînd scrierea cu e nu dà nastere la nici o confuzie, o data ce nu avem un diftong prononçât eo care sa se opunâ celui pronunfat oo (nu exista deci opozifie fonologica); în al doilea rînd ure-chea noastra nu este sen sibila la detaliul acesta, toemai pentru cá nu-l aven pe o ca sunet independent (chiar prezenfca lui în pronunfarea diftongului nu a fost sesizatâ de specialiçtii romani, ci a trebuit sa vinâ un suedes, ¿lf lombard, sa studieze pronun -Çarea limbii române, ca sa atragâ atenÇia asupra acestui amânunt". în una din lucrârile sale roiaaniatul suedez Alf lombard caxacte-rizeaza sunetul in discufie / o / ca "voyelle antérieurefmais assez sensiblement rétractee), mi-fermée (mais légèrement abaissée, comme le e, ou peut-être même un peu plus), arrondie. Elle est moins fermee et moins avancée que le a français de peu /pe/,sau "on entend presque un son simple, un f> demi-long: pl0sicâi", mai departe Alf Lombard remarca "selon M.E. Camillscheg l'Oltenie

septentrionale prononce le groupe eo comme le o du français ( p

coeur: de o "d'une" /dó/...".

Constataxea lui Alf lombard i>a / 50 / nu reprezintâ rea-litatea rostirii românesti, pentru ca în cuvintele citate nu avem un diftong, ci un singur sunet, o vocalâ silabica mixta în ceea ce priveste articularea: anterioará cu labializare. Pe de altà parte, susÇine in continuare Ion Calotâ, un diftong 00 nu e în principiu posibll, din aceleasi motive pentru care nu e posibil

nici diftongul eo . Pot fi aduse alte exemple de opinii con-

Al.Graur. ttic tratat de ortografié. -Bucuresti, 1974, p.119.

Alf lombard.la pronunciation du roumain,Uppsals, 1933,p. 121-131.

26

trovcrsate asupra tratárii diftongilor ron&nefti ascendenfi.

Cele 22 de secvenfe bivocalice care nu se realizeaza. ca diftongi autenfrici ín rostirea romaneases se explica prin lipsa unei suficiente diferente de apertura íntre cele douá timbre vocalice , In cazuri ca / eo, ea, oa, aa/ etc., precua ai o oareoare incompa-tibilitate articulatorica (pentru linba ron-ana) £n cazuri ca /ui, ue, ie, 10/ etc., nu se rsalizeaza ca diftongi nici una dintre se-cvenfele al caror al doilea eleaeat i 1 constituie semlconsoena /£/ sau seaivocalele /e/ §1 /0/, ín cazuri ca /11, aí, al, ae, ao/ etc.

Cei 30 de diftongi rom&ne^ti slnt clasificafi dupa uraátoare-le criteriii dupa alcátuire, dupa natura fonética a elementului silabic, dupa ordinea eleaentelor aloatuitoare, dupa locul de articulare fi dupa apertura. Canfora datelor lui Ion CalotS,in liaba rocana ave» dupá apertura: diftongi eterogeni si omogeni,ínchisi, aedii, inchisi-aedii, inchisi-desohi^i, nedli-deschisl; dupa locul de articulare: diftongi oxnogeni palatali anterior!, velari cen-trali, labiali posteriori eterogenis palato-velari antero-

cenferali, palato-labiali antero-posteriori, palato-labio-velari an-

1

tero-postero-centrali, labio-velari postero-centrali.

Scrierea diftongilor limbii romane ¡ji caile de formare a lor sint expuse £n "Studiul.nostru ín baza lucririlor autoritare ale lui Alexandru Graur, Kicolae Corlateanu, Gheorghe Gogin, '/ladioir 3agaevsclii, Ion GalotS s. a.

Ccnform materialelor de roentgencinematografie, oscilografie, ca procedee de bazS., aa dovedit.ca. dinamica articulatorie a diftongilor descendenti románegti corespunde nodelelor de silaba/care se caracterizeazá prin limite si Inaltimi diferite. Am demonstrat de asenenea cá silabele-diftoagi se disting printr-o anuaita dis-

tribufrie si corelatie a iapulsivitátilor limbii si a celor prela -1 ,.

Ion Calotá. Contribufii la fonética ^i dialectología limbJ-i romane. Scrisul románese. -Craiova,1986.

27

ringale. Specificul silabelor de acest tip consta în predominarea activitäfrii vocalice asirpra celor consonantice, fapt prin care diferá de silabe eg o alta structura. Prin diftong se manifesta o tensiune "aiftonfçalâ" care se nenfrine pe payeursul ambelor elemente, astfel unindu-le £ntr-o unitäte fonética (a se vedea gra-ficele "Organizarea modalä articulatorie a diftongilor çi menoften-gilor", pag. 29,30,31). Dinamica articulatorie a diftongilor descendent^ se caracterizeazä prin reducerea continua a energiei com-plexului articulatorio, ceea ce ne-a permis.sä pronosticäm cä dif-tongii descendenfi pot fi monofonematici. Problema data insa nu intra in preocupärile "Studiului..." de fafa. Dinamica articula -torie a diftongilor descendenfi roaâncfti în baza roentgencinema-togramelor çi a oscilogramelor aratä cä al doilea component al diftongului este de naturá vocalicä çi diferä de cea a semivoca -lelor (a se vedea roentgenogranele - pag.32,33 çi oscilogramele -pag.34 - oonoftongului /i/, sunetului /i/ scurt çi aie diftongi -lor / 'eï, oï/). Aceasta na permite sä reconsideran teza tradifi-onalä cum cä al doilea element al diftongilor descendenfi este semivocalic (semiconsonaatic). In acest context finem sä amintim afirmafiile lui A.Philippide! "Prin prejudifiu infeleg o parere greçita care a cäpätat valoarea de dogmä, de adevär necontestabil. De prejudifii este plinä. ftiinÇa. Cauza lor este cä un om cu auto-ritate mare afirmä un neadevär oarecare - nu din rea credinfä, ci din preeipitatä concluzie, iar cei mulÇi propaga färä nici o critica acel neadevär mai departe". Prin urmare, reconsiderarea acestei päreri tradifionale nu inseamnä aducerea pre^udiciilor co-legilor si oponenfilor mei, ci un apel sincer la cäutarea adevä -

rului, care poate fi numai unul în orifice çtiinfa (este vorba de -i -

Dupai Ion Calotä. Contribuai la fonética çi dialectología limbii romane. Scrisu1 románese. -Craiova, 1986, p.9.

28

бг

5 ■Jrrfíflíf ïfi^ 5rrtífí Ifa^íilí íkSíííÍ lUílK M iiw

fr M IÍK гл к nfíP T i

'•"К, ■ 'Stf, - W -IM' H Si- ■ZI- и с 31- 6 9 z 9 5 tr Ç z

Cî ts « as í as «le 2 Г •о с s s 5 s 5 rs tn 3 Ni з: : = < ! i

XTVofjsJO q.3I0ZT / э/ X^tjoí-jo^o?!

С T Щ ■rfïfîl iyu ItiívJ^r íwjfíilíf К Úó7\

IríflílTÍ KHI Ilífnr ТПТГггт» г-гТП ■пПТТ i It lite] ф 1 1

a»î - fnt .'»I 91- и- ZI- 14 С )И 6 8 L 9, . ? b £ l V ¥

w со VU vu s tu ff U» <J « -о о is i P tn Ü5 < S J¡ V¡ 4 —i i 1 3 й 5 UpVT)

(pernos) 1-31CZT i т J tnSttoq.jotroî'î

5 л }¡\2ffí к îrtfllîtÎf lîîfït^ /4 t ifltiílUlll ТТТГггт^ rfdzj

t JíM к и M, lîiTîïrN M (Itb w Íríítí flW í Iffr. 1 j

Jí) ■ <J нf •■m H- & IV Иг Ol- 6 9 L 9 s ç Z 1- "A

e i 5 Sí r 1/1 ш s 1Л1 53 ГО 5 5 — 0 3 £ OJ i i i §

•¿¡•au xr.OTjB^ü цлзхогт |e / xn-Suo^jouopi

S Jffííífí Ib ^ 5ffííííÍÍÍ iííTÍÍÍlf ПТГТТГт^ M líhXff (fk ddZl

S íflfHi r>—^rrfíT jlîîlK Yítíí] Hlflhs rtflt Ulf m ПТГг-. M "il

-.ил? 'Hfl 91- 5 l- И- £ ZV Vt- Ot 6 9 z 9 s b s ; 5 i-

3 S Ï Ö i 2 a îs 1190 1191 3 «fi... s Ф СО ÜÜ 35 s M r->

•I'att xnofjsjj) V-tozf / xi; / xnStîc^jxtî

(xnxgStrrasj в эх^ЗЩjejoj-d fsKoz ea^s^TAfsind -«il-äffll 'ТТЧ.ИТ1 Ba^e^fAxstndïTf -ТГ ) OÏJBJS L.^ea^snxx Tî-sscsKoa -р-ра-рцдол. aoTTStioWouon T& Joxx3uo4.jrp s 0TJ:o4.Bxnof^,x3 -.xsporo залкгтизЗдо

Diftongul I au I izolat Graflcul иг.5.

Diftongul ¡'eíl izolat Graficul nr.6.

Monoftongul I i I izolat Graficul nr.7.

Monoftongul I u I isolât Graficul nr.8.

ta J te s T- **> 'M Ci S) г I 5 г > Ci Э* 'S» V» X/ 5 S .о о- «-Г) lo oí «s» '-о »4 2 «о flC f—t-Ut

A 1 1 3 Ц H« •f s 9 10 II ¡2 Í3 14 ь* /6 iï IS

iL |Г il PS il № m -"•«щщ p^^illjj ill Jr J Я-

izpF |Г pf iljjrr NM] il pr 1 1 llltllly^" m *

Dinámica articulatorie a diftongxilui ¡ din Iluta roiiànâ S« baza rnaterialelor de roent^en-cinen&tografie (сádrele UBI- 1197) .

о

г „г

im п' - изо

Ок-1193

oK-tm

au íost concepute pe baza naterialelor experinentale, ca argumente de baza, precun £n baza analiaei literaturii lingvis-tice de specialitate, care la rindai ei a fost supusá sintezei respective si actualizata.

Canitolul al IV-lea - "Diftongii liabii engleze literare"-confine 6 paragrafe si trateazá problemática diftongilor liabii engleze: nofiunea de diftong, natura fonética. clasificarea

diftongilor, fornarea si redarea graficá a diftongilor, analiza articulatorie ¡ji acústica generáis a diftongilor, statutul lor fonologic. De raenfionat cá diftongii liabii engleze sínt mai profund cercetafi spre deosebire de cei din limba romana. Din aceste considérente nu am avut scopul neaijlocit de a-i studia cu ajutorul netodelor procedeelor foneticii experimentale.Am beneficiat de materialele savaafilor englesi, smerícani,.rusi , romani etc.: D.Jones, H.Sweet, R.lado, Charles C.Fries,A.C.Gim-son, O.Jespersen, V.A. Aikin, Y.A.Vassilyev, G-.P.Torsuyev, A.L. Trahterov, U.Bogdan, fi.Chiforan, H.Párlog ¡j.a.

Elucidarea problemelor abórdate in acest capitol se bazea-za si pe date obiective experiméntale ale autorilor G. V.Hibbitt, B.Hala, K.T.Holbrook, K.P.Teíozol, H.Neilande.

Analiza izvoarelor la tema ne permite sa afirman cá in sis-teaul fonetic al linbii engleze sint 9 diftongi. Nunaxul diftongilor nu este pus la indoiala de lingvi^ti. Bxcepfie face doar diftongul /'si ca¿'e adesea este inlocuit cu monoftongul /o -./ ca in cuvintele more, roar, four, door, floor, drawers, ore, your promulgate cu diftongul si cu monoftongul / os/. In

scopuri lingvistico-didactice lingvistul-fonetist rus V.A.Vasi-lyev propune numai 8 diftongi, care prezintá sistemul fonologic al limbii engleze si norma literara. de rostiré englezS. Unii

specialisti in taaterie micsoreazá muaarul diftongilor englezi pin la 5, diftongii centrait /'ia /, / 'u| /, /¿y/fiind tratafi ca uecvenÇe bivocalice, care nu se realizeazâ ca o uni-tate silabicâ unicâ. Alfi lingvisti pun la îndoialà existenfa diftcngului / 'ají/» care, conform unor argumente subiective, e considérât la Tel asilabic. 0 altâ grupa de lingvisti considera cá înbinârile senivocalelor /0/, /w/ eu cei 12 monoftongi englezi prezintâ diftongi ascendenfi, cun ar Xi în astfel de cu-vinte: we, when, West, what, week, wash, want, work. win; you, yes, piano, yellow, year, younp. few, yet etc. Astfel nu-

márul diftongilor onglezi se aajoreazá cu 24 de seevenfe voca -lice ascendente. Aceste considerat?ii complica rezolvarea altor problème aie diftongilor englezii nofiunea, natura fonética si statutul lor fonematic. Analiza articulatorie si acústica a diftongilor englezi ca spectra general ne permite sa conchidexa cá sistemul fonetic si fonematic al limbii engleze este prezen-tat prin 9 diftongi. Bedarea graficá este tratatâ în "Studiul... " nostru în baza investigajpiilor întreprinae de M.Bogdan, V.I«Ba-linskayia,a altor apecialiçti în materie. ïofi diftongii englezi sînt descendenfi §i monofonematici. Diftongul / 'ou/ este tratat de unii fonetiçtl ca o seevenfâ vocalicâ nonofonematica,dar tot-odatâ çi ca un diftong égal, ascalen, echidiftong - diftong,în cadrul câruia aaibele elemente sînt égalé. Conform duratei, in-tensitáfii, ambele componente ale diftongului /'ou / alcatuiesc deopotrivà silaba. Considérala cá atare tezá cere o argumentare obiectivá in baza analizei dinamice a roentgencinematograme-lor, care poate sá dea un tablou ciar despre natura fonética a

diftongului in cauzà din limba englezâ. -i

Termenul "diftong égal" il intxlnim pentru prima data la acad. H.Corlateanu in manualul sáu "Fonética limbii moldovenesti literare contenporane", 1978,p.75.

38

In concluzie mentionSm ca diftongul in liiaba engleza este o unitate a douá sunete vocalice (nu vocalá ^i seraivocala, sau se-mivocalá vocalá), rostite in limítele urei silabe. Tofi dif-tongii englezi se róstese cu o singurá tensiune musculará,inten-sitatea articulatorie revine £n cadrul primului conponent al lor, care formeazá nucleul, componentul al doilea reprezinta glaidul diftongilor, elementul secundar. Aladar diftongul englez se aliniaza la monoftongul si la consoana £n sisteml fonetic si cel íonologic al limbii vorbirii engleze^ti.

£n acest capitol a fost efectuata analiza generala a diftongului ca secvenfá vocalicá unicS. si inseparabilá,distribuíia diftongilor la inceputul, mijlocul, sfir^itul cuvintului ai íntre consoane de acelasi fel (a se vedea, de exezralu, in continuare matrifele diftongului englez / 'aí/, pag. 40,41).

Xnvestigafiile si studiile aparute pina in prezent la tema diftongilor englezi au cuprins ¡nai multe aspecte ale probleaei» existenja sau inexistenfca uncr diftongi, definifia diftongului , statutul fonematic al secvenfelor care fac parte din aceeasi silaba, natura fonética a diftongilor. Sxistá diverse oercetari ex-periaentale intru determinares structurii acustice a elementului silabic sau asilabic, precum ^si. alte fenomene lingvistice legate nemijlocit de problemática diftongului. Totusi^o descriere a tu-turor diftongilor englezi confora continuitá^ii propuse oai sus nu s-a fácut pina in prezent. ín vederea celor relatate,contri-butiile noastre ( cel pu^in únele din ele ), oric't de modeste, demonstreazá cS diftongii englezi prezinta unitati foneti-ce a doua sunete vocalice ín cadrul unei singure silabe. Diftongilor englezi le este característica o glisare de scurtá du-rata. Dinamica articulatorie a diftongilor limbii engleze

39

Matrix ele

diftongului i 'a^/din limba engleza

^nceputul cuv^ntulux

eyebrigbt, eyofcrcw, eya-ba^.l, i bis i<£L®. eider, ides. I'd sifai, He

EA^ex, eyeglasa, Igoe

«^«hole. Z bead

Byck, Ikeu, Icarus, ¿Aroa

aisle, iale, Eileen, I' 11, Islaai

eyaa&jfc, 1'ic, Swaouth, Iaeaoo

Ina, Kinalesn, £od

eyepiece, Ipras, I-P-A,

1-3, I ¿amp

Ireoe, eyerlyme, irate, Ixejiiac

eye si» t, I shall, I shavs, Ishan eyesot*, iceberg, eyesight Stfcac either

itea, eyetooth ivy, I're, Ivan,

•yes, K.3«ubower, Xiaitk

luc« *

eyewash, eyewater, eya*itnes8

20 uatri^a nr. ¿»iftongul la mijlocixl cuTintului

fntre consoane diferite.

bite, abidance. Baical

dyke, <11 vw, io'diet, Jtt'lute, din«

five, flfei , find

guid®, guil , Guisalay

Sydiene, haight, Half*, Saltan

kind, kite

liia, sleight, aalign, flight,light, Slij ah

ains, nind, aica, ¡tied, slight, Mike,Lilchail

riae, nice, nitr«, night» neither,nylon

taexiig ice, njaiciog «yes

pint, ?ybas, pytfaaa

child, china, cbivs

aglila, fragile, gyv<j# o^ine

right, driv©, brio», bright, ride, Briguv .

shins, shiny

side, sign., «1 ght, sise, alient,Port-sids thigh-bone

time, tins, type, tiger vicarious, vine, provisa, 7ita2iaao Zidou, xylophone, fusile

wild, wine, wipe, wife, wind, wight

I. Matriya nr. I. Jlf-tonsul la

*J*\ * Z 3 * 5 f i 10 >i u 13 .V 1* It i* u 0 it ft IV

t>

£ «/ X

i f- *

* I

S t.

i" JC

i *

* -

1 -

it -

It P X

u *i

I* i\ t

If r x

IS ? -

lb /

(t 5 5 -

M

\9 » J

19 At Lt V i <

i

-V 2 [ i ' *

J J j j I •i

¿V W j TlT ! !*

■!»V 1 3 i J t 9 9 0 u 0 V 14 1 0 1« ¿3 V

tv. *V

» *

t- J «

i f t

i t V

s h *

I k

1 L *

f in

1 ' K * -

1» ? *

11 P *

11 X

l> %

• V

If > -

I♦ 1 *

/} 5

i< 8

10 »

it t -

it V

■li X

•fl ^

Jl1 w *

3. liatrita ar.3. Diftongul la mijlocul cuv^ntului fntie aceleasi consoane.

