автореферат диссертации по философии, специальность ВАК РФ 09.00.03
диссертация на тему: Верования северных фракийцев и ранний орфизм. Онтологические аспекты.

Полный текст автореферата диссертации по теме "Верования северных фракийцев и ранний орфизм. Онтологические аспекты."

ACADEMIA DE ^TIINJE A REPUBUCil MOLDCVA NSTITUTUL DE FILOSOFIE, SOCiOLOGiE $1 DREFT

PT6 OA

0 3 OED 1S37 Cu titiu da manuscris

Corneliu I.Popovici

SPIRITUAL1TATEA TRACILOR SEPTENTRIONALI $! CRFISMUL TIMPURIU. ASPEOTE ONTOLOGICE

(09.00.03 - Jstoria Filosofiei)

Autoreferatul tezei de doctor fn filosofie

Chi$¡náu, 1997

Teza a fost indeplinità la catedra de Fnosofii a Universitàtii o; Sta: de f/ieaicmè si Farmacie "t\. TesismitanL" din Repubiica Moldova

TEODOR N. TARDEA, academician al AIU, aoctor habilitât în filosofie, profesor universitär.

TUDOR VERJAN, doctor habilitai in filosofie, profesor universitär

LIDIA DERGACEOV, doctor habilitât In filosofie, profesor universitär

ION N ¡CU LIJA, doctor habilitai în istorie, profesor universitär

Sutinerea va avea loe la 30 ¡anuarie 1997 la ora 15.00 în caaru çedintei Consiliului stiintific specializat ae pe lingä Institutul de Filosofie, Sociologie si Drept al ASM (cifrul DH.09.93.43)

Adresa: MD2012 or. Chisináu, bdl Stefan cel Mare 1, et. Il, sale Prezidiumului.

Teza de doctor poaie fi examinatà în Biblioteca Stiintificà Centrait a ASM.

Autoreferatu! a fost expediat la aU-C^u^UC. 199e.

Secretarul çtiintific al Consiliului Stiintific specialize

ConducStor ptiínflfic:

Referenti oficiali:

doctor în filosofie

Gheorgne Bobânà

ACADEMIA DE ÇTIINJE A REPUBL1CII MOLDOVA MSTITUTUL DE FILOSOFIE, SOCIOLOGIE Çl DREPT

Cu titlu de manuscrls

Corneliu i.Popovîci

SPIRITUALITATEA TRACILOR SEPTENTRIONALI $1 ORFISMUL TIMPURIU. ASPECTE ONTOLOGICE

(09.00.03 - Istoria Filosofiei)

Autoreferatul tezei de doctor în filosofie

Chiçinàu, 1997

Característica generalä a lucrárii

Actualitatea cercetárli

• Transformárile social-politice çi economice au generat aprins díscutii vis-a-vis de perspectivem umanitätii. Cît n-ar fi de paradoxa dar scenariile futuriste sunt perfectate avlnd ca punct de plecar trecutul. în aceastà polemicä nu lipsesc nici unele permanente Printre ele ar fi de amintit accentuarea importantei valorilor culturale ce s-au cristalizat în decursul mai multor secóle çi care sunt con siderate ca repere sigure ce vor permite omenirii sä intre färä mai tulburàri în secolul al XXI-lea.

O expresie a preocupàrilor pentru trecutul neamului sunt valoroasel studii de istorie a filosofiei, efectúate de cercetátorii din Republic Moldova. Au fost elucídate importante aspecte aie filosofiei medieval moderne çi contemporane. Este, însâ, regretabil cà credintele geto dacilor, originea çi statutul lor în spatiul sud-est european, raporti cu doctrínele prefilosofice au fost insuficient tratate în literatura d^ specialitate.

Studiul propus spre aprobare reprezintá o sistematizare a rezuitatele investigatiilor ce au avut ca obíect de cercetare conceptiili antropologice si cosmologice (cosmogonice) din doctrínele tracilc septentrionali çi din cele ale orficilor. Au fost studiate si metodeii aplícate la solutionarea problemelor enuntate.