"b^e-tya, Biblf, b^-by, bu^-buy, abiiV Dido, dyed, die-!;*, elJactic fle-t'te, riio, rifiel^, life, fifer Gfliger, Out hi{j>>-iisn-iai, hjfiv-hipii fclks

llifte, lis-lie, Dolilah, Garlesl«

oy-*3r, acatoniaa

nine, nlaspaocs, aigk-nigh

jia-pie, pip©

4ry*-rot, rya-ry«

sice, Siearn, Bi&b-sigh ■tbig^tbigh thy-tb^

title, tight, appetite, daxna'titia, •

ri*yive, aervive, vis-vie

xi-xi

why-wi^y, why-waite

Matri^a Diftongul la sf^rsitul

by, buy, lullaby, aby<e), by»

lie

fiat4eiry, extcsplify, testify, aoiifytphi guy, fungi. Mage, Guy hi, high, lahigh, Sheahei slfiy, Siacfcey

lie, fly, raiy, surply, ccuply, aply,ply

By, decy

nish. tercini

spelling I, walcing ejt

pi, pie-

Magi, anthropophagi

WIy, rye, Ziari, cry, pry, try, dry, fjy

siiy. coOcatsy

aig,af Y&rsailles, nisi

thigh, Acanthi

thy

tie, sty, Altai, atya via, I*vi *i, Tsaya

why

H 1 t 3 k J i * ) 3 ,0 11 f »V It r> J „ 11 It IS

I L ' r !> ) -

J 4

f- 1 -

1 ) - -

s h *

i t 1

? L - - * i" - 1 - r-

i ni 1

i V ir tt 1» if u H ,?-V 3. A r » - * * - - - -

j* j J =

- —

r-

-

lb TT / 11 -

S « - - 1 -

'J-

5 - -*

-ip t » -

JV V z - -

t - -

■M J - - '1 -

corespunde nodelelor de silaba» Diftongii englezi sint tofi fone-matici.

Capitolul al V-Iea - "Descrierea comparativ-contrastivS. a trásaturilor fonetice ale diftongilor din limbile romana engleza " - este alcátuit din 6 paragrafe. Capitolul prezinta o de-scriere oomparatá si complexa a diftongilor limbii romane §2. a celei engleze.Pe etape sint traíate urmátoarele problems: insem-natatea studiului cosroarativ-contrastiv in plan lingvistic si lingvistico-didactic in predarea liabilor stráinej particularita-file clasificárii comparativ-contrastive a diftongilor linbii romane a celei engleze; característica articulatorico-acustica a diftongilor cu trSsaturi comune / 'au/ si / 'au/; / 'aí/ si /ai/ (a se vedea, de exenplu, pozifia organelor articulatotii a diftongilor / 'au, 'aí/ din limba roaSna ¡3i cngleza, pag. 45,44); / 'eT/ si / 'ei/; característica articulatorico-acustica a diftongilor cu trásaturi comune si distinctive / 'ou/ si / 'ou/; / 'oj/ si /&£/ J /'ua / /u3 /; característica articulatorico-acustica a dif- . tongilor care nu au eciiivalenfi in liiaba románá /' is /, /¿J/; trans-punerea diftongilor in simboluri scrise (fonografemogramele diftongilor) in liaba romána si in cea engleza.

Capitolul incepe cu o expunere succintá a studiilor comparative si contrastive, indicindu-se importanfa lor pentru ling-

visticá didactica liiabilor stráine in scoala nafionalá, Prin-cipiile clasificárii diftongilor din limba romana s¡i cea engleza au fost deduse in uraa analizei studiilor compárate ale limbilor inrudite ale celor neínriidite. ín baza acestei clasificar! am stabilit 3 grupe de diftongi din limba romana ^i din cea englezá: diftongi cu trásáturi comune, diftongi cu trasáturi comune distinctive, diftongi englezi care nu au echivalenfi in limba romana si viceversa. Clasificarea comparata a diftongilor roraanefti ^i englezi ne-a sei*vit drept punct de reper pentru descrierea

42

Poaitia organelor articulatoria ale diftongului /au / din ИиЬа román"- si f au/din englezH.

Diftongul /'au/ din ¿inЪа romana.

Priiaui. element / a | Ài doilea element / u /

(roentgenoiuematograuia 956) (roentgencinenatograma 964)

Dlftongul / áu / din ИгЛа englezâ

fribul elenent I a I (dup" Hala В.)

Al doilea elenent fu / (dup" Trahterov A.)

Posi^ia organelor articulctorii aie, dlftongului l'dÇ/ din Игла гошлв?- si / aï / din englesâ.

DiftoBgul / aï / din liaba rom¿n"

ïriaul element ! a I Al doilea element I i I

(roentgencinematogrs-Tia 125ч) (roentserjcinematogramn X30I)

Diftongul / ai / din lirnba engleza

(ivps. Kol brook; R.) (dup* Trahterov A»)

partícularitáfilor articulatorii si acustice ale acestor secven-Je vocalice silabice,

Descrierea comparata. a diftongilor are urmatoarea continui-tate: característica generala, comparata. a diftongilor ca timbre vocalice, dupa care ur&eazá distribuya (analiza distribuíiei) diftongilor (in cele 4 pozifii) in plan eomparat; característica articulatori с o-acu stícá a diftongilor (a se vedea,de exemplu,for-manfii diftongilor din liraba romana. si engleza, pag. 46,47).

Descrierea contrastiva a fost conceputa ^i in baza lucrüri-

Xor de coaparativisticá a Ximbii engleze cu alte limbi: engleza

si rusa, engleza si ucraineana, engleza si italiana, engleza §i

finlandeza, lituaniana, letona, araeana etc., semnate de ling-

л

vi¡=sti-compaxativi^ti de prestigiu. Am folosit de asemenea mve-

* Богородицкий В.А. Очерк физиологии произношения языков французского,английского,немецкого сравнительно с русским.- Казань , 1903; Васильев В.А. Теория фонетического строя современного английского языка (в сопоставлении о русским языком). Докт. дисс.-М., 1969; Бровченко Т.А. Сравнительный анализ фонем украинского и английского языков. Канд.дисс.-Одесса,1951. Нейланд М. Сравнительный анализ физикальных свойств дифтонгов современного английского и латышского языков.Канд.дасс.-Рига,1965; Soamnes L.Introduction to English, French and German Phonetics, Macmillian, New York,1899; Chlumsky J. les consonnes anglaises comparers aux consonnes franpaises, Cf.Bevue de phonetique, vol.14,Prague,1924; 2a-levi W. Finnish and English vowels. Turku,1965; Dellarte P. Comparing the Phonetic Features of English, French, German and Spanish. Heidelberg, 1965; Agaro P.B., Di Pierto R.J. The Sounds of English and Italian. Chicago-London, University of Chicago Press, 1965; Stockv/ell E.P., Donald Bowen I. The sounds of English and Spanish. The University of Chicago Press. Chicago and Xondon,1965; Vietor W. Elements der Phonetik des Deutschen, Englischen und ffranzdsichen.Xeipzig: Eeisland, 1923 ?.a.

Foruant 1 i diftocgilor din limba ron&aS englez& Conform datelor aoustice componenyii diftongilor din limba rosnaaa si din limba engleza se caracterizeasa prin ura-'-to-rli forman?i (dupa Gogtn Gh, si Kellan&e M.)

Diftougui [efj din limba romana: Primal element F,- 300- 500 htz F,- 1600- 2000 htz Fa- 2600- 3200 htz

Diftongul [ei] din limba engiezi: Primul element Fr 300- 600htz Fa- 800- 950 htz F3-1650- 2650 htz Fj- 3250- 4300 htz

Diftongul [aij din limba romaufi: Primul element F,- 600-1600 htz Fr 1800- 2900 htz F3-3000-3600 htz

Diftongu] [rnj din limba englezh: Primul element Fx- 800- 950 htz F2-10<X>- 2950 htz F3-1000-2950 htz F4- 3500-4350 htz

Diftongnl [6u] dia limba romanS: Primul element F,- 550- 900 htz Fr 1000-1300 htz F3-2000-2600 htz

Diftougui [ou(u)J din limba englezS: Primul element Fr 400- 650 htz Fr 800- lOOOhtz F3-1650-2650 htz Ft- 3250- 4000 htz

Elementul al doilea F,- 200- 400htz Fr 2000- 2500hU F3-3000-3500 htz

Elementul al doilea Fr 300- 500 htz Fr SOO- 950 htz Fs-1650- 2650 htz F4- 4000htz

Elementul al doilea F,- 200- 450 htz F2-2000-2600 htz F,- 3000- 3500 htz

Elemental al doilea Fr 400- 500 htz F2- 600- 800 htz F3- 1650- 2650 htz F4- 4000 htz

Elemental al doilea F,- 200- 800 htz Fr 1000-1500 htz F3-2200-2700 htz

Elementul al doilea F,- SOO- 500 htz Fr 800- 950 htz F,-1650-1650 htz Ft- 4300 htz

Diftongul [au] din limba romana:

Primul element Fr 600-1600 htz F„-2000-2S00 htz F3-3000-3600 htz

Al doilea element Fr 200- 800 htz F2-1000-1500 htz F3- 2200- 2700 htz

Diftongul [ku] din limba t

Primul element F,- 800- 950 htz F,- 1000- 2950 htz Fs- 1000-2950 htz F4- 2650- 4300 htz

Al doilea element Fr 300- 650 htz Fr 800- 950 htz F3- 1650- 2650 htz F4- 3500- 4300 htz

Diftongul [V8] din limba romana:

Primul element Fr 200- 800 htz F2-1000- 1500 htz F3- 2200-2700 htz

Diftongul [y§] din limba engleza:

Al doilea element F,- 400- 900 htz F2-1500-2000 htz F3-2000-2700 htz

Primul element F,- 300- 500 htz F2- 800- 950 htz Fa- 1650-2650 htz F4- 4000- 4300 htz

Al doilea element F,- 400- 650 htz Fr 800-1000 htz F3-1200-2650 htz F4-4000-4300 htz

Diftongul [ia] din limba engleza:

Primul element F,- 300- 500 htz F2- 800 htz F3-1650-2650 htz F4- 3500- 4300 htz

Al doilea element Fr 400- 650 htz F2- 800- 950 htz Fr 1450- 2650 htz F,- 3500- 4300 htz

Monoftongii limbii romane:

[l] izolat

F,- 200-800 htz F2-1000-1500 htz F3-2200-2700 htz

Diftongul [sj] din limba englezft:

Primul element F,- 400- 600 htz Fc- 800 htz Fr 1650- 3000 htz F4- 3500- 4300 htz

Monoftongii iimbii romane:

[e] izolat

Fr 300-800 htz Fr 1800- 2SOO htz Fr 3000- 3600 htz

[9] izolat Ff 400- 900 htz F2-1500-2000 htz Fs- 2000- 2700 htz

.41 doilea element Fr 500- 800 htz F«- 900-1000 htz Fr 1650- 2650 htz Ft- 3500- 4000 htz

[3] izolat

Fi- 400- 900 htz F,-1500- 2000 htz Fr 2000- 2700 htz

4-7

stigaÇiile de comparativesticâ a limbii romane çi engleze,semna-te de specialistii £n Bateries il.Bogdan, V.Çtefànescu-Drâgânesti, D.ChiÇoran, L.Petri, H.Pârlog, J.Augerot, P.Lucretia, E.Hîrsan, D.Bâdârâu, A.Mardari, precum si studii comparate de liabâromânâ ou limba francez.2, spaniola, rusa, sermate de R.Piotrovsohi,S.Sea-cinschl, A.Eiidoçenco, Gr.Cincilei, M'.Junghietu, D.Stati,? .Balaban, I. Duneniuc, U. Matcas s.a.

In baza analizei comparate a diftongilor englezi si româ-neçti an dedus câ diftongii englezi / 'au., 'ai, 'e£/, conform particular! tâçilor articulatorice çi paraaetrilor acustici, practic coincid eu ooresponden^ii lor din limba românâ in asa cuvinte româneçtis nau, lau, .sau;.scai, lai, mai; lei, zei, mei ç.a. Diftongii englezi / 'ou, 'ol, 'uj» / au trâsâturi comune si distinctive (a se vedea tabela "Diftongii englezi si româneçti",pag.49). De aen^ionat doar câ al doilea component al acestor 3 diftongi englezi trebuie sâ fie pronunÇat mai scurt si neaccentuat, eu o intensitate mai mare se pronun-fcâ primul element. Aceastâ cerinçâ este si mai evidentâ pentru diftongul /'ua /.din limba engleza., or echivalentul sâu romane se se articuleazâ eu intensitate si

accent pe al doilea component, el fiind un diftong ascendent ;

t/

eel al limbii engleze,. insa, este descendent. Diftongii /'ij/ çi / 'tj / nu au corespondenÇi in sistemul fonetic al limbii romane, Cu toate aoestea am considérât neeesar sâ facem çi aici compara-■fie: elementele diftongilor au fost comparate cu secven£ele bi-vocalice aie vorbirii româneçti si eu monoftongii /i, â, e/ in astfel de cuvinte: in, chin. lin, vin, vere, cere, avere. Buropa. dâj fa ç.a. Sintern conçtienÇi câ, fàcînd aceste concluzii, in baza materialelor obiective aie foneticii experimentale, nu pretindem la un adevâr absolut. Contribuéia noastrâ este câ am

Diftongii englezi románti

Nr. Diftongii Cuvinte Transcri- Traduce- Cuvintele Cuvinte Diftoa 1

englezi engleze erea en- rea cu- romíciesti románe?ü g"

cu gieza -vintelor care dupA ín roma-

diftcngi eng!. ín forma lor transcrip- nera

románfi coincid cu tie

cele oncl.

1. í¿¡ pay /peí/ a pl&ti pei /pe¡/

lay /leí/ a cuica lei /lei/ №

A !eV litera"A" el w

May /nei/ mai mei /mei/

2. O /ou/ litera "O" ou /ou/ /¿vV

fot] no Mou/ nu non /nou/

so /sotí/ a$a sou /sou/

i 3' now /ñau/ acuma n-au /naiV

№ out AW afará aui Mvtf /a¡V

h'jv/ /han/ cum? hau /haiV

4. № soy /soi/ soie soi /soi< /6}/

boy A>oi/ báiat boi /boi/

5. my /mai/ al meu mai /maV

sky /skai/ cer scai /skai/ í¡¿/

¡kV eye W ochi ai /W

high /hai/ inalt hai /hai/

SÍRh /saV a rásufla sal /sai/

6. № sure sigur Zúa/

7. M, real rea] - -

8. /«/ Mary Maria - •

intreprins aoeastá comparable conplexá conform uraátoarei schemes analiza generala contrastIvai característica articulatorie comparatSi característica acusticS comparata £n teaeiul nate-rialelor de roentgencinem si oacilografiere, precum si a aate-rialelor experimentóle ob£inute de al$i cercetátori fonetisti experimentalist!.

Capitolul al VT-lea - "Aspecte de predare a diftongilor din liaba englezá £n baza studiului coaparativ-contrastiv" - este dedicat didacticii limbii engleze in §coala nafionalá §si este alcatuit din 6 parsgraíe.

Acest capitol constitute Q aplicare in practica a investi-ga$iilor noastre £n urna analizelor contrastive a diftongilor limbii román© engleze. Descrierea incepe cu o característica succintá a predáxii limbii engleze in scoala nafionalá din He-publica Moldova, unde se eviden$iazá dificultadle de ordin obiectiv si subiectiv ce tin de problema abordatá. in continuare se accentueazá aodalitatea de predare a diftongilor liabii romane cu trásáturi coaune / 'ají, 'eí/; cu trasaturi coau-

ne si distinctive / 'oíj, 'oí, 'us / a diftongilor /'¡¿ care nu au echivalea^i in litaba romana.

Predare a coaparatá a diftongilor englezi cu cei din litaba romana se face in continuitatea ^i succesivitatea propusá de noi: característica comparata a diftongului ca o secventa uni-cá, evidenfiin^u-se similitudinile trásáturile comune, dacá exista, bineinfeles; preintimpinarea greselilor tipice, gxe^eli care au fost stabilite mai anterior ¡¡d clasifícate; recoaandari metodice despre etapa ineipienta la predarea diftonp;ului respec-tivj exersarea fonética, care la rindul ei are 6 etape: a) cu-vinte in. limba ronáná in care diftongul coincide practic cu

echivalentul sâu lin litaba englezâ; b) cuvinte romane engleze care din punct de vedere fonetic coincid ai includ diftongii comparatif c) cuvinte engleze eu diftongul respectiv în diferite po-zi^ii, care din punct de vedere fonetic nu se întîlnesc în linba rozânâ (în transcriere si în ortografié); d) propoziçii engleze în care sînt incluse cuvinte eu. diftongul respectiv (£n transcri-ere si în ortografié); e) proverbe, zicátori, poezii în care se întîlnesc freevent cuvinte eu diftongal englez respectiv; £) texte în liaba englezá în care se întîlnesc freevent cuvinte eu dif-tongul dat. în

capitolul respectiv al "Studiului..." sa f&cut o

încercare de a explica únele noaente aai dificile privind pre-

darea diftongilor linbii engle2e elevilor si studenfilor din

grupele eu predare în limba rccânà. Hu creden cá am rezolvat

complet problema aceasta foarte irsportantà. Exersarea fonética,

în specialja vocalisnului lijsbii engleze, cere o nunca asidua în

decursul întregului procès de instruire. ExerciÇiile fonetice,

propuse aici, pentru pronunfarea corectâ a diftongilor linbii

engleze, pot si trebuie sa fie variate çi îfflbogâ-fcite de profe -

sori, în funeyie de olasà (grupS), de nivelul de cunoatinfe

al elevilor si studenÇilor, de alte circumstance. Materialul fo--,-L.