Necesitatea studíuluí este determinatà çi de faptul cá majoritate; cercetátorilor se refera doar la aspecte separate ce tín de spiritualitate, getilor sau de orfísm, färä a trasa careva paralele íntre arealeli etnoculturale, în care s-au cristalizat aceste miçcàri spírituale.

Astäzi ca niciodatä a devenit actúala problema determinar veridicitätii surselor líterare antice çi a statutuluí semiotic ale celo arheologice folosite la reconstituírea doctrínelor antropologice ah tracilor septentrionali çi ale orficilor.

Actúala ràmîne problema elucidärii raportului íntre conceptiih prefilosofice despre lume din mediul sud-est european din milenii I í. Chr. çi cele paleobalcanice. Cercetärile întreprinse ne permit s;

nuntàm ipoteza existentei într-o perioadâ timpurie a unui areai pirituai, dérivât din substratul comun indoeuropean ?i cristalizat în rma proceseior de interferentà spiritualâ intre diverse elemente, în ependentà de spatiui geografic perioada de timp în care s-au rodus. Deçi se produc schimbàri semnificative, se mentin un çir de lermanente arhaice, care se manifesté în doctrínele antropologice i cosmogonice. Asemânàrile relevate nicidecum nu au un caracter icidental. In aceste conditii a devenit actúala definirea semnificatiei loctrinelor antropologice çi cosmologice aie getilor çi aie orficilor, ,ît çi a corelatiei ïntre ele.

A devenit actúala aprecierea rolului miçcàrii orficilor în mediul ¡piritual al Greciei antice ?i elucidarea coraportului cu mitología lomerianà, doctrínele lui Pythagoras, Platon etc. Despre orfism ca Joctrinà omogenà formulatà de anumite personalitàti sau ca o mineare nistico-religioasà unitarà putem vorbi doar conventional.

Orfismul s-a constituit în mediul antic, avînd un substrat asemànàtor :u cel, pe care s-a format mitología tracílor septentrionali.

Este actúala studierea evolutiei acestui substrat spiritual în nordul 3alcanilor çi spatiui nord-pontic, unde elementele arhaice îçi mentin îrezenta pe parcursul unei îndelungate perioade de timp. Ca çi în ;azul orfísmului mitología getilor nu este omogenà çi unitarà, iar elatàrile autorilor nu sunt altceva decît niste generalizàri. Spiritualitatea ;racilor septentrionali a évoluât pe parcursul mai multor secóle, nteractionînd eu spatiile culturale învecinate (greci, indo-iranieni,

3tC.).

Doar în urma unor sustinute eforturi vom putea elucida o epoeà întreagà din istoria gîndirii stràmoçilor noçtri. Investigatiile efectúate pe parcursul mai multor decenii în diverse domenii au pregàtit conditii favorabiie pentru a solutiona problemefe. Speràm, câ într-o eventualà "Istorie a filosofiei româneçti" compartimentul respectiv va contine nu numai spicuiri din relatàriie autorilor antici.

Gradul de cercetare a problemei

Unele aspecte aie conceptiilor cosmologice çi antropologice aie tracilor septentrionali ?i aie orficilor, raportul lor eu traditia spiritualâ

paleobaicanicä au fost tratate tangential In mai multe iucräri, autori cärora T?i propuneau reconstituirea sistemelor spirituale antice sud est europene. Studiul de fatä reprezintä o sistematizare a investigarlo fäcute pe parcursul mai multor ani ?i corelarea lor cu realizärili cercetátorilor din ultimele decenii.

Tntocmirea unei bibliografii critice exhaustive a acestei abundenti literaturi rámíne un deziderat, dar pot fi indicate principalele etapi $i probleme abórdate de cercetätorii spiritualitátii populatiilor antici din sud-estul Europei.

Primele tentaive dateazá cu sfír?itul sec. al XlX-lea ?i ínceputi sec. XX, cínd sunt sistematízate informatiile literare antice ?i lansat ipoteze originale vis-a-vis de originea ?i semnificatia Spiritualität tracilor septentrionali, a populatiilor nord-pontice a orfismului1.