Exersarea foneticë a diftongilor comparaÇi propusâ, púnetele a), b), au fost alcâtuite nemijlocit de noi; pentru púnetele c) çi d) se aai pot folosi un air de exerciÇii fonetice din luc-rârile autorilor v .Vassilyev, O.Bicuçina, G.îorsuev, G-.Bogova ; pentru púnetele e) si f) exercifciile fonetice au fost selecta-te de autor din diverse izvoare. Exersarea fonética include exemple, care, de regula, corespund prograjaei scolii medii. în unele cazuri însi an introdus exemple mai complicate. Astfel am urmàrit scopul ca .exersarea fonética propusâ sá fie de folos de asemenea studenfilor si aspiranÇilor, care studiazâ liaba engle-

2a.

netic trebuie sá fie largit si bineinfeles, sá nu ne limitan la succesele obfcinute in perioada cursului introductiv sau celui corectiv. Se cere sa folosim mijloace tehnice,materiale intuitive, metode si procedee, care, aláturi de cele propuse de noi, vor da resultate bune.

£n concluaie mentionám cá exersarea fonética, propusá in "Studíu...", este caláuzitá de uiraátoarele principii didactice-¿ asinilarea consienta si trainicá a materialului continuitatea §L succesivitatea prezentárii materialului de programa etc. Mate -rialul fonetic pentru automatizare este expus,conforD principiu-lui didactic, de la cunoscut la necunoscut, de la siBplu la сои-pus.

"Studiul..." confrine concluzii liagvistico-teoretice lingvistico-didactice. Concluziile lingvistice teoretice sint

A

inserate. in monografiile noastre , precum in 18 articole gi teze publícate in revístele de specialitate, analele stiin-fifice ^i culegexile de naterisJñ filologice republicane. Sn total peste 50 de concluzii fi considera^ii generale. Partea practica a " Stu-diului..." este integral publicatá in lucrárile monografice "Aspeóte de predare a diftongilor din limba engleza." (Chismau., 1990) si "Studiul conparat al diftongilor din limba moldovenea-scá si cea englezá" (Chisináu,,1976), in care prezentám 21 de concluzii de ordin lingvistico-didactic. Partea practica a "Studiului..." este oglinditá si in 11 articole si teze, publícate in revístele de didacticá, in naterialele conferingelor.

* Сопоставительный анализ дифтонгов английского и молдавского языков. -Кипшнэу, 1970; Фонетический и фонологический статус сложных звуковых комплексов германских и романских языков.-Кишянзу, 1992; Фонетическая природа монофтонгов и дифтонгов румынского языка. -Кипшнэу, 1994.

în continuare vos menciona doar consideraÇiile-cheie de or-din teoretic lingvistic çi lingvistico-didactic:

1. Studierea problemelor abórdate ne permite a diviza sune-tele vorbirii fiecarei linbi în consoane, monoftongi, diftongi, triftongi, semivocale, vocale în hiat, diftongoizi,sunete lungi çi scurte si sa eviden^iea astfel de fenomene lingvistice: dif-tongarea, monoftongarea, iotacizarea, precun si alte fenomene lingvistice dificile mai pufin studiate.

2. Dinamica articulatorie a sunetelor (simple çi compuse), a silabelor, a cuvintelor si a frazelor în catena vorbirii pre-zintâ un procès dinamic destul de complicat, care are o structura deosebitâ. Modificarea sunetelor în tiapul vorbirii este destul de diversa.Astfel de particularité^! aie torentulut vorbirii sînt încà pufin studiate. Lingvistii experimentaliçti mai mailt a luora pinâ a obçine ca atare problème sa fie razólvate eaiiaus-

tiv. Sle pot fi cercetate doar în baza netodelor moderne de in-vestiga-Jie a fluxului fonator: roentgencinematografiere, oscilo-grafiere, spectrografiere, în temeiul altor aetode objective si subjective în coanlex pentru flecare liaba în particular.

3. Studierea conparatâ a sistemelor fonetice din limbile în-rudite si neînrudite (romanice, germanice, slave) deiaonstreazâ cá aoestora le sînt caracteristice secvenfce silabice si asi-labice, vocale în hiat, diftongoizi, triftongi etc. Vocalele silabice prezintâ diftongi fonetici çi fonematici. în limbile germanice diftojjgii sînt numai fonematici, în limbile romanice diftongi! pçt fi fonematici si fonetici, în limbile slave ei sînt fonetici. în limbile romanice diftongii sînt mai nuaeroçi decît în cele germanice, in limbile germanice mmârul diftongilor os-cileazâ de la 3 la 11, tofi fiind descendent?!. In limbile romanice numârul diftongilor este mult mai care: în românà 30, în

spaniolä - 17. liftongii limbilor romanice se impart ín descen-denfi fi ascendenti. Diftongii -llabii romane spaniole, de exenplu, sint fonetici fonematici, in limba franceza ei sint fonetici, din punct de vedere fonologic ei prezintá discufcii controversate. Sistemul fonetic si fonematic al liabilor slave confine diftongi fonetici si diftongi fonematici. ín limba rusa si ucraineaaa ei prezintá grupa diftongilor fonetici, in liaba polonezä ei sint calificati ca fiind si fonematici.

Problemática diftongului este destul de complicata: se discuta natura fonética, esenfa fonética, unitatea lui silábica, .clasificarea diftongilor, statutul fonematic al diftongi -lor. De execplu, nuzaárul diftongilor: in limba romana diferá de la 2 la 24-, 26, 28, 30; unii lingvi§ti opine azä cä in liaba englezä mai exista inca 24 de diftongi ascendenfi; in spaniolä L.I.Träger sust ine cä eistenul fonematic confine 24 de foneae, iax fonetistul Navarro lomas T. releva existenfa a 42 de foneiae! 6 diftongi descendenfi, 8 ascendenti, triftongi si 24 de foneae ale lui l.J.Trager. Probleme le ce fin de teoria diftongului pot fi exhaustiv rezolvate doar in baza meto-delor foneticii estperimentale fi in conformitate cu legitafcile. expuse de N.S.Trübetzkoy in fundaméntala sa lucrare "Bazele Fo-nologiei" actualízate, reconfirmate pentru fiecare limbä in particular.

5. Analiza dinaaicá a procesului articulatorio, efectuatä in baza roentgencinematogramelor fi a oeoilogramelor,aratä cä diftongii descendenfi prezintá unitäfi fonetice a doua sunete pronunfate in cadrul unei singure silabe. Diftongului,spre deo-sobire de monoftong, diftongoid, ii este característica o alu-necare de scurtä duxatá. Diftongul se rosteste cu o singurä

54

tensiune misculsxà, intensitatea (o bunâ parte) articulatorie re-venind pe primul eleiaent al lui. Acest compoaent formeazâ nuele-ul, iar al doilea reprezintâ glaidul (elenientul secundar al dif-tongului). Durata articulârii diftongului este aproxinativ égala cu cea a nionoftongului (a se vedea tabelul, p.56 ). Diftongul se deosebeste de aonoftong din punct de vedere articulatorio çi acu-stic çi prin felul de organizare ssodalà: inpulaivitatea liabii si a zonei prelaxingale a faringelui (a se vedea graficele 1-8, P. 29-31)*

6. Dinamica articulatorie a diftongilor vorbirii ronânesti corespunde modelelor de silaba, care au limite si înâlfini diferí te. Silabele diftengi se caracterizeazâ printr-o anunita dis-tributie si corelatie a iapulsivitafrilor limbii si a celor pre-laringale. Specificul silabelor de acest tjp consta în predomi -narêa activitàtii vocalice asupra celor oonsonantice» fapt prin care diferâ de silabe cu o altâ structura. Prin diftong deseen -dent se nanifesta o tensiune "dlftongalâ" care se menfrine pe par-cursul aabelor elemente, unindu-le astfel într-o unitate fonética noua. Diftongul descendent al linbii romane se caracterizeazâ prin reducerea continua a energiei conplexului articulatorie ( a se vedea oscilogranele, p.34 ) çi în acest temei pronosticâm câ. diftongii descendent din vorbirea româneascâ pot fi si nonofone-matici. Conponentul al doilea al diftongilor analizará în dinámica nu corespunde eu senivocala, cum se afimâ pînâ în prezent « Dátele noastre experinentale în baza roentgenoineœatograiielor çi a oseilógramelor combat teza tradi^ionalá. Deci, diftongii descendent ai liiBbii ronâne sînt constituai din doua vocale (a se vedea din'amica articulatorie a diftongului /'aï/, p.32-33 ).

7. Studiul contrastiv al diftongilor din limba românâ çi en-glezâ ne permite sá conchiden; în linba englezà exista diftongi

fonematici, in cea romana exista diftongi fonetici ft fonematici (vorba fiind despre diftongii ascendenji /óá, eá/ dupa Al.Roset-ti si A.£vdo.ycnco). Aceasta este una dintre particularitáfile si-stemului vocalic al limbilor romana ipi englezá. Sistemul fonetic al diftongilor englezi se deosebeste de eel al diftongilor din liaba romana. ín limba englezá sint 9 diftongi, in cea romana-30. Diftongii in limba romana se divizeazá in descendenfci §i aseen -denfi, csi din liaba englezá sint numai descendenfci.

8. Ca rezultat al confruntSrii diftongilor din cele doua liabi se observa, cá 6 diftongi englezi au corespondenfi (echiva-lenfi) in limba romanas diftongii englezi /'ei, 'aí, 'aií, '^íj'ou, 'us / pot fi compara^i respectiv cu / 'ei, 'ai, 'aü, 'oí, 'ou, ú^/

/ <S t *

din liaba romana. Diftongii englezi / ZJ / si / ij>/ nu au cores-pondenfi in limba romana. Printre ace^ti 6 diftongi englezi, care dupa modul de articulare au corespondenfi in liaba ronéná,diftongii / 'act, aí, e£/ din limba englezá coincid cu / 'au, 'ai, 'ei/ din limba rocana» Ceilal^i diftongi din limba englezá din liaba romana se caracterizeaza atit prin trásáturi comune, cit prin áltele distinctive. Diftongul / 'ua- / din limba englezá este descendent, eel din limba romana este ascendent. Prin urmare,diftongul / 'ua / din limba englezá se pronunfá cu o intensitate pe priaul element /'ua /, cel din liaba romana - pe elementul al doi-lea /ua /.

9. Spre deosebixe de diftongii din liaba romana, diftongii din limba englezá, la ineeput si la sfxrsit de cuvint, nu se ar-ticuleazá cu sunet velar sau iotacizat. Uofi diftongii din limba englezá se pronunfá cu o singura intensitate pe primul lor element, cei din liaba romana se pronunfá cu intensitate atit pe primul lor element, cít fi pe al doilea. la articularea ,si pronun^a-rea diftongilor din litaba englezá ultima fazá este foarte slab

pronunfatá, £n tiap ce íti liaba romana avcm diftongi, la articulares cârora ultima faza. a lor este foarte evidentâ, de exern-plu diftongii ascendençi /oá, xá, íe, iú, uí, ua , uá, uó/.

10. Spre deosebirs de diftongii din liaba ronâna, cei din linba englezâ au o ortografié foarte complicata, fiind redaÇi uneori printr-o litera, alteori prin diferite ímbinári de lite-re (a se vedea fonografemogramele diftongilor in anexa,р.102-ЮЗ). Distribuya diftongilor cerceta-fi in "Studiul..." nostru, atit cei din englesâ, cit si cei din românâ, aproape eâ nu este li-mitatâ, ei intilnindu-se in aproape tóate pozi^üle - inceputul, sfïrsitul ni mijlocul cuvîntului. Humai distribuÇia diftongului

/ 'иэ / din linba englezâ se deosebeote de cea a diftongului /из/ din limba romana. Diftongul /Ú3 / din limba româna in pozitiile studiate se întîlneçte foarte гаг (a зе vedea aatri^ele diftongilor anexate în lucrarea noastrá monográfica "Сопоставительный анализ дифтонгов английского а молдавского языков",Кипшнэу,1970).

11. Practica de predare a limbii engleze pe pareursul a mai multor ani (din 1965) ne permite sâ afirman:

a)studierea limbii ensleze(precum si a orlcárei alteia)necesita cunoasterea tuturor aspectelor ei, un roi important îi revine celui fonetic» Dificultadle de pronunfare a limbii engleze nu pot fi invinse decît studiind eu sirguintà fonética. Xn acest sens un roi hotaritor il are analiza conparata a foneticll limbii engleze fi a celei romane;

b) la predarea, studierea çi invatarea limbii engleze este absolut necesar sâ se Çinâ cont de particularitâfile fonetiee aie limbii engleze si aie celei roaâne. Prin confruntarea acestor doi factori avea posibilitatea de a evidencia deosebirea si si-militudinea fonética dintre limba englezâ çi cea ronâna,fapt ca-

re va contribui in mod deosebit la studierea celei straine,pe de o parte, si va aprofunda cunoçtinfele de liaba materna,pe de alta parte;

c) investigarea comparatâ a límbii engleze si a celei romane, adicâ stabilirea si explicarea lingvisticâ a asemanárilor §i deo-sebirilor lor,trebuie sá fie un obiect de studiu serios al fone-tistilor experimentalisti, asa сил aplicarea procedeului con-fruntârii tipologice are o mare inportanÇâ la studierea limbilor strâine,' ea câpâtîni o râspxndire tôt Bai larga, çi la csrcetarea a doua limbi in plan lingvistic.

12. învâfarea limbii engleze nu. inseanná numai о simplâ asimilare teoreticá a unor cunostinte de limbâ strâina. posedarea activa a ei include, pe lingâ vorbixe si audiere, elemente ling-vistice si psihologice, precum si elemente de altà naturâ.Pentru a formula o teorie a învâtârii celei de a doua limbi,' trebuie, înainte de toate, sa stin ce cuprinde procesul vorbirii çi al ascultárii, pentru ca apoi sa pufcem explica felui in caxe se poa-te insusi acest procès. învâtarea limbii engleze se defineste drept câpâtarea dsprinderilor de a folosi structura ei in limitele unui vocabalar general, si amuse: in aceleaçi condifii £n care se desfasoarâ coaunicaxea fireascâ intre vorbitorii englezi, folosind un ritm normal in vorbire. Studierea limbii engleze in-seaana cultivarea aptitudinilcr de a folosi unitâfile çi modelele de exprimare a limbii engleze, asociate eu unitaÇile fi modelele de confinut eu care împreunâ foxmeaza limba. învâfarea limbii engleze indicâ fi obisnuinfa de a înfelege unitafile fi metodele de confinut cînd se percepe auditiv limba englezâ. Cu alte cu-vinte, prin posedarea limbii engleze se infelege obfinerea ex-priaârii, a conÇinutului çi a asocierii lor în scopul folosirii lor rapide çi. corecte în limitéis sistemului limbii engleze.

58

13. ín baza resultatelor statistice ale observafiilor peda-gogice . ín tinpul predsrii liabti engleze ín grupelc de limba romana de la facúltate, supinen, ea £n predarea temex despre diftongii engleai trebuie sa apelara la corespondentü acestora din linba roaaná, £inittdu-se cont de deosebirile isi si-nilitudinile lo™ articulatorii si acustice» Materialele experimental© ale observatiilor noaütre pedagogice pririr-d procesul de ínvat?amlnt £n grupele cu predare 2tl lijaba romana ccnfixna,cá diftongii din limba englezá / 'eí/ / 'ojj/ prezinta dificulta$í nari pentru elevi si studen^i» i^r diftongii / 'a3/ /,

dimpotrivá, se asiaiileaaá mal usor si numsrul greselilor de articulare a lor este nai mic ín comparare cu- oele íntílnite ín procesul £nvá£árii altor diftongi din limba englesS.

Pronuncia englezá nu poate fi separata de celelalte aspeóte ale limbii. Dificultadle speciiice ale lizabii engleze, care apar ín vorbire iji exerci^ii, necesita tratarea lor spe-ciala care se va íncadra ín desfá^urarea nórmala a orelor de clasá. Exersarea prin "driluri" (exerci^ii de fonética) £n diverse serii uraeaza neaijlocit dupa explicárile articulatorii ^i acustice ale sunetului predat.

15. írezentarea unui diftong nou poate fi scutita de lungl explicatii teoretice. La predarea diftongilor limbii engleze este strict necesar sá se respecte recunoscutele principii ale didacticii generale: de la cunoscut la necunoscut, de la sinplu la compus, continuitatea suecesivitatea £n pre-zentarea aaterialului de programa, principiul ínsusirii ccmjti -ente a materialului, cel al ínsusirii trainice a raateriei, con-solidarea ei, apoi vine exersarea si automatizarea.

16, Este necesar sá respectan urmátoarea continuitate In predare diftongilor care conduce la succese in ínva^area promm-

■Çàrii lor: prezentarea çi explicarea materialului, reÇinerea de catre ce! ce înva-Jâ a materialului, detinerea trainicâ a cuno-stin^elor aeumulate, nivelu.1 de aptitudini si deprinderi în problema data aie celui ce iïivaÇa, aplicarea în practica fi trans -miterea cunoçtinÇelor câpâtate altora.

17. Pedagogul trebuie sa posede cunostinÇe solide în ramura sa. Profesorul care are cunostin£e vaste, dar nu este în stare sa le transmita altora, este inferior celui care cunoaçte poate mai p«|?in, dar 5a schirnb e apt sa le ÎEpârtaçeascâ altora. A sfci sâ vorbesti o limbá este insuficient pentru a c-âpSta dreptul de a i o preda. Pentru a ne putea Indeplini obligaçi -ile,trebuie sa fim pregâtiçi profesional. Gel care preda 0 limbâ strâinâ trebuie si aitm o pregâtire profesionalâ generala core spunzâtoare pedagogului. P'rofesorul de limbï. strainS urmeaz.= sa manifeste -un Ínteres deosebit fatâ de lingvietica compsra-tiv~aor,trastivâ, care determina similitudlnle si deoaebirlle limbllor. Aceste particular liât i comune si distinctive reprezin-tâ sursa principalà de dificultSti ia învâtarea celei de-a doua limbi.

Pe parcursul scrierii "Studiului...", precum si în procesul de predaxe a linbii engleze ne-aa strâduit sâ respectan princi -piile fi legitafile sus-nuaite, am câutat sa ne bazàm pe o con-strucfie lógica si intuitiva, care râ&îne sa fie verificatà în continuare în practica de predare a limbii engleze purtâtorllor de linibâ romana.

Bibliografia consultatâ pe parcursul anilor pentru scrierea "Studiului..." cuprir.de peste 560 de izvoare si este indicatâ în lucrârile noastre publícate, la prezentul référât anexâm bibliografia selectivS (p.109-116).

Corrjinutul "Studiului..." este expus in urmätoarele publica^ii ale aatora lui:

A. bucrari lingvistlce aonografice:

1« Сопоставительный анализ дифтонгов английского и молдавского языков. -Кишянэу: Кишиневский государственный университет, 1970. -84 с. (5,25 o.a.).

2. Фонетический и фонологический статус сложных гласных звуковых, комплексов германских и романских языков.- Кашинэу; Молдавский государственный университет, 1992. -136 с.

(8,5 с.а.).

3. Фонетическая природа монофтонгов и .дифтонгов румын -ского языка. -Китанэу: Государственный университет Молдовы, 1994. -352 с. <22 o.a.). Hecenziii Leon L. Un on si о carte. //Fäclia, 22.07.1995, nr. 2? (2460)jVn studiu original.//Gla-sul naÇiunii^ 1995, februarie, nr.9 (231)«

B. XucrSrl llnqvistico-didactice monograflce¡

4„ Studiul comparât al diftongilor din liaba moldovenea-scä si cea englezá. -Chisinäus Luaina,1976. -44 p. (2,25 с.а.). Recenzii: ïrolova A. In ajutorul învâfcatorului. // lOTâtânîntul public, 09.07.1974, nr.29 (1682); Golban A. Iíiáloc de sporire a eficiente! lecÇiei. //Tinerimea ííoldovei,l977,nr.101 (6038).

5. Aspecte de predare a diftongilor din liniba englezá. -ChifinSu: Universitatea de Stat din Moldova, 1990.-128 p.(8c.a.) Hecenzie: Ignatuic lu.S. Aspecte de predara a diftongilor din linba onglezä. //Pädia, 25.09.1992, nr.34 (2317).

0. Articola lingvistice:

6. Analiza confruntativä a diftongului /'aú/ din limba englezá si / 'aú/ din limba aoldoveneascá. -Înî Ученые зашс-

61

кв. Том 115; Сборник научных работ по иностранным языкам.-Квшг-нэу: Кишиневский государственный ун-т, 1971,р.87-94 (0,7 с.а.).

7. Analiza comparativa a diftongului / 'ei/ din liaba mol-doveneascä si /'ei/ din сев englezä. //limba si literatura Mol-doveneascä, 1977, nr.47-55 (0,8 o.a.).

8. Analiza comparativa a diftongului /'ai/ din limbile moldoveneascä ^i englezä. //Limba Literatura lloldoveneasca, 1986, nr.1, p.52-57 (0,6 c.a.).

9. Артякуляторная динамика /а/ молдавской речи, произне -сенного в последовательности /bai -a- iatä/;IIo данным киноренть генографврования. В соавт. с Л.Г. Скалозуб .//31ышк КиХвського ун1верситету: -Итературнознавство, мовознавство, 1986, $ 28, с. I2I-I27 (0",7 o.a.).

10. Артякуляторная и акустическая характеристика нисходящих дифтонгов (на основе кинорентгенограмм, осцилограмм и спектрограмм дифтонга /'аи/ молдавского я /'su / английского языков. -3 кн.: Прагматико-функциональное исследование языков: Романо-германекая филология: Межвузовский сборник. -Кишнэу: Штлшнца, 1987, C.II2-II9 (0,7 o.a.).

11. Фонетическая природа дифтонга /'aí/ молдавской речя (Слоговая целостность и артикуляторная динамическая организация по данным кинорентгенографирования^В соавт. с Л.Г.Скалодуб. /Д/ÍEba ^i Literatura Moldoveneascä,1987,nr.4,p.59-68 (0,9 c.a)

12. Diftongii ^i únele sugestii la clasificares lor (Analiza dinanicä articulatorie a roentgencinematograaelor si a oscilogramelor vorbirii moldovenesti. -ín: Probleme de ling -visticä. -Chi^inäu: §tiinfa, 1988, p.135-143 (0,8 c.a.).

13. Analiza coaparativä a diftongilor /'ои/ din románá §i /'ou/ din englezä. //Bevistä de lingvisticä si stiinfä li-terará, 1990, nr.5, p.71-77 (0,8 c.a.).

14. О необходимости сравнительно-сопоставительного и конграсгивного исследования языков в научных и практических целях. В соавт. с Е.Д. Бабырэ. -В ян.: Лингвистические исследования научной, художественной а публицистической литературы. -Кипшнэу: Штмнца, 1990. -с. 24-40 (1,6 o.a.).

15. Diftongii englezi si noldovenesjti. //Cultura, 25.01.1975, nr.4 (1540), p.5 (0,4- с.a.).

16. Biftongul. //invätänintul public, 16.01.1985,nr.5 (2364), p.4 (0,3 c.a.).

17« Analiza conparativä - procedeu ¡=>tiintific.//5'äclia, 21.09.1990, nr.33 (2917), Р.б (0,3 c.a.).

D. Teze lin¡yvistice

18. Sugestii referitoaxe la rostirea diftongilor limbii englese si noldovenesti. -В кн.: Р/лтериалы У конференции молодых ученых Молдавии (Общественные науки).-Кишивэу; АН MGCP, 1967, с.63-64 (0,1 с.а.).

19. Некоторые особенности фонетических систем .дифтонгов английского и молдавского языков.-Б кн.: Материалы научной конференции профессорско-преподавательского состава Кишиневского государственного университета по итогам научво-исследователъ-ской работы за 1968 год: Секция общественных и гуманитарных наук (сокращенные тексты докладов). -Кипшнэу: Кишиневский государственный университет, 1969, с.201-202 (0,1 с.а.).

20. Analiza dinamicä a prceesului articulatorio al diftongilor vorbirii noldovenesti / 'au, 'aí, 'ei/ si a celor englezi, -Xn.: Gonferin^a stiin^ifica. a corpului didactico-atiin-tific dedicatä totalurilor cercetarilor stiinfifice in cincinalul al XII-lea: Tezele referatelor. -Ghisinäu, 1990, vol.2, p.98 (0,1 c.s.).

21. Analiza dinamicá articulatorie contrastivá a diftongului / oí/ in liaba romana si engleza. -ín: Conferin^a stiinfcifica a corpului didactico-^tiinfific: lotalurile activitafii stiinj?ifi-ce in anii 1991-1992; Tezele referatelor. - Chisinau: Universita-tea de Stat din Moldova, 1992, vol.2, p.185 (0,1 c.a.).

22. Analiza dinamicá articulatorie si acústica a diftongului //ou/ din linbile engleza si romSná. -Íní Probleoe de lingvisti-cá, $tiin£á literara ^i didactical Materialele conferin^ei sti-infifice. -Chisinau: Universitatea de stat din Moldova, 1994,p.8 (0,1 c.a.).

23. Analiza particularitafilor axticulatorii acustice ale diftongului /'ua / in linbile engleza si romana. -ín: Materialele conferiníei corpului didactico~stiin$ific "Bilanful activitá-tii ^tiinfifice a U.S.M. pe anii 1993-1994: §tiinfele umaniati-ce. -Chisinau: Universitatea de Stat din üoldova,1995,P«182 (0,1 c.a.)

Articole lingvistico-didactice:

24. Eeconandári privind rostirea si scrierea diftongilor en-gleze^ti. //inváfatorul Sovietic, 1967,nr.12, p.30-33 (0,4 c.a.).

25. Considérente referítoare la predarea comparativá a diftongilor din limba engleza si cea moldoveneasca. //invá^átorul Sovietic, 1969, nr.XX, p.44-46 (0,3 c.a.).

26. 0 problema de fonética conparata; Predarea diftongului /'aí/ din litaba engleza. //ínváfcátorul Sovietic, 1974,nr.9,p.41-44 (0,4 c.a.).

27. iletoda comparable! in predarea limbii engleze. //Pedago-gul Soyietic, 1985, nr. 7, p.25-2? (0,3 c.a.).

28. 0 problema de fonética.comparatá "(Predarea diftongului / / din limba engleza in ecoala nationals). //Pedagogul, 1991j p.30-32 (0,3 c.a.).

geze linKyistico-didactice

29. Cu privire la predarea diftongilor limbii englezo £n auditorial moldovenesc la etapa incepatoare. -in: Научная конференция по итогам научно-исследовательских работ за 1967 год: Секция общественных и гуманитарных наук (сокращенные тексты докладов). -Кишинэу: Кишиневский государственный университет, 1968, с. 235-236 (0,1 с.а.).

30. К вопросу о типичных ошибках в произношении дифтонгов английского языка учащимися молдаванами.-В кн.: Материалы научной конференции профессорско-преподавательского состава Киши -невского государственного университета по итогам научно-исследовательской работы за 1969 год: Секция общественных я гуманитарных наук (сокращенные тексты докладов).-Кишинэу: Кишиневский государственный университет, 1970, о.271-273 (0,1 с.а,).

31. Некоторые типичные ошибки учащихся молдаван в произношении дифтонгов / 'ej / а / 'о5/ английского языка и их исправление. В соавт. с Е.Д. Бабырэ. -В кн.: Тезисы докладов ХУШ научно-методической сессии, посвященной методике обучения иностранным языкам на основе сопоставительного анализа изучаемых языков. -Москва-Алма-Ата: АН СССР, АН Казахской ССР,1970, с.9-И (0,1 с.а.).

32. Предупреждение типичных ошибок молдавских учащихся в произношении дифтонга /£;"/ английского языка и постановка произношения. -В кн.: Материалы научной конференции профессорско-преподавательского состава Кишиневского государственного университета по итогам научно-исследовательской работы за 1970 год (секция общественных и гуманитарных наук). -Кишинэу: Кишиневский государственный университет, 1970,с.234-235 (ОДс.аД

53. Предупреждение некоторых типичных ошибок молдавских учащихся в произношении дифтонга í'¿ I английского языка и постановка произношения. -В кн.: Научная конференция профессорско-преподавательского состава Кишиневского государственного университета по итогам научно-исследовательской работы за 1971 год: Секция общественных л гуманитарных наук (тезисы докладов). - Кашин эу: Кишиневский государственный университет, 1971, с. 250252 (0,1 с.а.).

34. In.exactita.file tipice la articulares diftongului / 'ou/ din linba englezä. -ins Probleme de lingvisticä, stiinfä lite-rara si didacticä: Materialele conferiniei ¡ftiinfifice, Chisi-näu: Universitatea de Stat din IIoldova,1994,p.134 (0,-1 c.a. ).

S A M M A E Y

The report has been made on the basis of the published by the author scientific works and is devoted to the comparative-contrastive study of the Romanian and English diphthongs according to the data of roentgencinematography (¿-rays cinema), oscilography, roentgenography and spectrography. The nethods of investigation as follows have also been used: observation, lecturing, comparative,linguistic, statistical, pedagogical and other types of scientific analyses. In the experimen-tal-phonetical comparative investigation carried out by the competi _ tor the roost expedient and satisfying the aims of the work was the use of roentgencinematography as the principal approach necessary froa the point oxL vie» of the difficult dynamical articulation process which distinguishes the diphthongs formation.

In the varies published by the investigator the articulation dynamical characteristics of the Romanian diphthongs has been for the

first time described using ¿.-rajs cinema: their unity is substantiated, it is proved that the articulatory dynamics of the diphthongs corresponds to the syllable model having its borders and top. The con®etitor proves that the syllables-diphthongs are characterized by special distribution and correlation of tongue and prelaryngal impulses. The peculiarity of sneh syllables is the subordonation of consonant activity to vocalistic one, this differentiating them from syllables with other structure, The author comes to the con -elusion that the monophthongs and diphthongs from the point of view of articulation differ by an unequal correlation of tongue impulses and iopulses of the prs-laryngal zone of the pharynx and have ■ different durations. The "diphthongal" feature of tensity is manifes -ted in the diphthongs, continuously developing on the length of both elements and in such a way uniting them in the diphthong.

In his scientific works the doctorate for the first time investigates, compares, describes and gives the classification of the Romanian and English diphthongs from the articulatory and acoustic points of view, points out their similar and differential characteristics due to which he works out approaches and methods of training English diphthongs pronounciation in groups of Romanian stu -dents. In the context of this the conducted investigation has lin-guistico-theoretioal and didactico-practical significance: it contributes to Romance philology, to comparative-contrastive Unguis -■ tics and to English didactics in Romanian groups.

РЕЗЮМЕ

Доклад составлен на основе опубликованных автором научных работ и посвящен изучению дифтонгов румынского и английского языков в сравнительно-сопоставительном плане по данным кинорентгенографи-рования,осцилдографировангя,рентгенографирования и спектрографиро-вания. Были также использованы е такие методы исследования,как: ■наблюдение,аудиторский,сопоставительный,лингвистический, статистический, педагогический я другие виды научного анализа. В проведенном соискателем экспериментально-фонетическом сопоставительном исследовании наиболее целесообразным и отвечающим целям работы было применение канорентгенографирования как основного приема.необходимого в связи со слоеным динамическим артикуляторным процессом, который отличает образование дифтонгов.

В опубликованных работах диссертанта впервые на базе кино -рентгенографированвя описывается артикуляторвая динамическая характеристика дифтонгов румынского языка,обосновывается их целостность, аргументируется, что артикуляторная динамика дифтонгов соответствует модели слога, дивящего свои границы и вершину.Соискатель доказывает, что слоги-дифтонги характеризуются особым распределением и соотношением язычных и преларингажьных импульсов.Особенностью подобных слогов является подчиненность консонантной активности вокалической, что отличает дифтонги от слогов иной структуры.Автор приходит к выводу, что дифтонги и монофтонги в артикуляторном плане различаются неодинаковым соотношением импульсации языка и импуль-сацаи преларингадьной зоны фаринкса и обладают различной длитель -ностью. В дифтонгах проявляется "дифтонгический" признак напряженности, непрерывно развивающийся на протяжении артикуляции обоих элементов и тем самым объединяющий их в одно целое.

Б своих; научных работах диссертант впервые исследует, сопоставляет. описывает и дает классификацию дифтонгов румынского и английского языков в артикуляционном и акустическом планах, выявляет их сходные и различительные характеристики, на основе чего разрабатывает приемы и методы постановки произношения дифтонгов английского языка для групп с румынским языком обучения. В таком контексте проведенное исследование имеет лянгвистико-теоретическое и методико-практическое значение: оно вносит вклад в романистику, в сравнительно-сопоставительную лингвистику и в дидактику английского языка в румыноязычной аудитории.

ANEXA*

C on tfiaatul

1. Hoentgencinematogramele diftongilor limbii rom&ne

, t V / * / v- ,

/ el, au, ai/........................................•» 71

2. Oscilogramele diftongului / 'au/ din liaba ronsná........ 72

3. Parametrii diftongilor, nonoftongilor ¡si vocalelor In hiat ale vorbirii roinfine§ti( in baza analizei oscilogra -r.elo^/................................................... 73

4. Durata sii intensitafcea diftongului / 'au./ din liaba romana £n cuviatele "dan, bau, cau, gau".................... 74

5. Matri£ele diftongului /'ai/ din limba romana............ 75

6. Clasifioarea diftongilor din limba romana............... 77

7. Gradul de apertura a vocalelor limbii romane dupa posi-bilitatea lor de combinare in diftongi.................. 78

8. Durata mijlocie a diftongului /oá/ ¡si a aonoftongului/a/ conform datelor kimografice ai cinematografice.......... 79

9. Spectrogramele, chimograaele qí videogramele aonofton-gilor diftongilor din liaba romana si englezS........ 80

10. Vocalele in hiat care nu formeazá diftong(in baza video-gramelor din liaba romana)......................................84

11. Pozifia organelor articulatorii la pronunfarea monofton-gilor limbii románe..................................... 87

12. Pozi^ia organelor articulatorii la pronunfarea diftongilor limbii engleze...................................... 88

13» Clasifioarea diftongilor din liaba engleza ............. 96

*

Anexa confine materiale experimentale obtinute la roentgenci-neaatograf, oscilograf, precum 9i materiale ale altor foontisti experimentalist!, care au fost folosite la scrierea prezentului Referato

14. Clasificarea monoftongilor diftongilor din limba englezá............................................... 97

15. Diagramele diftongilor limbii,engleze (glisarea de la

un element la altul).............................................98

16. Diagramele diftongilor limbii engleze §i variantele po-sibile ale pronunjárii lor............................ 99

17. Opozi^ia diftongilor limbii engleze £n perechi........ 101

18. Fonografemogramele diftongilor din limba romana si englezá................................................. 102

19« Program X . Materialul lingvistic de limba romana pen-tru ceroetare cu ajutorul roentgencinematografului o se i lografului........................................ 104

20. Program II . Material lingvistic de limbá romana pen-

tru inregistrare la oscilograf.........................................105

21. Program III. Material lingvistic de liaba remana pen-tru filmarea organelor articulatorii exterioare £n dinámica. ............................................................107

22. Din bibliografie...................................... 109

23. Eecenziile publicate la lucrárile monografice ale con-petitorului (5)....................................... 117

26. Structura "Studiului..«". Problemele tratate in lucra-rile publicate de competitor la temas "Studiu coapara-tiv — contrastiv el diftongilor in liaba romana si <engleza ' (la baza roentgencinematogramelor, oscilo-gramelor, roentgenogramelor ¡ji a spec trogr ame lor"..... 124

I. Roentgencineaatograaele diftoagllor limbii româae

Elenentele diftongilor /'eï/, /au/, /aï/ ^n plan ooxaparativ.