Primele decenii ale secolului al XX-lea sunt marcate de o nou etapä, dominatä de interesul pentru istoria nationalá $i lingvistic indoeuropeanä2. Cercetätorii timpului apeleazá frecvent la principiil metodelor etimológica, descriptivä ?i comparativä in explicarea natur divinitátilor getice, scitice ?i celor din textele orfice. Sunt trasat paralele cu mediul etno-cultural indo-iranian, balto-slav, vest ?i sud balcanic ?i cel vest-european. Se acordä atente anumitor subiect din relatárile autorilor antici (natura lui Zalmoxis ?i Gebeleizis, credint ín nemurire, statutul divinitátilor scitice, semnificatia imnurilor orfice färä a elucida ín prealabil gradul de veridicitate a surselor literar

1 Gr. С. Tocilescu, Dacia Inainte de romani.- Bucure§ti, 1980.- 691 р.; H. \> Новосадский. Орфические гимны.- Варшава, 1900.- 241 е.; И.И. Латыше! Известия древних писателей, греческих и латинских о Скифии и Кавказе в 2 х т.- Санет-Петербург, 1893-1906,- 271 с.

2 В.М. Миллер, Черты старины в сказаниях и бытиях осетин // Журнг Министерства народного просвящения.- Санкт Петербург, 1882.-N. 22.- < 191-207; Idem, Осетинские этюды,- Санкт Петербург, 1882.-Часть. 2; М. Vasme Die Iranier in Sudrussiand. Untersuchungen über die ältesten Wohusttze der Slaven Leipzig, 1923.- 380 p.

atutului semiotic ai izvoarelor arheologice1. O nouà directie în studierea spiritualitàtii indoeuropene este ¡nitiatá râ a elucida ín prealabil gradul de veridicitate a surselor literare de G. Dumézil. Cercetàtorul francez propune o teorie originalá, imita trifunctionaia2. Principiiie metodologiei elabórate de G. Dumézil int aplícate la reconstituirea spiritualitàtii tracílor si a populatiilor )rd-pontice3. La rîndul sàu M. Elíade recurge la metoda comparativa încercarea de a explica credintele populatiilor antice din sud-¡tul Europei ?i doctrínele orfíce4.

ín ultimul timp se fac frecvent referínte la sursele arheologice, iré sunt coraportate surselor líterare. în acest context este de a-

1 E.' Minns, Scythians end Greeks.-Cambridge: Univ. press, 1913.- 720 p.; M. stovtzeff, Iranians and Greeks in South Russia.- Oxford; Clarendon press, 1922.9 p.; V. Parvan, Getica. О protoistorie a Daciei.- Bucuresti: Meridiane, 1932.8 p.; Д. Дечев, Очерки на религията на древните траки /'/ Българска горическе библиотека.- София, 1928.- N. 1.-С. 2-25.; I.I. Russu, Religia geto-stlor: zei.credinte, practici religioase // Anuarul Institutului de studii clasice.-44-1948.-V. V,- P. 61-139.; В.И. Абаев, Осетинский язык и фольклор,- Москва-нинград: Изд-во АН СССР, 1949.- Т. 1.- 601 е.; Idem, Культ "семи богов" у ифов // Древний мир.- Москва, 1962.- С. 445-450.

г Lucririle lui G. Dumezil la care se fac referinte tn tezS sunt mentionate In lista liografiei.

3 М.И. Артамонов, Антропоморфные божества в религии скифов // сеологический сборник Государственного Эрмитажа.- Ленинград, 1961._Вып.