Diftongil I mi / /а / _ 677 I и I -683

Dlftongul /аГ/ / a / _ 1185 I i / -XX94

Parametrii diftongilor, monoftongilor si vocalelor in hiat ale vorbirii romane^ti pe baza analizei oscilogramelor

Cuvantul, Durata, Hi/sec Intensitatea maximal^, mm Krervi nyi tonului principal, fot

sunetul, hiatul consoana primul element; mono-ftong al doilea element al dinfton^. diftong, mono-ftong cuvantul in mtregi-me propor-tia element. consoana primul element, mono-ftong al doilea element al dinftong. consoana primul element mono-ftong al doilea element al dinfton^.

bei 138 206 144 350 483 1,43 3,5 9,5 6 203 240 235

lai 93 203 110 313 402 1,84 7 10 7,5 233 235 217

dai 73 222 130 352 425 1,7 3 10 7 211 217 233

dau 72 218 110 328 398 2,16 2 10 5,5 227 233 231

da 72 240 - 240 312 - 2,5 10 ■ 200 218

ta - 230 - - - ■ - - - 216 -

bo 115 243 243 358 - 2,5 10 - 210 231 -

ilftlV 98 174 190 364 570 - 5 8,5 6 125 231 233

ai - 212 106 318 318 2 - 10 6,5 - 225 240

a i - 244 236 - 244 236 244 236 - - 9,5 8 - 226 220 -

e - 216 - 216 216 - 8 - 233 -

Durata intesitatea diftongului [au] din limba rom&ná in cuvintele: "dau, bau, cau, gau "

<1

Nr. Cuvintele Durata, msec Intesitatea maximS, mm

prima coponenta a doua components diftongul in intregime prima components a doua components

1. dau 218 110 328 9 5

2. bau 216 108 324 9 4,5

3. cau 216 110 326 10 5,5

4. gau 220 110 330 10 5

ti a t г 1 t е 1 е diftongului I ai, din Ximba románS

I" Natrita nr.I. Diftongul Xa "nceputul cuvíntului

ili 1311» líUU ¡i lí рг

i- lili í 1 I I i [ i

K1 ! . i 1 1 ! I 1 j 1 i i

ЧГГГ j"!' '" " . CLUi I

3 V t «i ; i.LL . . . 1 1 1

* j i j J ! 11 itr

3 h i ' ! ¡ TTT 1 | j |

fa к ¡ ... ..]*_._[. ¡ J..L

1 s 11 ¡ i i >, . 1 : ! i

1 i.rtTj.^ ! l T T {

n f 1 P 1 . ..li. .... »1 1

V ¡ M i i : ; ! II» i

, ■ ^TT ! , í ¡ I t

r k ТГ

; 1 ' ! | 4 ' J -bi-

¡; 1 M ! . ...!. 1 1 >1 !

H 7T~ U i -fj 1 ; r I ,1 1

...: .1.1 1 ..L.i

■ i 1 4- 4iU-

(3 V ! i 1 i i ■ ! !

id г 1 ' ¡ ■ ! 1 ; : • ! i it

aib¿, Albec, ai baie, ei bada aida, aide, aidaas, el ¿at ai fsjíe, sí íloare, al írate el gusá, ai gura, ai gbta"á el has, ai bedu¿, ai h&x ai carta, si carne allaltS, ei lele, al laaja ai m&aü, ai zscü, ei capa ai cou^, ai nai. ai negru ai parte, ai paira, Jd-petri ai ceas, ai ceapá al gean, ai gaantá, ai gen ai ranas, ai rís, ai газ£. el ¿urat, ai jueat, ai Jale el ai sapte, ai ?г»эе

aisberg, aisíild, ai sota ai tras, ai taté., &i trei ai faxa, ai ffisut Ai mu, ai var, ai verde ai íáJe, ai »»era, al гее»

2< Hatri^a ЦГ* 2, Diftongul la mijlocul cuv^ntului *n"tre ccnsoane áiferite.

1 5 'i' s 1 1» II <г 13 I) 15 Ib i) It и fQ

j i

i Я

t i Tt~ - - -

3 V

% -

s 1 ь » - -- Г -

*

i >

r * i -

1 и *

II r

<(

it 13 i'V TS" -

¡r - - >-

1 л -

/

¡t » с *

1 - - - - -

Í» V « "i

i 4 i

bairaaurí, baidír. toair»«, bairaa daibQ¿, dales, daira, dairaa, Dale Sedaos, faiaá, faln, íait gaicá, gaibg, gsiie, gaibarace,Gel<ia.u hailuc, hala©, baiaaos, b&itá, haido? caicac, caiaacao. ceimacaa, cainic 1albur, lalbis, ieitaotir, 71aicu malea, aaiütru, saldan, caibs, naica, nailon palepresec», Palcu, paiagrezecalea cealriic, ©»aiElca, ceaiüAri»

ral ti, ra1-1, crainlc. Bal cu Ha¿ais*

jjalbá, falta, ^alzeci, ?alda¿ satvwi, ealgiu» asidecar, Ieaicul taicá, taibio, talaá, taiía», talfua falo 4

vaicár, valOrs, Svaiter. val cioai 3fiiasf, saicát zsHet,zalbar

Stetrita 3> Diftongul la mijlocul cuvintului 5ntre aceleasi consoace.

baibarac, b&ibarace, ^ ai—"bai, b»-i, tâlale <Lai Diana, dai drmà

k&i-ùai, bai hatde

caicciu, cal-cai

lai lait, lai-lai, Cariai!

aaicujà, eaiau^âri, maiauÇoi

sai-n&i, 12—ai noua, o-ai nanti

paa-pai

aai«»BSLi

tsd-tai, TaiU, tai tare Ç-ai—ç-ai

Tai-vai, rai rai«, vai V&l#a

Matrita nr. f. Diftongul la sf*rsitul cuvîntului.

i t 3 1 5 fi* 3 9 « il i it - t i) M

(t[ti\ 1

1 X

1 w t

3 f *

y t <

J K *

b k *

) L )

** *

M *

1« r *

tl ■1/

u "T * i

u r- *

1V ? *

1i / t

n 5

tl * *

l( fx

!»

ii

baltîntr«bei, cû bai,Cotorobai, atrîabai

dai,sudai, Valdad.Saldai

îagînfai, puf ai7

atrig&i, alergai., alun gai, Gai

haï, iiihai, diaai, boitai

cai,«cai, uxcai, uscai, Àlaeai

lai, plai. alai,3uflai, Aculai, Cul ai

sai, nuaai, tocmai, ladrLniai,Ciuaai

nai> sue ai, cuD'iûai, înel^ai» Dunai

pai, îaçropai, pupai, pospai

ceax, duceai, aacaad, lucaai

tugeai, plinge ai, asrgeai

rai, scuturai, erai, tr&i,. grai

rujai» ruj ai?

£agro?ai, inroçal

sai, «u sai. Iaait ous&i

tai. itai, iuçtai, seuftai

crural, agitai, lâtiàtai

▼al, traavsi, Cgravsi

au2 ai? cristalizai

-o -o

co

s

o >i

CO

-3

o a o-

a

M

a

¡B

cr

p. p

fS

K «t o a w

g"

O*

o*

»

a «

Deao hise Medli Xnchise »1 «+ p o / "" ï "S « / ? P>< y'

Variant a larga a P m 4 P H* as pKrt № Variant a largà Í Variant a ; îngustâ Variant a largâ a p SU SB îûi » 7-8 ? ?? / Si ^ K « M-C+ pi / p. fi I» C <s>/ ® >a -c+H y ci H* Pïi y fi p a y H H H1 / p <+ o / H i* o / ® ' &

Anterioare propriu-zlae

N - Anterloare retrase

Centrale

y o " "S k .....>' 5 Posterioare avanaate

Post erloare propriu-zise

,co

O K-*

λ CO

tí H-o £0 4

P-H-Hj

a

oq

f°

o H

pi h-

a

H h-

B o-

m

i Iff

tux

■(. gftaout de apertura avocalelor umbii romane oupa posibititatea lor de combinare In diftqnsi.

2. GRADUL DE LOCALIZARE A ARTICULAR» VOCALELOR LIMBJI ROMANE DE LA ANTERIOR SPRE POSTERIOR (dupa Ai.Rosiîtl, Si., ix, p. M3 SI M«l0fiqes.../p.<ail. Ход CaXota)

\ Dupa VCUIL Vcu-¿««(À ANÎEBIOARE CENTRALE POSTERGARE

fÁRÁ UBlAtlIWe CU UBI»' mon

satMtj -y?

VI. UMUltt Su su. U*. la 4VL S4 «SIL П«. in. «t.. AVL

\í) X o 2 1 i № i. (f i •< cc 3 H tt La a « vi a э о < « о

il ц- w 2

i л (<) 3

a cu z £ £ (Û k

'à £ M 4

Û - 5

Ä - 6

« 5 • •r> m A - 7

<1 г " 2 3 4 5 6 7

6RA0UC DE LOCALIZARE К LA ANTERIOR 5РЯЕ POSTERIOR

l\of£r. In pcranteae se dau liftrele propuse spre o reprezenía ortografíe júnetele aaífobíce.

D u r a t a

aijlocie a ¿iftongului I ok t <3i a norpf tonfului ¡ a / :n envíatele: tojscS, ttxc", bo£jb3, bab-t, coas"5, casä, coate, patl, so are, sare conform datelor Icinogrsfice si cinewatogrefice ( dupñ Hosettl A.)

a) date fnregistrate la kimograf

Nr. Enregistrements au îimopraph e (1956)

d'ordre Le mot Mots isoles

Di- Elements de la Voyelle

phtongue diphtongue

oa 0 a a

1. TOACA 19,37 5,37 14

2. TACÄ - - 18,34

3. BOABÀ 22,61 6,48 16,13

4. BABÄ - - 19,75

5. COASA - -

6. CASÄ - - 20,36

7. POATE 23,46 6,68 16,78

8. PATÄ - - 19,37

9. SOAKE 28,31 6,47 21,84

10. SAEE - 25,05

Durée moyenne 23,43 6,25 17,18 20,57

b) date înregistrate la cinematograf

Nr. Le mot Enregistrements sur pellicule cinematoffraphiaue (1956)

d ordre Mots isoles Mots dans la phrase

Di- Elements de la Voyelle Di- Elements de la Voyelle

phtongue diphtongue phtongue diphtong-ue

oa 0 a a oa o a a

1. TOACA 22,83 5,66 17,16 20,66 5,16 15,50

2. TACÄ - 20 . 14,16

3. EOABÄ 23,16 5,50 17,66 . 16,66 4 12,66

4. BABÀ 20,66 14,83

5. COASÀ 23,50 5,16 18,33 - 13.50 4,50 14

6. CASÄ 21,50 13,16

7. POATE ¡ 22,50 5,66 16,68 14,60 4,16 10,40

8. PATA - - - . 20,50 - 14

9. SOARE 1 27,50 6,33 21,30 . 19,33 4.83 14,50

10. SAKE - - 25,83 - 24,50

Duree moyenne 25,15 6,12 18,22 21,69 18,11 4,60 13,41 16,13

Spectrogr suele, chiaogramele si vlàeograatele monoftongilor si diftongiior din limba roaâu?

çi englezä.

- ? « iS ^ - * «S

ChimogrameXe cuvinteXor "papá" si "lur.ga".( ïntroducere fr>, Xingvisticá.-Bucuresti, I965,p.57. Sunetuilaí din aseste envíate se aseamäaä cu sunetui/з/din diftongii centraXi din Ximba engXeza / ia j ,¡¿j/, /usl .

Spec tro grameXe cuvinteXor "in", "a pixi" (Ciça Gojin. Consoa-neie Ximbii iiterare moXdovenesti.-Ghiainäu, 1969,p.167,X99. SuBetuX i i I din aseste cuvinte este asemSnätor cu primui eie-ment aX diftonguiui din Ximba engieza /ie/.

s SONAS!»»v( « " У AY Et fC7fltCC<3, . P'MC H i

4fvf'

' .iooo •jooo

s ü н, а т; о m

Ol О." 0'3 0 4 OS' 0 Ii о 7; 'Oís

Spectrogrила cuvantului "Sunato3re" cu diftongui / oa,. ■ i ' ■■!

w И, «" Г :

ML

tí.

f-1

í Ml» V

Hk^ 1

V -

1

M» *

i П >

spectrograms nonoftongilor , i: , <i;¡ ai a diftongului / aï; din liaba englez^ fraza " and Ve'11 take a dozen".

............... ■ ••

h! .;' /«/ ' öpectrogamele i.ionof tongilor j i: , a : ¡ si dif tongului / áí /

din lirnba englez^ (Dupn V .Vassilyev.)

т

'¿m ш

Члб' !0ù6 ■w

Y

л.-

6 ■■ ■ " ■ ■■ I 1 ' 'i;, i-i; 1

Spectrogramele COTrntelor "slab", "slabi","roib"

t . ! í

ЩЦ

Ken*

w¡o\

SX ;

i ,i¡

MSÇ. Ш-ам1 Жиг глчг-' ■m'j

тц

■'.«¡ГЙ "

í-.'f .Г;;»'*1-^.'и

¿SmiíillMWii'^'i^.

H

TTT

«se

ЛШ' »?

Ш-tum-, . mu' moa

МО '<;

A

Spectrogramele cwrintelor "roibi", "schimbi"

. ft»«'

asa»

- IPÄ«

ifc'ÄSi ' ' > . . ■ 'У _

о и Z ]~r~

Spectrogramele euvintelor "a auzl", "aua", "auai" (Dupä Gogin.Consoanele limbii llterare moldovenesti, Chisinäu, 1969,p. 90-93, 136,137) .Sunetul final / 1 / se deosebeçte de elementul al do ilea al diftongilor descendent, ргесищ si de semivocala lj / .din liaba românS.

Videograaele diftongulul / ea I din liraba roBi-Snä ?n cuvintele "teamä", "suae a" (DtçS ßojin Gh.)

Cuv'ntul "Teamä"

.№83 •7DPâ

me i-as

kVÍ

Cuv'?ntul"au2ea''

Vocale

an hiat care nu foraeaz* clifto 135 dup;" Gosir. Gh.Yccalele :n hiat Wjsût. îjj limba uoldovencasc',G'ni e5iï)S.u,ISô6, Guvintele;preelectoral, vacuwn, ounor, aiitoindicatie, auto'ncilaire, ai ce da.

г% '¿te}. ,.t ''

Iff и '1

•••A.' •• • fSíá

Swif-

ий 1 1

11 r'L Í i

,Й!,

íT£$5!£3t кзо™

iSBO ' , 2Ш tito . ¡ teso ' : asa

îaKaaT

. 280

о

u

/ео

гос.

j

200

■ 'У/Ч»

'H

i» Г

i • -vv ' ^ ■

... Уi t . í % » 11

ti ...'...'r"ч;\.^-^í-rí -, . \

•л- V.-- .í .'. '¡-i.. i*.'"^'"" - » '- 'Jtr^-.j.lli. ЛГ. ___33 'ii!*.^.'! w- ^^ .... L .A -

mr . aa //г иг чг чг so 120 no 120 ш u t o iridic a t i e

tm ^

Pozit-ia orgsnelor artlaulatorii la pronunta-.'ea

nonoftcngilor liiabii roafoje ( du??. BSd'r^u D.) (roentgeno;irafierea static?.)

foaltja orgaaclor articulator!! la pronuntagea diftonsilor liafcii engleze *rt baaa roentgeno-grauelor ( dup«. Hala В. )

Al dollea elwnprjt al diftongului j ou ¡ "If s so" (Este a fía)

Paza initiais al eleasentului do i al dif tongvlui [au I 'n espresia "My hotel1, (Ho te luí ¡neu) .

DiftonculjaiJ .

Poziiia organelor articulatorii la pronunt^rea priia-oXui element al diftonguiui / 'ail in cuv'ntuX " My " ( Al ..:eu).

Diasrasia eor.p&rat^ a poziviei oresnelor articulatorii

la pronunts'.rea ¡jionoftoRgilor/Ai./a:/,/ £ (i)|>/a2j» w

•'but", in "All!" , in "My', -n can'' ( dar, Ah, al neu, Eu pot, S'a sint ?'n stare, C2pe.bil).

Diftoagul I 'eî I .

diftoncului I et I "n " Today " (Aet"zi)

Positif, orgrcnclor articulator!! la pronur.tarea monoftoïisulvi I il în ''You bid''(Tu cori,rori, inplori) .

D i f t О n gu 1 j'jï I .

Pczitia organelor articulatorii pronunísrec pri-nuliii elnment al dix tcnurului I 'sí / ?n "$he boy"" (Báiatul) si "jay bo-'-' (Bäiatul. neu)

¿.rtiCTôlatorii la pronunvarea aonof.tonçilorl Э /, jo : / si j o ¡ cadr"Ul dif.toriGulid /'vï/în cuvintele "got", "loor" si "the boy" ( priait, m"., bäiatul)«

H f t o a su 1 I ¿3 I

priEiului eleuentjei al 'iif tongului / Cj / ? n ''A bear"(Urs)

У о g i Ç i a organelor articulator!! la pronunÇares diïtongilor limbii engleze conform datelor de roentgencinema

Diítongul l'aï i

Doftongul / э! I

Dií-tongül/'ejf.