С. 57-87; Д.С. Раевский, Очерки идеологии скифо-сакских племен (Опыт сонструкции скифской мифологии).-Москва: Наука, 1977.- 216 е.; Д. Попов, »кийската богиня Бендида.-София: Наука и изкуство, 1981.- 128 е.; С.С. ;сонова, Религиозные представления скифов.- Киев: Наук, думка, 1983.-

S е.; I.H. Crisan, Spiritualitatea geto-dacilor.- Bucuresti: Albatros, 1986.- 449 Ал. Фол, Политика и култура в Древна Тракия.- София: Наука и изкуство, Ю,- 272 е.; И. Маразов, Видимият мит.- София: X. Ботев, 1992.-224 е.; т, Митология на траките.- София: Секор, 1994. - 240 с. 1 М. Biade, De Zalmoxis a Gengis-Khan. Etudes comparatives sur les religions e folklore de la Dacie et de I'Europe Orientate.- Paris: Payot, 1970.- 252 p.; m, Istoria credintelor $i ideilor religioase. Bucuresti: Ed. ?tiintific5, 1992.- V.1.-l P-

mintit valoroasa lucrare a cunoscutului cercetátor ieçean Silviu Sanie1.

Investigatiile efectúate pe parcursul ultimelor decenii au pus ín discutie problema interactiunii între substratul spiritual paleobalcanic çi credintele tracilor septentrionali, a populatiilor nord-pontice çi conceptiile orficilor.

Sunt notabile investigatiile din domeniul prefilosofiei elene2. Cu regret însà sunt tratate insuficient problemele relative la originea similitudinilor între sistemele de idei vizate (referinfe la unor cercetàrile vis-a-vis de problemele enuntate vor íi fácute pe parcursul lucrárii).

Scopul ?i sarclnile cercetárilor

Scopul de baza al ínvestigatiei constà atít ín examinarea originii caracterului similitudinilor între doctrínele cosmologice $i antropologice ale tracilor septentrionali a orficilor, cít ?i reconstituirea semnificatiei lor. Reaiízarea scopului propus determiná urmátoarele sarcini ale tezei:

— selectarea diverselor izvoare ce ar completa cunoçtintele noastre despre spiritualitatea tracilor septentrionali $i doctrínele orficilor, precum ?i definirea graduiui lor de veridicitate;

— analiza criticá a conceptiilor ?i teoriilor folosite la interpretarea surselor antice çi reconstituirea sistemelor spirituale din Sud-Estul Europei;

— evidentierea-elementelor caracteristice çi definirea credintelor tracilor septentrionali çi a doctrinelor orfice;

1 S. Sanie, Pin istoria culturíi 51' reiigiei geto-dacilor.-lasi: Ed. univ. Al. I. Cuza 1995,- 314 p.

2 А.Ф. Лосев, Античная мифология в ее историческом развитии. Москва Учпедгиз, 1957.- 620 е.; А.Н. Чанышев, Начало философии. Москва: МГУ 1982.- 184 е.; Ф.Ч. Кессиди, От мифа к логосу.- Москва: Мысль. 1972.- 312 с. А. С. Богомолов, Т.И. Ойзерман, Основы теории историко-философскоп процесса.- Москва: Наука. 1983,- 288 е.; А. Фол, Тракийският орфизъм. София, 1986.- 243 е.: Г.В. Драч, Проблема человека в раннегреческо философии.- Ростов на Дону: Изд-во Рост, ун-та., 1987.- 176 с.

— elucidares oportunitàtii folosirii notiunilor universale in studierea çi reconstituirea sistemelor spirituale enigmatice;

— elaborares unor noí modalitâti de interpretare a surselor literare antice çi de reconstituiré a doctrinelor mitologice çi prefilosofice;

— argumentarea continuitàtii çi a caracterului autohton al conceptiilor cosmologice çi antropologice ràspîndite în Sud-Estul Europei în mileniul I î. Chr.;

— evidentierea modalitàtilor de manifestare a diverselor concept» despre lume în cadrul lor firesc (temporal çi spatial) de existentà;

— relevarea impactului spiritualitàtii greceçti în cristalizarea spiritualitàtii populatiilor din Sud-Estul Europei;

— analizares semnificatiei conceptiilor despre destin, suflet, corp, divinitate, devenire, moarte, nemurire din spiritualitatea tracilor septentrionali çi doctrínele orfice;

— definirea statutului credintelor tracilor septentrionali çi a orfismuiui în contextul spiritualitàtii antice.

Contribuya çtiintificâ originalâ a Investigate!