(Dup& TrahteroT A. Practiceskli cura fonetichi angliistogo yazíka, Moskva, 1976)

Çlasifiearea dlftongilor din limba englezä I a,/al/ , /'oui №¡, ,

Diçiâ aper tura Dtçà locul N. de artiN aulare - gra-N dul de N. apertura N. (variable) N » m ä N .sa o b 4J P. ff O k Pt ! Anterioare retrase Centrale (Ü h a¡ o O •rl (3 fj ta o a iö a a o cd № <U C) h S (0-H O N ti ; œ -H +> (H m o, ¡ s s 1 a

o 0! S : a ! Variant a íngustá

Variant a largâ / ¡il tv / 1«/ ñ

Medli Variants îagustâ / le/ / \ ¡OI

Variaata larga •tv—/ y № S \

o m •h •g ta 4) ö Variants îngustâ / N..

Varianta larga 1/ lai

Dupä Vassilyev V.English. Phonetics,Leningrad,1962,p.31. (T'abela a fost supusä actualizar!!)

Ciasificarea monoftongilor çi díítongilor din ümba engtezä.

Vocalele fonetics engleze

Anterioare Mixte Posteriaare

o> с i: u: u

с a:

с e гг э 3'

5 Л a a;

CT) ia ¡9

о a О ei ca [ai] [au] ou Di [за]

Dupa Dickushina O.I. English Phonetics, Moscow-Leningrad, 1965, p.76

Vocalele

Anterioare Mixte Posterioare

u:

o>

с

о & 1 э:

о

с

о е e Л

s a:

аз 0

a:

'5> с ¡э (ua)

о ei ou

« О £Э (ЗЭ)

ai au ai

Dupä Dickushina O.I. Fonética angliiskogo yazâka, Moskva, 1952, p.52.

E iagraiaele diftongilor liiubii engleze (Glisaxea de la ш element la altul)

Sprache, Leipzig, 1%б, p.67,71.

Eosova, p. 40.

Oup?. Trahterov A,L. Pr-actices'.cii curo fonetild. angliistogo уаз?3:а,ыо!зо-»а,197б,р .I27,I<+5. 98

Diógrarnele difto¡^ilor Hábil eligiese ni ygriantele posibile ale pronunt irii lor dtipi. yard G. The ïho-netios of English, Cambridge, I93I.P .56-102.

У aria átele posibile ale pronunt",rü diftonsilor liir.bii engleze dupä Giiason Л.С. An Introduction to the Pronunciation of

uiftongul l.'eï I Diftonsul /01/

OpoziVia diftonsilor limbil englezr- în perechi

lail /31/ /33/ 03 (3H) /¡0/ /53/ /00/ /-3/

/ei —ai / bay — buy /ei —01/ bay — boy /ei — au/ bay — bow /ei — 0 «/ (/33/ bay — bow /CI — 10/ bay — beer /« — E0/ bay — bear ,'ei — oo/ bay — bore /ei — wo/ bay — bocr

/31/ /ai — 01/ buy — boy /ai — a«/ buy — bow /ai — ou/ (/*'/ buy — bow /.H — 13/ buy — beer /ni — EO/ buy — bear /ai — oo/ buy — bore /¡11 — M/ buy — boor

/31/ /oi — ati/ boy — bow /01 — 0«/ (/'»/> boy — bow /01 — Ifl/ boy — beer /01 — to/ boy — bear /01 — 00/ boy — bore /01 — «0/ boy — Ivor

/a«/ IM—Oil (/'«/) tow — bow /ai< — is/ bow — beer /a« — ca) bow — bear /»■< — 03/ bow — bore /33 — no/ bow — boor

loa! <M'/) / o:s —10/ (/»</) bow — beer /OH —£3/ (/»/) bow — bear /03 — 03/ (/W> bow — bore /03 — S3/ (/*•-</) , bow — boor

/w/ /10 — £,1/ beer — bear /10 — 00/ beer — bore /10 — vol beer — boor

/«/ — /w—oa/ /so — h»/ bear — bore bear — boor

/33/ /00 — I<«/ bore — boor

ûupâV.A. Vassilyev ¡Bngliah. Pborjetics.A theoretical course.Ilisher School

Publishing House, Moscow, 1970, p.199.

gonograf enograraele diftongilor din limba rom&na engleza

Fonografemograma diftongului /auf din limba romana nr.I.

- autograf, autobiografie, august, aut

- Caucaz, tautologie, pauperize, pauper

-— au.

- sau, inha-fau, dau, alergau, stau, lau

- urcau, Sauca, varsau, adunau, dirijau

Ponografemograaa diftongului /au I din limba engleza nr. 2.

out, ounce, noun, pound, blouse, house owlet, brown, crowd, powder, now, how caoutchous

bough, drought, doughty, plough,sough

Foaograiemograma diftongului /'ei/ din limba romana nr. 3.

- seismograma, seismograf

- tei, cei, bei, zei, lei, clei, chei jeij—-ei - suveica, ^iseica, leica, seim, reica

- scurteica, crimpei, patrungei,treizeci

- Macovei, dumbravioarei, inertiei

table, paper,fame,lenonade,change gay, play, day, gajer ,lajdelay aid, train, wait,pain,sail, rail beige, feign, eisteddfod, heinous grey, they, survej,, surveyor cafe, £lite, d£but, pate, glace creche,sulde, manage, sWres crepe-de-chine, tjite-a-tjite, f£te entree, fiajacee, fflatinee^eejpuree bouquet, bouquets,ballet,cabriolet gaelic,phaeton,brae,Mae West, straight gaol, gaoler gauge aye

kef, ukelele, deaesne, edelweiss breai, great, steak, yea ejj&t,neighbour,heij^,nei£h,a Eeigh eyot

dejeuner pince-nez

Program I

Materlalul llngvlstic de lisiba romana pentru cercetare ctx ajutorul roentgencinematografului ¡?i oscilografulul

I. bel 25. gal 49, chei

2. pai 26. te-ai 50. ghe

3. m~a 27. pau 51. cüe

tai 28. te—a 52. teilor

5. ta 29. de-ai '53. laúd

6. dai 30. au 54. ai

7. da 31. de-a 55. 0

8. 1-ai 32. le-ai 56. 1

9. ca 33. chea 57. u

10. nal 3*. ne-ai 53. ei

II. ga 35. ghea 59. bai

12. la 36. le-a 60. a

13. cai 37. cheai 61. lata

It. na aa. ba 62. t eiul

15. beai 39. ne—a 63. i (scurt)

16. gau ■40. gheal 84. baiul

17. cau 41. bau 65. e

ia. bea 42. ei 66. mai

19. tau 43. dau 67. ¡naiul

ao. mi—al t4. pei 68. tei

21. pea 45. pa 69. te

22. be pe 70. dei

23. peai 4?. ghei 71. de

24. jaea 48. naiv

Propozi^ia; "Ai stiut oa ei au venit?

i"rograni II

M a t e r 1 a 1 u 1 lingvistie de limba roméná pentru investigare la oscilograf

I. iei 23 . d 55. lup 82. unghi 109. Ada

2. ai 29. di 56. lupi 83. chem 110. baba

3. ui 30. í 57. cartof 84. cbeai III. vava

4. Si 31. S 53. cartofi 85. an 112. dada

5. eu 32. ghi 59. dent al 86. anl 113. dádea

6. lu 33. h 60. dentali 87. ban II*. mama

7. Su 34. hi 61. sot 88. bani 115. nana

8. íu 35. m 62. soti 89. ar 116. ara

9. uu 36. ai 63. gingas 90. ari 117. lala

10. ia 37. n 64. gingasi 91. real 118. sara

II. le 33. ni 65. sincer 92. re al i 119. laic

12. io 39. r 66. slnceri 93. asea 120. ai el

13. P 40. ri 67. car 94. asezi 121. aist

14. ua 41. 1 68. csorl 95. apa 122. peire

15. uo 42. 11 69. ceh 96. afara 123. sleit

16. uf 43. a "0. cehi 97. atare 124. teioa

17. ea 44. i 71. z 93. casa 125. taur

18. oa 45.i(scurt)72. zl 99. case 126. autor

19. á 46. • 'e 73. bob 100. asalt 127. ciaun

í 47. í. 74. bobi 101. asará 123. plai

21. i 4«. á 75. brav 102. 129. se ai

22. Si 49. oi 76. bravi 103. asa 130. vai

23. z 50. ai 77. vínd 104. cere 131. hai

24. b 51. au 78. •vinde 105. ara 132. maicS

25. bi 52. ua 79. •vrajá 106. acaret 133. chei

26. V 53. ei 80. vráji 107. oho 134. clei

27. vi • 54. ou 81. ung IOS. aho 135. he i

136. mei 165. ieftin 19*. copiii 223. ouX

137. seim 166. iod 195. Xeii 22*. vere

138. seif 167. piesâ 196. zeii 225. mere

139. hei 168. voios 197. eh in 226. cere

1*0. fii 169. iute 198. Xin 227. apa

141. fit! 170. aiurea 199. hin 223. aga

1*2. no i I7l. ziua 200. vin 229. gaga

X*3. soi 172. pioua 201. f?n 230. Ana

I**. boi 173. on 20 2. sin 231. fiecare

1*5. ploi 17*. rouà 20 3. gros 232. viitor

1*6. foi 175. sauâ 2C4. Xinä 233. viiXor

147. cäi 176. noua 205. pic 23*. meiXor

1*8. lui 177. plou^nd 206. Hic 235. caisä

1*9. ràmîi HB. iasea 207. Licä 236. •sfio s

150. sau 179. teamâ 208. cica 237. aXuat

151. n-au ISO. caXea 20 9. neica 238. XUS2

152. lau iai. sare 2X0. vii 239. Xocuintä

153. mi-au 182. soare 2X1. räi 2*0. gras

15*. haus 183. oare 212. sui 2*1. nas

155. ciau IS*. apuu 2X3. uimit 2*2. vamä

156. ieu 185. continuu 21*. ?i 243. vaXe

157. viu 186. hXeio s 215. neu 2*4. caXe

153. ou 187. epopee 2X6. flu 2*5. jaXe

159. nou 188. vine 217. t&u 246. norä

160. bou 189. bine 218. griu 2*7. sora

161. säu 190. Zina 219. lu'nd 248. nare

162. rSu X9I. ziua 220. auz 249. dor

163. atea 192. sine 221. auditiv 250. sare

16*. iarbá 193. line 222. . acaret 251. mere

252. fere 262. lîn$ 272, vezi 282. cod

253. cere 26 3. mînS 273. verde 283. eft

25t. vere 26*. 7Înâ 27i. Europa 284. chit

255. lor 265. mía 275. sann 285. chita

256. for 266. jneii 276. dat 286. hoi

25?. nor 267. sine 277. lat 287. gol

258. bun 268. joi 278. catâ 288 . s?t

259. sun 269. jur 279. pot 289. fin

260. mun 270. geaia 230. hat 290. min

261. spun 271. ezi 231. cad

Program III

Haterialul

lingvistic de limb à romSnâ pentru filmarea organelor articulaiorii exterioare în dinámica.

X. te i / tei , It. na /nai 27. pau / Pau |

¿ ♦ pai ; pai/ 15. beai fbeai1 SB. te-a / tea 1

3. 1 ma 1 16. gcu |gau | 29. de-ai 1 dsaii

tai 1 tai 1 17. cau /cau / 30. au 1 au 1

5. ta 1 ta / Id. bea 1bea / 31. de-a 1 de_a i

6. dai 1 dai 1 19. tau it au i 32. le-ai 1 leai /

7. da jda l 20. mi-ai (¡aeai f 33. chea 1 kea 1

ô. lai î ' 21. pea jpea | 34. ne-ai 1 neai 1

3. ca |ca l 22. be /be ( 35. ghea I gea 1

10. nai 1 nai 1 23. peal ipeaii 36. le-a / lea i

II. ga ¡ga 1 2H. i-ea ¡mea 1 37. cheai / 3ceai|

12. la (la i ¿5. gai | gai 1 3¿. ba / ba /

13. c¿i / cai 1 26. te-ai /teal/ 39. ne-a 1 nea 1

40. gheai ! Geai 1 5S. ei i ei / 76. au /au 1

bau / bau ¡ 59. bai 1 tai 1 77. venit / venit/

42. ei 1 iei i 60. a 1 a 1 , 7ä- ou

43. dau 1 dau 1 61. i at í 1 iata¡ 79. ci 1 oil

44. pei / Pei 1 62. teiul 1 teiul1 ЬО. 1 Э 1

45. pa 1 Pa í 63. i ( sc-urt ) / i 1 81. i 1 £ 1

46. pe 1 Pe i 6*. baiul / baiuL ¡ 82. t it 1

47. ghei 1 Seil 65. e le 1 83. ci HJ i i

43. naiv 1 naiv 1 66. mai 1 mai 1 8*. ei ¡ä3 ii

4У. chei / jeei í ¿7. raaiul 1 naiul1 ! 85. a 1 a 1

50. ghe 1 ge 1 68. tei 1 tei 1 86. 3 »3 1

51. che 1 3ce i 69. te (te 1 87. f i f '

52. teilor 1teilor1 70. del 1 dei 1 88 . В 1 s 1

53. laud / laud 1 71. de 1 de 1 ¡89. h 1 h 1

54. ai ! ai / 72. ai 1 ai i « V-' 1 90. u« l и i/

55. 0 / o 1 73. stiut 1 Jtiut 1 91. foi ( foi (

56. i 1 i ' 7t. c" / С 3 1 92. пои 1 пои 1

57. и У и < 75. ei 1 ei 1

ïropoaifias "Ai ntiut о a ei au venit"?

/ ai Jtiut les ei au venit /

Pzo£ra¡aele conÇin si cvasicuvinte.

Bibliografía selectiva

1. Avran A. Contribuíii la studiul fonologiei lirabii ronâne.A

títudii <?i ce r ce tari lingvistice, l957,vol.VIII, nr.I, p.133-204.

2. Avraw A. Henarques sur les diphtongues du rounain.-xn:

Recherches sur les diphtongues roumaines.— 3uca— rest:Edn de 1'Acade.aie de la P3B; Copenhague: MunJcngaard, 1959, ? .135-143,

3. Alchcianova 0., Helencuk D. The Principles of Linguistic Con-

frontation. Jo scow: University, 1977.- 176 p.

4. Balaban P.P. Fonética lirabii spaniole.-Chlsin5u:Uru-Versitatea

de Stat, 1973, 75 p. 5-. Berejan 8. Studierea confruntativ-contrastlvr. a nicro-

structurilor lexicale.//Revista de lingüistica si gtiint?. literarâ,l99X,rsr.4,p.54_60.

6. Bogdsn l'i. Fonética límbii englese.-Bucureati-.Editura

stiiníifica, X962.-3X2 p.

7. CaXota I. Contributif la fonética si dialectología limbli

române.-CraiovaiScrlsul románese, 1986.- 296 p. 8 . Caaacu B., Marioteanu U.C., Chiosa C.G., Gutu P.omaXo V.

A Course in Contemporary Roroanian .Third ed,-Bucuresti:Editura didactic? si pedagógica, 1932 — 710 p.

9. Chiï oran D., Par log H. Ghid de pronuntare a limbii engleze.-BucurestitEditura stiiníificS si enciclopédica, 198 9.- 208 p. 10. Cincilei G.ü., Juaghietu M.S. Stuiiu corrparat al geBUlui ?n limba francezâ si p.oldoveneasciâ.-Ghisinau:

Universitatea de Stat, 1973.- 76 p.

IX. Cogalniceanu G. The English Phonetics and Phonology.-Iaçi: Chemarea, 1993.-354 p.

12. Copceag D. Consoanele române?ti urmate de ea ?n compa--

ratie cu consoanele uruiate rusesti./У Poneti-cä si dialectologie, lS58,nr.I, p.17-40.

13. Corläteanu IÏ.G. Ponetica Haibii ooldovenesti literare contem-

porane.-Chisin«u: Lumina, IS"ot-232 p. I*. Corläteanu Й., Zagaevschi V. Ponetica.- Chisin'Äx: Lumina, 1933.- 272 p.

15. ßiojcushina o.l. anglich Phonetics—Москва-Ленинград:Просвеще-

ние, 1965.- 203 p.

16. Dumeniulc 1.Й., Matcas Ii.G. Ponetica Ri fonologia (triplui

aspect al sunetelor vorbirii) —1Chi sin äu: ШЬ, 1976.- 47 p.

17. Gogin & .1«. Yocalele in hiat binar ?n liiaba inoldoveneascs.—

Chisin^u;ÇtiinÎa, 1936.- 208 p. Ib. Gogin G.Iii. Studiu. de ortoepie moldoven eases.,-Chi sin&u: Çtiinïa, I977.-IÖO p.

19. Gramont 11, Traite de phonétique.-Paris: Honore Champion,

I933.-J£.IIr 480 p.

20. Graur k., Rosetti A. Esquisse d' une phonologie du roumain.^

Bulletin linguistique, l939,vol.VI, p.5-2S. 21» Hala Б. English vowels in Phonetic Pictures.- Praha:

CäAV , 1958.- 143 p.

22. Hibbitt &Л. Diphthongs in aaerican speech.A Study of the

Duration of Diphthongs in the Contextual Speech of Two Hundred and Ten Male Undergraduates — Hew York: laorningside Heights, I9't3.~-S6 p.

23. Hollbroolc 1-u, Carmody Pr. X-ray Studies of Speech Articulati-

ons—California :Univc-rsity Press,1937. _ 51 p.

2t, Jones D. An Outline of English ïhon -.tics— Cambridge:

University, I9ö7324 p.

25. Lado 3., Pries Ch. С. English Pronunciation. -Michigan:

University, 1966— 192 p.