Originalitatea çtiintificà a cercetàrilor efectúate este determinate de scopurile çi sarcinile pe care le realizeazà çi poate fi exprimatà prin urmàtoarele momente:

— sunt definite conceptia getilor despre destin, subiect, devenire, om çi raportul lui eu lumea încojuràtoare, divinitate, posibilitatea obtinerii nemuririi çi identificàrii cu íumea ordonatà;

— sunt supuse unei noi interpretàri problemele ce^vizeazà originea orfismuiui, semnificatia conceptiilor antropologice ?i teocosmogonice aie orficilor;

— sunt folosite pentru primá data în literatura de specialitate notiunile de antropopatism psihologic (pentru caracterizarea conceptiilor mitologice de tip homerian) ?i simbolism antropomorfic (pentru definirea conceptiei despre om a orficilor);

— este lansatà ipoteza existentei unui substrat spiritual comun de tranzitie în Sud-Estul Europei ce s-a cristalizat în urma destràmàrii arealului indo-european arhaic;

— este enuntatà ¡poteza caracterului original al spiritualitâtii populatiilor nord-pontice, care s-au format în urma impactului conceptiilor de tip preavestic cu cele teiste aie coloniçtilor eleni;

— investigarle efectúate ne permit sà propunem o nouà semnificatie a conceptiei tripartite ce stà la baza spiritualitâtii indo-europene comune, deosebitâ de cea expusà de G. Dumézil: orficii, ca çi reprezentantii populatiilor nord-pontice, concepeau devenirea ca o succesiune consecutiva a trei etape, cea din urmâ identificlndu-se eu lumea ordonatà existentâ.

Valoarea ?tlintiflcä teoretlcä a Investigare!

In plan general, valoarea acestei teze consta in relevarea unor Probleme teoretice ce tin de domeniul istoriei Spiritualität» lumii antics, istoria romänilor, istoria religiei, istoria filosofiei, mitoiogie ?i metodología studierii doctrinelor prefilosofice. Rezuitatele investigatiilor pot serví ca reper pentru cercetärile ulterioare din domeniile amintite. Speräm cä problemele vizate vor suscita in viitorul apropiat interesul mai multor cercetätori ai istoriei filosofiei.

Materialele lucrärii pot fi utilízate in procesul de instruiré la institutíile de invätämint superior ?i mediu de specialitate, la elaborarea programelor cursurilor la disciplínele: Istoria filosofiei, Istoria culturii ?i civilizatiei, Istoria religiilor.

Metodología §1 metodele de studii

Baza generalä teoreticä ?i metodologicä a investigatiilor o constituie lucrärile fundamentale in care sunt abórdate diferite aspecte ale problemelor prezentate in lucrarea propusä pentru sustinere.

Tn reconstituirea Spiritualität» tracilor septentrionali a doctrinelor orfice vom apela la principiul isiorismuiui, in conformitate cu care orice fenomen istoric, inclusiv eel spiritual, are ca dimensiuni definitorii pe eel spatial ?i temporal. Sunt folosite prineipiile generale ale metodologiei ?tiintei.

Baza izvoristicè

Izvoarele folosite sunt opereie autorilor antici, texíele greceçti îuprinse în colectia "Izvoare privind istoria Romíniei", "Фрагменты занних греческих философов" çi în valoroasele lucràri aie iercetàtorilor de la sf. sec. al XlX-lea çi sec. al XX-lea.

Aprobarea lucràrli

în teza prezentatà spre aprobare çi-au gàsit expresia rezultatele nvestigatiilor efectúate pe parcursul mai multor ani. Autorul recurge a sistematizarea surselor çi a bibliografiei referitoare la tema enuntatà n tezele de an, ce s-au cristalizat în lucrarea de licentà "Credintele getilor çi natura lui Zalmoxis în traditia literarà elenâ anticâ (sec. al \i — IV-lea î. Chr.), sustinutà eu nota maximà în cadrul sesiunii [iunie 1992) la Universitatea "Al. I. Cuza" din laçi.

Rezultatele ¡nvestigatiilor au fost expuse în referatele discútate la diverse conferinte çtiintifice, printre care ar fi de amintit:

— "Doctrina geticà legatâ de numele lui Zalmoxis" — sesiunea a 37-a de comunicàri (facultatea de istorie), Universitatea "Al. I. Cuza", laçi, 27-28 aprilie, 1991;

— "Religia tracilor çi elemente specifice aie cultelor çi credintelor getice" - laçi, 21 iulie, 1993;

—"Aspects des rapportes entre l'autropomorphisme religieux et la monarchie dans le monde thrace" — în cadrul "Semaines philippopolitaines de l'histoire et de la culture thrace", Plovdiv (Bulgaria), 8-16 septembrie, 1994;

— Echivalàri çi diferentieri între divinitàtile scitice çi cele ale altor popoare indo-europene".-_laçL 5 decembrie, 1994;

— "Prezente si influente tracice în religia greacà".-lasi, 6 decembrie, 1994.

Unele teze au fost prezentate în cadrul çedintelor catedrei de filosofie a Universitàtii de Medicina çi Farmacie "N.Testemitanu", catedrei Stiinte Umanistice a Universitàtii Libere Intenationale din Moldova, catedrei de istorie a artelor a USM. Unele idei çi conceptii expuse în tezà au fost incluse în cursurile "Istoria filosofiel" çi

"Istoria lumii antice". Principiile de bazâ ale lucràrii au fost.expus« de cätre autor într-un çir de publicatii eu un volum total de 2,3 col éditoriale. Teza a fost discutatà ?i recomandatä spre sustinere Iî çedinta catedrei de filosofie a USMF çi a sectiei "Istoria filosofiei Esteticà" a tnstitutului de Filosofie, Sociologie çi Drept al Academie de Stiinte din Moldova.

Structura ?i volumul lucräril

Teza are urmàtoarea structuré: întroducere. trei capitöle, Impärtiti In cinci paragrafe, încheiere, bibliografie çi rezumat în limbile englez; si rusà. Continutul este expus în 159 pagini dactilografíate. Bibliografi; include 234 titluri în limbile românà, francezà, italianä, englezë germanä, bulgarà, rusà çi ucraineanà.

Continutul de bazâ a lucräril

In întroducere este elucidatà acualitatea investicjatiei, est caracterizat pe scurt stadiul actual al cercetärii probiemei çtiintiiic pusä în discutie, sunt formulate scopul si sarciníle cercetärilc întreprinse, este indicatä contributia çtiintificâ originalà a investigate valoarea çtiintificâ çi teoreticá a lor, baza general teoreticä : metodoiogicä a studiului, baza izvoristicä, unde çi cînd au foj aprobate ideile principale cuprinse în tezà.

Prlmul capítol-al tezel — "Reflectii antropologíce" este consacre reconstítuirii çi analizei conceptiilor antropologíce ale tracilc septentrionali ?i a orfismuluí timpuriu, continând douä paragrafe.

în paragraful I "Conceptií despre destinul uman ín doctrine! antropologíce ale tracilor septentrionali" sunt supuse analíz« príncipalele ipoteze ale cercetätorilor vis-a-vis de conceptul despr om al getilor, sunt supuse exegezei relatárile autorilor antici referitoar la credintele tracilor septentrionali, avínd ca scop definirea impactuli subiectivitátii elene la alcätuirea cunoscutelor texte çi, ca urmari reconstituirea conceptiilor antropologíce ale strámo?ilor nostr Investigatiile efectúate ne-au permis sä indicäm únele caracteristic

ce defínese conceptiile antropoiogice ale getilor:

— conceptia despre destinul uman detine un loe centra! ín doctrina antropologicá a tracilor septentrionali;

— relatárile lui Herodot reprezintá principala sursá, folositá la reconstituí rea conceptiei despre destinul uman;

— semnificatia termenului Lahos, folosit de autorií antici Tn descríerea obiceiului de trimitere a solului la Zalmoxís si semnificatia obiceiului de tragere cu ságetile spre cer denota caracterul antifatalist §i determinist al conceptiei despre destinul uman;