26. beontyeva S.P, A theoretical соигзе of English phonetics—

Москва: Высвая школа, 1933.- 272 с.

27. Marin V., Ciobanu A. Prac-ticun la fonetic? si sintax?-.-

Ghisinsu: Lumina, I9S8... 172 p. 2з. Merlingen ]1. Zur ihoiiologie der englischen Diphthonge und langen VoJcale. //Acta Lingvistica, I950-I95I, V, 6, S.¡37-93.

29. Morciniec H. Theorie und Praxis der nonophonenatischen

■Vertung (Zur Phonologie der deutschen Diphthonge) Kwartalnik neofilologicany, Vfarsaa-wa, vol.YII,nr.3, S. 203-216.

30. Kavarro Tomas T. Manual de Prononciation espaSola .Duodéci-

ma ed.- £a Hahana: Edicion Revolucionaria, 1968 — 326 p.

31. P'assy P. Petite phonétique comparée des principales

langues européennes—Leipzig:Teubner,I9I2.

32. Petrovici E. Contrit-uÇii la studiul foneaelor liaibii roniâne.//

Studii «si cercetlri lingvistice, 1955,vol. VI, nr.i, р.29-ЗД.

33. Petrovici E. la fonction phonologique des diphtongues roum-

aines ea , is et leur rapport avec les phonemes consonantiquea palatalises. //Bevue linguistique, 1956,nr.I, p.25-25.

34. Pike K„L. On the phonemic status of English diphthongs.^

Language, 1947, vol.23, nr.2, p .151-159.

Ill

35. Roland Arnold, Klaus Hansen. Phon et it der Englischen 3pra-cfce.- Leipzig: Veb Verlag Enzyklopädie, 1966.160 s.

36 .Recherches sur les diphtongues roumaines. Publiées par A .Rosetti.- Bucarest :Eds de l'Acadéaie de la KFR; Copenhague: Ejnar Hunksgaard Librairie Internationale, 1959.- 144 p. 37. Rosetti A. introducere în fonetica.-Bucuresrti: Editura

?tiintific:à, 1967._ 153 p. 33. Rosetti A. Recherches experinentales sur la diphtongue

royaaine leai .-in: Recherches sur les diphtongues roumaines.-Bucarest ;Eds de l'Académie de la RPH, Copenhague: ElJnar Munksgaard Librairie Internationale, 1959, p. 15-31.

39. Rosetti A. Recherches expérimentales sur la diphtongue rou-

maine I oa l . -in Recherches sur les diphtongues roumaines—Bucarest :Eds de l'Académie de la HÎR; Copenhague; Ejnar Hunksgaard Librairie Internationale, 1959, p.33-45.

40. Rosea P. Aspecte de tipologie are al $ a dialectelor ro~

Hanice (Vocalis-Tiul) sAutoref. tezei de doctor hab.—CliisitjSu, 1994,- 34 p . + 9 pag.anexrS.

41. Schlauch M. Language and the Study of Languages today.-

Viarsaav®-.Polish scientific publishers; London :Oxford University Press, I%7„_ 176 p.

42. Slama—Cazacu T. The experimental reversed speajcing, with

special vievi to diphthongs.-ïn;Recherches sur les diphtongues rouaaines.-Sucarest -.Eds de l'Acadéiaie de la RPR; Copenhague Einar liunksa— ard Librairie Internationale, 1959,p.125-134.

43. ^tef-inescu-DrägHue^ti V. СоарагаНе "ntre sistenul fonologic

al limtii engleze si cel al limbii romane—in: Aaalele Universitátíi Bucureeti:Seria «níinte sociale.—Buoure.?ti, 1%б,Г/, р.285-296.

44. Vassilyev V.A. English Phonetics:A theoretical course.-LIos-

cow-.Higher School Publishing House, 1970.-324 p.

45. Yasiliu Era. Fonología limbii гогаадо.—Pucure^ti : Editura

iííiinHflcá, 1965.- 150 p.

46. Zagaevschi Y. Sir.tagaatlca vocalelor sí oonsoanelor la ~nce-

put de cwKnt fn liaba moldoveneascs.// limba Ri literatura iioldoveneascS, 136 3, nr.4,p .40-49.

47. Аракин Д. Типология языков и проблема методического про-

гнозированяя.-Чосква¡Высшая школа, 1989.-158 с. 43. Артемов В. А. Экспериментальная фонетика.-Москва: Изд-во литературы на иностранных языках, 1956.- 228 с.

49. Банару З.У. it природе языкового звука.-а кн.: Синхроничес-

кие и диахронические исследования по романским и германским языкам.-Ккшинэу; ®гкинца,1983, с. 21-24.

50. Богородицкия 3. А. Введение в изучение современных романских

и германских языков.- Москва: Изд-во литературы на иностранных языках, 1933.- 184 с.

51. Бровченко Т.Д. Сравнительный анализ фонем украинского и

английского языков:Авторе""-..канд.зисс.-Посква-Одёсса, 1951, 17 с.

52. Бровченко Т. А. Первичная обработка осциллограмм речевого

сигнала.-Одесса', 1964.-35 с.

53. Бэдэрэу д.в. Сравнительный анализ иолдавсхого и английс-

кого вокализмов.-3 кн.:Ученые записки Еель-цкого гос. пед. инситнгута.-Хиинэу:йртя молдовеняскэ, 1967,вып.8, с.67-90.

1X3

54. Глушак Т.О. Рефлексы индоевропейских дсигих дифтонгов в

германских языках: Автсреф. канд. дисс.-Москва: 1962.- 26 с.

55. Демидов А. К. Анализ дифтонгов в системе вокализма американ-

ского и британского вариантов английского языка: Автореф. канд. дисс.-Одесса ,1983.-14 с.

56. Думбрэвяну й.М, 0 некоторых квантитативных параметрах роман-

ского словообразования.-В кн.: Прагма тико-функциональное исследование языков: Романо-геркан-ская фллология:^»вузовский сборник.-Кишинэу : .йиинцз, 1967, с. 41-47.

57. Евдошенко А.Я. Сопоставительная фонология и норйологйя мол-

давского и ресского языков.-'ЛыинЭу: Этиинца, 1977.- 208 с.

58. Заукгенко ¡0.0., Лворська Т.А. Бегун до германсьхого иово-

знавства.-- ¡&Ив: Вина школа, 1986.-232 с.

59. Зодер Л.Р. Обцая фонетика.-Москва:Высшая школа, 1979.-312 с.

60. Карпов Н.П. Х«$тонгл в испанок о;-: языке.-В кк.:Учеы» запис-

ки ЛПП1 имев* .¡л. Пзрпзна, гои ш.2, град, т0^,

61. Косериу 3. Синхрония, диахрония к история.-В кн.:Новое в

лингвистике.-!3ип. III.-¡.'оскез:;1зд-во иностранной литературы,1955, с. 547-566.

62. .Левицкий В.Б. Семантика и фонетика.-Черновцы:ЧТУ, 1573.-104 с

63. Либермэн А.С. Дифтонги в английском языке. ; востренные язы-

ки в моле, 1Э72, Ш2, с. 57-64.

64. Мардарь А. Г. взаимодействие фонологической системы и арти-

куляционной базы в молдавском языке: Автореф. канд. дисс.-Киаинзу: АН, 19-35.- 17 с.

65. йатусезич %,А» Зведение в об^ую .тюнетику.-йосква: Учпедгиз,

1559.- 133 с. 114

66. Нейлэнд H. А. Сравнительный анализ *изякальных свойств дяф-

тонгов современного английского и латышского языков: Лвтореф. канд. дисс.-Рига,1965.~ 31 с.

67. Цадлукны Л.Т., ЧЭкмзн ЗЛ. fyKi беларускай мозк.-Пинск:

Нзвука i тэхн1ха, 1973, 26ч с.

68. Пиотровский Р. Г. Моделирование фонологических систем я методы

их сравнения.-иОокза-Лекинград:Наука,IS66.-299 с.

69. Пуриче М.П. Молдавский язык: Для отделения русского языка и

литературы.-ХишлнЭу. : фмина, 1982.-200 с.

70. Семчинський С. В. fera льне мовознавство.-Ки1в:Вица школа,

1988.- 323 с.

71. Семчинския С. 13. Фонетические соответствия между гласными

румынского, русского и украинского языков.-В кн.: Науков! запаски Киевского державного Университету, 1957, Т. ХУТ, вып.7,с.179-190.

72. Скалозуб ,1 Г. Артикул.яторная динамика речеобразования

(экспериментально-фонетическое исследование на материале русского языка): Докторская дисс. -Киев: ЯГУ, 1930, т. 1-2, 431 с.

73. Скалозуб JJ, Г. Выступление в пренях.-В кв.: IX Иедународный

съезд славистов¡Материалы дискуссии,языкознание. -Киев:Наукова думка, 1986, о. 175-176.

74. Скалозуб Л Г. Динамика звукообразования. - Киев : Вища школа,

1979.- 132 с.

75. Торсуез Г.П. Проблемы теоретической фонетики и фонологии.-

Ленинград: Наука, 1969,- 100 с.

76. Трубецкой Н.С. Избранные труда по филологии.-Москва: Про-

гресс, 1987.- 560 с.

77. Трубецкой Н.С. Основы фонологии.- Москва: йзд-во иностран-

ной литературы, i960—37¿; с.

78. ¿ант Г. Акустическая теория речеобрззозания.-Москва:

Наука, 1964.-284 с.

79. Хоккетт Ч.Ф. Проблема языковых универсалий.-В кн.: Новое

а лиягэистике. dun ЗГ.-Москва: Прогресс, 1970,с. 4 5-76.

80. Хоменко Л.М. Иодификацил звонких и глухих слогов двуслож-

ных слов (до данньил киногентгенограйировзния русской речи): йюс. канд. Лилсл. наук,- Киев: I98S.- 195 с.

81. Хрестоматия по английской *илологи».- '{осква: Высшая икола, 1991,- 253 с.

Ро.Иск! дифтонги и монофтонги в Тстормчному то д1нгвогеограф1чноку висв1тленн1 кн.^рац!. Ш1 Peonyбл1;саксько1 д1алоктолог1чно1 нарадк.-Х'лГз: Нзукова Думка, IS70, с.62-71. Русские гласные в качественном и количественном отношении.-Лзнинград: Наука, 1983.-195 с. Фонетика французского языка. йзд.7-е.-Носква: Высшая школа, 1963.- 310 с.

85. Якобсон Р.,Узле ■!.-'оно.догил и ее сткэсевяе к фонетике.-3 кн.:

Новое в лингвистике,- Вып. II.-Москва: Лзд-во Лкостраннои литературы, 1962, с. 231-273.

86. лкобсон Р. Типологические исследования к их вклад в

сравнительно-историческое языкознание.- В кн.: Новое в лингвистике.-Вып. III.- Москва: Лзд-во ,Иностранной литературы, 1963, с.95-105.

87. Ярцева в.Н. «роблеа; укпззрсалка и к^воои^жейвя языков.-

2 кн.: Унввероалая к т^нологэтеслпе ¡¡сследэгз -к и г. .-'Л осква: Чеу ка. -197 't, с. 5- 2 ?.

IIS

82. 'Пяло Г.?.

8S. i>epda J13. 84. Герба Д. В.

RECENZIE

ÍN AJUTORUL ÍNVÁJATORULUI

Dupa cum se ?tie, nci ínvátátorii de limbá engiezá ín §colíle romanejti, íucrám dupa prográmele §¡ manualele pentru jcolile cu predare Tn ümba rusa. Nu este secret, cá In lucrul nostru cctidian íntalnim §¡ únele dificulta^, legate de taptul ca tratarea materialului nu este bazat ps limba materna a elevilor romani.

Aparifia a tot felul de lucrári noi privind limba engiezá §i cea romana Tn plan comparat constituía pentru noi un ajutor real. E imbucurátor faptul cá Tn república noastra ín ultimul timp se simte o Tnviorare ín acest plan. Apar noi §¡ noi studii comparate dintre limba romana §i francezá, engiezá, spaniolá.

(n cele ce urmeazá vreau sá má refer la cartea luí N.M.Babárá, recent apárutá ín edítura "Lumina" - "Studiul comparat al diftongilor din Simba romana cea engiezá".

Lucrarea, Tn primul ránd, reprezintá un studiu special al foneticii limbii engleze §i románe§ti, al acelui compartiment al foneticii limbii engleze, care, dupá cum men{¡oneazá speciali§ti¡, inclusiv autorul lucrárii, prezintá dificulta^ mari.

Lucrarea se bazeazá pe un studiu stiinjific de fonética comparatá Tn general, cát §i pe altul special al foneticii limbii engleze a celei románe§tl. Lucrarea, la fal, dupá cum citím Tn prefajá, se bazeazá §i pe o practica bogatá de predare a limbii engleze Tn auditoriul románese, acumu/atá de autor.

ín lucrare este descrisá metoda de predare a diftongiior engleji pe baza celor románe§ti, metodá propusá, de altfel, prima data pentru uzul general. Aici profesorul poate gási un §ir de texte, exercijii fonetice ín ortografié §i transcríere, proverbe, zicátori, care stimuleazá studiul limbii engleze de catre elevi. Prefioasá este característica articulatorle comparatá a

XI7

diftongilor limbii engleze §¡ románe§ti, саге trebule sá fie foiosita Tn dependerá de clasá §i de nívelul de cunojtinto al elevilor. Gre^elils §i inexatitátile tipice, arátate de N.Babárá ín lucrare, í¡ fac pe profesor sá previ na gre§eüle posibüe ale elevilor románi la articularea diftongilor. Tot odatá, nu ne este ciar de ce autorul s-a limitat la studíerea prin prizma comparatístícii nurnaí a 4 diftongi din ambeie limbi. Experienfa confirma, cá §i ceilalji diftongi ai limbii engleze prezintá dificulta^ §i ar fi fost bineveni! , studiul Tn íntregime al diftongilor din cele douá limbi. Crsoem cá autorui ar fi putut sá includá mai multe exercip fonetice tn ortografié §i in transcriers, cát texte ín limba englezá. Lucrarea ar f; avut numai de cá§tigat, dacá Tn ea ar fi fost anexata, §¡ fotografía organelor articulatoril ale diftongilor din cele douá limbi.

Cu tóate acestea, lucrarea prezintá un ínteres deosebit pentru toji profasoríi de limbá englezá, dat fiind caracterul ei practic metodic.

A.Frolova

"Invájámántul PublíC'din 09.07.1974, profesoare de limba englezá

nr. 29 (1682), p.3 |a ?coa|a medje Bgc¡oij

(articolul a fost actualizat)

RECENZIE

MIJLOC DE SPORIRE A EFICIENfEI LECTIE!

La editura "Lumína" a apárut de sub tipar o nouá lucrare semnatá de N.Babárá (prima- "Сопоставительный анализ дифтонгов английского и румынского языков", Chi§ináu 1970) - speoialist Tn studíerea comparatá a limbii engleze celeí románe§ti. Prima lucrare purta un caracter teoretic, pe cánd cea recenta, "Studiul comparat al diftongilor din limba englezá §i cea romana", destinatá profesorilor studenjilor, este o lucrare practica, analizandu-se ín plan comparat patru diftongi din limba englezá §¡ corespondentii lor din cea románá. Lucrarea, fárá índoialá, • prezintá Ínteres pentru noi, profesorii de limbá englezá Tn §colile románe$t¡.

De o importará practica este partea metódica a car^ii. Aici profesorul are la dispoz¡t¡e expllicape metodelor §i procedeelor de lucru, descrierile ín plan comparat a pozitiei organelor articulatoril, un §¡r de exercitii bine Tntocmite pentru ilustrarea regulilor respective. Da exemplu, autorul

propune exerçai fonetice în ortografíe çi transcriere, propozijii, poezii, proverbe, zicátori, texte, în care se Tntâlnesc frocvent diftongii engleji. Aceasta le dâ posibilítate eievilor sà-§i formeze anumita deprinderi de proaantare, sá se interesezo çi mai mult de limba englezà, le servente la sporirea eficiente! lecjisi.

De o importarla primordialá la studierea lírr.bii engleze este faptul, ca elevul sa pronun¡e corect suneîele studiate sa le cunoascà în îmbinàrile de .'itere, cara rodau aceste sunete. în acest scop, autorul propune un bogat material ilústrate în plan comparai - fonografemogramele diftongilor engleji §i acelor romànejti. Se §tia, cà ortografía engiezâ este foarte complicatà - 26 de liters redau circa 47 de sunete-foneme. De un real folos pentru elevi sunt exercise fonetice suplimentare, incluse în lucrare.

Conc'uziila, la care a ajuns autorul, ajutà pedagogului sà preântàmpine greçslile posibile aie elevilor la articularea diftongilor. Mer.'sionàm, cà lucràrile susnumite, semnate de N.Babârâ, sunt priméis privind studierea diftongilor ambelor limbi în plan comparai, bazate pe o bogatâ practica de predare a limbii englezeîn §cclile rornâne§ti.

Socotirn, câ lucrarea ar fi avut de câçtigat, dacâ ea ar fi tratat to^i diftongii limbii engleze. O mai amplà prezentare a materialului practic - exerçai fcnetice, proverbe, zicâtori, texte, ar fi îmbogàiit eu mult contintul studiului.

"Tinerimea Moldovei" din 24.08.1977, Aurora Golban,

nr 101(6038) p1 profesoare de limba englezà

(articolul a fost actuallzat)! Ia ?coala medis 22 din chi?inàu-

RECENZIE

UN STUDIU ORIGINAL

latà o carte açteptatà de mult, mai aies de la un savant ca di Nicanor Babârâ, doctor în filologie; discipol deopotrivà al Chiçinaului, Moscovei fi Kievului, autor a 36 articole, studii, broçuri ç> cárp despre fonética limbii noastre §i a altor limbi romanice, precum a celei engleze. Recent ea a vàzut lumina tiparului, stârnind furia factorilor de decizie: cum da se seria - în titlu - cà e vorba de limba românà? Doar avem o Constituée noua etc.