— getii concepeau fiinta umaná ca un subiect activ, ce í?i desfá?oará activitatea íntr-un sistem static, identifícat cu lumea ordonatá;

— ín doctrina antropologicá a getilor se remarca coreiatia íntre conceptiile despre destinul uman cea relatívá la caracterul dualist al existentei, ce descindea din traditía spiritualá indo-europeaná comuna;

— conceptia despre destinul uman se afla íntr-o strínsá conexiune cu conceptul de divinitate cel al nemuririi individúale (deveneau nemuritori si, prin urmare, ajungeau la Zaimoxis, identificíndu-se cu lumea ordonatá, pierzíndü-?i caracteristícile umane, doar acei ce respectau principiile unui anumit mod de viatá ce descindea din conceptia geticá despre destinul uman;

— conceptia despre destinul uman se profiieazá ?¡ ín doctrina geticá despre natura fiintei umane, conceputá ca o formá de existentá a unei forte active ce traverseazá íntreaga existentá. Odatá cu "moartea" corpului forta amintitá í$i pierde caracteristiciie individualizatoare, revenind la starea initialá (amorfa) ?i identificindu-se cu íntreaga existentá (expresie a conceptiilor panteiste);

— pentru a fi mai expliciti autorii antici recurg la interpretarea credintelor getice prin prisma paradigmei grece?ti, initiind tandemul Zaimoxis — Pythagoras. Conceptiile filosofului din Samos, dupá cum au sesizat pe buná dreptate elenii, comporta asemánári cu credinteie getilor. La rindul sáu, tandemul Zaimoxis — Hestia are ca scop reliefarea principiilor invátáturii lui Zaimoxis care stau la baza ordinii din societatea getilor ?i o determina.

Tn paragraful 1.2 "Antropopatismu! psihologic ?¡ simbolismul antropoiogic ín mediul spirituai elen" sunt analízate conceptiile

antropologice ale orficilor, síatutul pe care I! detineau acestea ?n mediul spiritual elen $¡ coraportui lor cu traditia mitologicá homerianá. Necesitatea elucidárii doctrinelor antropologice a orfíciíor este dictatá ?i de íncercarea de a definí originea asemánárilor íntre aceste conceptii ?i cele ale tracilor septentrionali. Sunt analízate ipotezele mai multor cercetátori ai prefíiosofiei elene, sunt supuse exegezei relatárile autoriior antíci, precum ?i textele orfice. Investigatiile efectúate au permis sá conchidem cá:

— orfísmul a fost o mineare mistico-relígioasá, una din cele trei ipostaze aie prefilosofíei grece?ti (Homer, Hesíod, Orfeu), ce s-a ccnstituit ín urma unui proces de interactiune spiritualá Intre elementele de origine paleobalcanícá traditia mitologicá homerianá;

— orfismui nu este o doctriná omogená. Exístá mai multe conceptii antropologice cosmologice care nu s-au íncadrat íntr-o doctriná unitará;

— conceptiile antropologice detineau un loe central ín doctrínele orficilor. Ele s-au constituít ca urma re a adaptar» conceptiilor de provenientá neeiená la paradigma greacá, mentiníndu-$i caracteristiciíe origínale;

— conceptiile antropologice ale orficilor aveau un caracter antifatalist $i determínist, fiind asemánátoare cu cele ale tracilor septentrional!';

— spre deosebíre de conceptiile antropologice ale grecilor, determinate de principiile antropopatísmului psíhologic (notiunea se referá nu numai la infáti$area, chípul divinitátii (antropomorfísm), dar ?i la atitudinea grecilor fatá de supranaturai ?i lumea ordonatá ce íi ínconjura din perspectiva opozitiei subiect-obiect. Antropomorfismul lumií inconjurátoare omului capátá nuantele unei insufletiri pasionate la nívelul incon$tientului) orficíi recurg la o interpretare prln prisma simbolismuluí a fííntei umane;

— ín viziunea orficilor corpul uman ?i caracteristiciíe fiintei umane sunt considerate simboluri ale spíritului universal;