Dar faptul s-a sàvârfit. Cartea este tipâritâ §i ràmâne ca exemplarele sà

nu fie date "la cujit"...

Despre ce serie di Nicanor Babârà?

în baza matsrialelor de rentgenocinamatografie, ca procedeu principal, auiorul cerceteazà monoftongii §i diftongii limbii romane în pian comparativ. Pentru întâia oarâ al descria exhaustiv, în plan comparativ, dinamica de articulare a diftongilor a unitá{i¡ lor fonetice, dovodind argumentai câ dinamica articulatorie a monoftongilor §i diftongilor româneçti corespundo modelelor de sílaba ce se caracterizeazà prin limite §i înàiymi diferite.

Pe scurt, e o chestiune ^tiinjificá, çi nu insistâm. Ne bucuràm cà lucrarea

dlui Babârà este gata sa ia calea librâriilor, §i... o açteptâm.

"Glasul Natiunii"din februarie 1995, Comentator

nr. 9(231), p.3.

RECENZIE ASPECTE DE PREDARE A DIFTONGILOR DIN LIMBA ENGLEZÀ

O perioadà îndelungatà în república persista o pàrere eronatà, partial sus^inutà de tradi^ie, câ elevilor români le esta mai uçor sa stidíeze o limbâ romanioà decàt germanicé. Din aceastâ cauzà în majoritatea çcolilor . romane se preda doar limba francezâ. Ca rezultat ducem o lipsà aproape completà de manuale de limbâ englezà pentru români, de dictionare englez-române §i român-engleze, da alte lucran.

în acestà ordine de idei sunt foarte binevenite pujinele lucrâri de acest lel care au apârut în ultimul timp. Printre ele se numarà §i lucrarea domnului Nicolae Babârà "Aspecte de predare a diftongilor din limba englezà" (lucrare didacticâ).

Lucrarea sus-numità constituie rezultatul cercetàrilor, fâcute de autor timp de mai mulîi ani în domeniul foneticii compárate generale çi spéciale. E binecunoscut faptul câ pentru studierea eu succès a unei limbi stràine este nevóte de a cunoaqta tóate aspectele ei: fonetic, fonematic, gramatical, lexical §i grafic. Razultà deci câ aspectul fonetic în predarea limbii stràine nu poate fi ignorât. Dar pentru însu?/rea fundaméntala a foneticii respectiva un roi important îl joacà analiza comparativa a limbii

stràine celei materne. în acest plan lucrarea domnului N.Babârà prezintà un ínteres tíeosebit pentru to{¡ ceí care predau §i cei care studíazá limba englezâ.

- Autorul de buná areptate pomeçte de la principiul, câ motocia pedârii sunetelor vorbirii dintr-o limbà stráiná se bazeazá pe analiza comparativa a limbii materne §i a celei stràine.

Lucrarea consta din doua espitóle: primul fiind dedicat predârii comparate a diftongilcr engleji, iar al doilea - exersârii fonetice suplimentare. Autorul de asemenea oferâ patru tabele reuçite.

Materialul prezentat este interesat deoarece contins în afarà de carateristicà comparatà a dittongilor din limbila englezá §i românà, descrierea procedeelor recomandate pentru preântàmpinarea greçelilor tipice, texte, proverbe, zicâtori, poezii §i cânteoe, în care se întâlnesc frecvent cuvinte eu diftongi.

Datoritâ faptul câ ortografía limbii engleze complica însu?irea pronuntârii, autorul a gásit de cuvíiníá sa se opreascâ §i la redarea graficà comparatà a diftongilor din limba englezá §i din cea românà.

E indiscutabil faptul cà exersarea foneticâ suplimentarâ, propusà de autor, este menità sà dezvolte §i sà consolidezs deprinderile de pronun¡are a dittongilor engleji çi va u§ura considerabil lucrul profesorului de limbà englezá.

Mérita sà fie menîionate concluziile fácute de autor, care sunt interesante §i bine arguméntate.

Reieçind din cele spuse mai sus, recomandàm lucrarea data, caro din pâcate nu poate ajunge la to^i doritorii, în primul rând profesorilor de limbà englezâ studen^ilor.

Considsràm câ ar fi bine venit ca lucrarea sà fie reeditatà pentru a îndestula cerinjele tuturor celor interesaji.

"i

Fáclia", 25.09.1992, nr. 34(2317), p.3

lu.S.Ignatiuc, candidat în filologie englezâ, docent la Universitatea Pedagogicà "A.Russo" din Bàl^i.

RECENZiE UN OM §10 CARTE

" Omul se nume§te Nicanor Babârâ, iar cartea, pe care D-sa a publicat-o recent - "Foneticescaia priroda monoftongov i diftongov rumânscogo iazâca"("Naiura fonética a morioftongilor §¡ diftongilor în limba romana"). DI 8abârâ a cercetat frenetic anume in acea parte a studiului limbii, care s-ar pärea oarecum evidentä clara oricui, cáci oricine roste§te cuvinte, dar aici existând de fapt extraordinäre subtilitâji desigur, dificultáji de cercetare. Doar este vorba de o dinarnicä, greu da surprins în timpul vorbirii, a întregului aparat fonetic: gura cu dinjii, buzele, limba, carul gurii (palatul bucal), faringele, nasul, epiglota, glota, laringele, etc. Fonética experimenta® e o chestiune extrem de finä, cäci sunt imperceptibile trecerils (tranzi[iile) sonore de la un sunet la altul mai ales atunci când ambele sunete sunt de natura vocalicâ, adicà un diftong, iar aceste subtiiitá{¡ urechea noastrâ nefiind în stare sâ le perceapà trebuie sä recurgi la aparate de filmât.

Deci, crainicul rostete la comanda silabe, sunete, cuvinte, iar camera cu viteza de 48-50 cadre pe secunda filmeazä dinamica buzelor, limbii, maxilarelor, banda sonora fixeazä vocea, iar mai apoi cercetätorul fonetist zile fi luni, fi a ni descifreazá mille de cadre fílmate bandele sonore, face schéma §i argumenteazá în final cum se deosebesc între ele sunetele unei limbi, cum se róstese ele bine sau mai pujin bine etc. Este o metodá moderna de cercetári fonetice - metoda roentgen cinematográfica.

Nicanor Babârâ a pornit-o cu pasiunea fonética imediat dupa absolvirea facultäjii, de tânâr, fiind ínvá¡átor. Apoi a fost invitât la U.S.M. în calitate de lector la Catedra filologie englezâ. $i pentru câ se arâtase prea "patriot", tu expulzat dsgrabä de cätre regimul totalitär.

§¡-a continuât cercetärile fonético la tara, §i-a scris teza, iar dupa cáderea totalitarismului a revenit la Universitatea de Stat din Moldova, filología englezâ, unde a §¡ muncit asupra monografiei amintite, scriind-o în plan

comparativ (fonética romána §i englszá). Faptul cá a prezeníat-o Tn limba rusa © expiicabil: a studiat izvoao academice ín ucraineaná rusa, a avut relatii §t¡inpce cu cercetatori din arealul ex-sovietic §¡ din íárile ex taberei sociaiiste. Dar aceastá influenza de (imbá nu a redus valoarea cárt¡¡. Dimpotrivá. Ea ne demonstreazá elocvent cum un simplu ínvá^átor í§¡ croie§te drum in lumea gtN'ntei cucerind-o. Editan d aceastá carts, d! Babárá s-a arátat demn de a f: avansat pe o treaptá superioará ín gradajia §tiin5¡ficá - doctor habiiitat, lucru ps care i-i dorim din suflet.

Leo León

"Fáclia" din 22.07.1995, nr.27 (2460), p.8.

SÏBDCIUBA "Studiului..." K

Introducere A-1 p.6-6j A-2 p.3-4; A-3 p.7-29; B-4 p.5-10; B-5 p.5-12. Capitolul I. EROBISIATICA DIFPOKCfJIUI A-1,2,3; C-12,16.

1. Preliminarii A-2 p.3-4; C-15 p.5; C-16 p.4.

2. Descrierea diftongilor în baza literaturii lingvistice A-2 p.4-10.

3. Probleme controversate aie diftongilor A-2 p.11-27.

a) Natura fonética a diftongilor A-2 p.11-14.

b) Clasificares diftongilor A-2 p.14-20; A-1 p.22-24; C-12 p.135-143.

c) Statutul fonematic al diftongilor A-2 p.20-3, A-1 p.24-25.

4. Diftongii în limbile înrudite fi neînrudite (în baza lim-bilor romanice, germanice, slave, báltico) A-2 p.42-52.

Capitolul IX. DIFïOKGII LXÜBII B0HÍHE LITES ARE A-1,2,3.

1, Generalitâ^i A-1 p.29-30; A-2 p.52-59.

2. Ko^iunea de diftong A-2 p.52-59»

3é Clasificares diftongilor A-2 p.59-66; A-1 p.30-31.

4. Statutul fonologic al diftongilor A-2 p.66-70.

5. Bedarea graficä a diftongilor A-1 p.10-12; A-2 p.90-92.

Capitolul III. CARACTSEISriCA ARÏICUlATOKICO-ACUSTICl .

A DIITONGUßR DIH IIMBA EOMM. (descrierea aspectului dinanic natural) A-3; C-9,11.

1. Particularitä^ile axticulatorice fi însusirile acustice aie.diftongului /'au/ în plan comparât cu cele ale mo-noftongilox /a/ çi /u/ A-3 p.138-160.

2. ParticularitSÇile articulatorice si însuçirile acustice aie diftongului /'aï/ în plan comparât cu cele ale mo-noftongilor /a/ si /1/ A-3 p.68-103; C-11 p.59-66.

3. ParticularitaÇile articulatorice fi însuçirile acustice aie diftongului / ex/ în plan comparai cu cele ale no-noftongilor /e/ ¡5i /i/ A-3 p.103-125.

H Structura "Studiului..." contine Problemele tratate de autor la tema abordatä în lucrariie sale stiinÇifice publicate. Litera indlcä oaracterul lucrärii; cifra - lucrarea; p, -pagina respectiva din sursä. (Vezi "Con^inutul "Studiului..." la P.61-66J.

4. Dinamica artieulatozie a diftongilor jji noroftongilor in plan ccnparat A-3 p.80-87, 114-121, 150-155.

Ga-pitolul IV. DIFTOKGII IBIBII EKG1EZ3 LITEHAfiS A-1,2.

1. Considera^ii generale A-1 p.21-22.

2. Probleme referitoare la no-fiunea de diftong A-1 p.25i A-2 P. 28-37.

Clasifioarea diftongilor 1-1 p.25-28; A-2 p.28-37.

4. Statutul fonejEatic al diftongilor A-2 p.37-42.

5. Transpunerea in simboluri scrtse a diftongilor A-1 p.10-12.

Capitolul V. DESCHIERSA COISPAEATIV-CONTEAStM A IRlSlTUEIDCa P0UEIIC3 ALE DIFTONSIIOE DU! LIMBILE EOMAfli §1 ENG1EZÄ A-1; C-6,7,8,10,13,14,15,17; D-18,19,20, 21,22,23.

1. Importanfa lingristico-teoreticä iji didactico-practica a studiilor comparativ-contrastive A-1 p.12-17; A-2 P.70-S2.

2. Prinoipiile clasificärii comperativ-contrastive ale diftongilor limbilor roiaänä si englezä A-1 p.32,33; D-19 p. 201-202.

3. Caracteristica articulatorico-acusticä a diftongilor cu particularita^i comuns A-1 p.33-34; A-2 p.84-85; C-15 p.5; D-20 p.98; D-21 p.185; D-22 p.8; D-23 p.182.

a) Diftongul limbii ronSne / 'au/ si dif tongu.1 linbii engle-ee /'au/ A-1 p.35-25; C-6 p.87-94; C-10 p.112-119j D-20 p^98.

b) Diftongul limbii roa&na / 9t diftongul limbii en -gleze /'aa/ A-1 p.35-36; 0^8 p.52-57; D-20 p.98.

c) Diftongul limbii romäne / 'el/ fi diftongul limbii en -gleze /'ej/ A-1 p.37-38; C-7 p.47-55; D-20 p.98.

4. Caracteristica articulatorico-acusticä a diftongilor cu particularita£i coitnme ^i distinctive.

a) Diftongul limbii romäne / 'on/ diftongul limbii engle-ze /'ou/ A-1 p.39-^2; C-13 P.7-1-77! D-22 p.8.

b) Diftongul limbii romane /'03/ diftongul limbii engle-ze /'aj/ A-1 p.38-39; D-21 p.185.

0) Diftongul limbii rom&ne / ua/ iji diftongul limbii engle-ze /W A-1 p.42-43; D-23 p.182.

5. Característica articulatorico-acustica a diftongilor caire nu au echivalenf.i in limba ronanS. A.-1 p.44-46.

a) Diftongul limbii engleze /"33 / conparat cu. secven^ele bivocaliee /ia/ din limba romána A-1 p,45-46.

b) Diftongul limb i i engleze / £J / compsrat cu aecven-fele bivocalice /ea/ din limba romána A-1 p.44-4?.

6. íonografemogramele diftongilor clin romana (¡i engleza A-3 P.323-325i B-5 p.107-114; B-4 p.34-36.

Capitolul VI. ASPEOTE DE PHEMEE A DIÍTONGIIOR DIN LIMBA ENGLEZl (ín baza studiului comparativ-contrastiv) B-4,5; E-24,25,26,27,28; F-29,30,31,32,33,34.

1. Problemática predarii liiibií engleze in racoala nationals, din República Moldova B-4 p.5,10; B-5 P.5-12; E-24 p.30-33; E-25 p.44-46; 1-29 P.235-236.

2. Predarea diftongilor cu particularita^i comme / 'au/, / 'aj/,

B-5 p.12-29, 46-54; B-4 p.10-16, 28-33; E-26 p.41-44.

3. Predarea diftongilor cu particularitá^i conune distinctive /'ou/, /'pí/, /'uj/ B-5 p.36-46, 55-6O, 29-36; B-4 p.16-2? rs-28 p".30-32.

4. Predarea diftongilor care nu ecu ecMvalen^i in. limba roaa-na /'i| /, /¿|/ B-5 P. 60-74.

5. Inexactitá^ile tipice privind articularea pronun^area diftongilor limbii engleze de catre studenfi si elevi B-5 p. 12-13 , 21-22, 29-30, 36-37, 46-47, 55, 60-61, 67-58; ?-30 P.271-272; p-31 p.9-11» F-32 p.234-235; í-33 p.250-252; F-34 p.134.

6. Exersarea fonética suplimentará ín procesal predarii diftongilor limbii engleze xn grupele national e B-5 p.74-107; B-4 p.37-39.

Concluzii A-1 p.74-76; A-2 p.122-125; A-3 p.160-177; B-4 p. 39-41; B-5 p.120-122.

Din bibliografie A-1 p.76-64; A-2 p. 126-135; A-3 P.332-340; B-4 p.42-43; B-5 p.122-124.

Eaterialele

anexate în lucrar!le çtiinfcifice publícate de competitor:

1. fioentgeacineaatograaele diftongilor fi manoftongilor din liaba ronânâ A-2 p,110-121¡ A-3 p. 138-238.

2. ïabelele distribuirii inpulsurilor în cadrul articulârii di-nassice a nonoftongilor çi diftongilor lin'oii ronâne

A-3 p.239-271.

3. îabelele caracteristicilor aodale aie dinaaicii articulârii diftongilor monoftongilor limbii romane A-3 p.272-279.

4. Grafice-diagraro "Orgaaizarea modalâ articulatorie a diftongilor din. limba ronânâ" . A-3 p.280-285.

5. ïabela generala "Dinamica articulatorio a diftongilor si monoftongilor limbii ronâne în baza roentgéncinematogramelor vorbirii ronâtaeçti A-3 p.266.

6. Oscllogramele diftongilor çi monoftongilor limbii ronâne A-2 p.108-109} 0-12 p.135-143.

7. Besenele pozifciilor organelor articulatorii aie diftongilor din limba englezâ C-8 p.52-57. C-10 p.112-119.

8. Hoentgencinenatogramsle comparative aie organelor articulatorii în timpul proriun Jarii diftongilor din limba ronânâ çi englezâ C-8 p.52-57i C-10 p.112-119.

9. labela genaralâ a clasificârii diftongilor din linbile înru-dite çi neînrudite C-12 p.135-145; A-2 p.19-

10. Tabelele clasificârii diftongilor din limba ronânâ ai englezâ A-2 p.93-95i A-1 p.55s B-5 p.115-119; A-3 p.301-320.

11. Lista cuYintelor din limba ronânâ eu dlftongi vocalici aaten-tici çi a seovenîelor bivocalice - vocale în hiat A-3 p»287-

300.

12. Matritele îmbinârilor (distribuirii) diftongilor din linba ronânâ çi englezâ A-1 p.72-73} A-2 p.100-107.

13. Fonografemogranele diftongilor limbii romane çi engleze (trans-punerea în simboluri scrise) A-2 p.90-92; A-3 p.323-325 ; B-4 p.34-36; B-5 p.107-114.

14. lista cuvintelor din liEba engleza din. cea roa&nS. cu diftongi, care din punct de vedare fonetic coincid

A-1 p.64-68.

15. Cuvinte engleze^ cu diftongi la prcnuníarea cárora studenfii grupelor cu pre dare Sn limba romana car, it anumi'te gre^eli pi inezactitá^i A-1 p.56-63.

16. Prográmele iavestiga-fciilor vorbirii romanesti A-3 p.329.

17. Bate (informafcie) despre filmele efectúate cu ajutorul roent-genului dinamic, despre informatori, despre condifiile de filmare A-3 p.325-328.

18. Efectuarea oscilogramelor A-3 p.21.

19. Senrxele conventionale íntrebuinfate in lucrSrile stiinfifice publícate de cátre competitor A-3 p.330-331.

U- r-ct