— fiinta umaná este conceputá ca un element activ ín cadrul unui sistem static. Scopul vletii ei il vedeau in respectarea normelor unui anumit mod de viatá, care le va permite sá evite ciclul de reincarnare ?i sá reviná la starea initialá, identifícindu-se cu divinitatea;

— conceptiile antropologice ale orficilor se aflau intr-o strinsá

conexiune cu cele cosmologice (¡deile panteiste sunt sesizate în ambele cazuri);

— principiile antropopatismului psihologïc ?i cele ale simbolismului antropomorfic nu se exclud reciproc. Ele sunt prezentate în textele orfice. Orfeu reprezintâ un exemplu elocvent al interactiunii între aceste principii;

— caracteristicile aspectele vizate aie conceptiei antropologice sunt prezente atît în relatârile autorilor antici cît ?i în textele orfice (versurile de pe tàblitele de aur, imnuri).

Capitclul II — "Conceptii cosmologice" este o continuare a celui precedent, în care indicâm la existenta unor strînse legâturi între conceptiile despre om a tracilor septentrionali çi a orficilor cu doctrínele despre lumea ordonatà. în acest capítol se recurge la reconstituirea conceptiilor cosmologice aie tracilor septentrionali, avînd ca element central definirea conceptului de divinitate, çi a doctrinelor orfice despre cosmos. Se încearcà explicarea originii similitudinilor dintre conceptiile cosmologice aie tracilor septentrionali çi aie orficilPr.

în paragraful 11.1 sunt analízate opiniile unor cercetâtori vis-a-vis de conceptiile despre lume aie tracilor septentrionali. De asemenea, sunt supuse interpretàrii sursele antice ce contin date referitoare la doctrínele cosmologice ale getilor, fapt care a permis sà indicâm la unele caracteristici aie conceptiei despre divinitate a stràmoçilor nostri:

— în relatàriie lui Herodot Zalmoxis este prezentat într-o strînsâ conexiune eu credintele getilor. La ef pleacà getii ce au respectât principale unui anumit mod de viatà, devenind remuritori. Ei consideré cà acestia îsi pierd caracteristicile, în primul rînd chipul antropomorf. Nemurirea era conceputà ca o stare, în care omul este lipsit de individualitatea sa, proieetîndu-se pe întregul cosmos. Zalmoxis nu poate interveni în decizia getilor de a respecta ori nu nórmele unui anumit mod de viatà, deçi anume el, potrivit lui Herodot, acordà nemurire solului. Zalmoxis este identifîcat eu lumea celor nemuritori, adicà eu cosmosul — lumea ordonatà;

— elenii din Pont çi Hellespont îl considerau pe Zalmoxis intemeietorul unui anumit mod de viatà. El nu poate influienta asupra deciziilor getilor, desi vointa lui se identifica eu comportamentul

"bun". Potrivit afirmatiilor lui Herodot (obiceiul getic de trimitere a soiuiui) Zaimoxis este identificat cu cosmosul (existenta), iar fiinta umana este conceputa ca un element activ. In sxare singura sa-si determine destinul. Tot a$a este conceputa divinitatea in obiceiui getic de a trage cu sagetile spre cer. Afirmatiile lui Herodot, conform carora "getii credeau ca nu exista o alta divinitate decit a lor", denota raspindirea conceptiilor panteiste la tracii septentrionali;

— elenii din Pont ?i Hellespont, fiind adepti ai principiilor antropopatismului psihologic, prezentau credintele getilor doar intro strinsa conexiune cu relatarile despre activitatea lui Zaimoxis, "om ca toti oamenii, fost rob al lui Pythagoras", tn acest fragment irnpactul traditiei elene este evident: tandemul Zaimoxis — Pythagoras; atribuirea lui Zaimoxis a unor date din biografia marelui filosof; prezentarea grecilor in postura de civilizatori ai barbarilor, etc.;

— credintele getilor sunt supuse unei. interpretari prin prisma conceptiei elene despre lume ?i de Herodot, care urmmdu-le grecilor din Pont Hellespont, prezinta doctrinele gefilor Tntr-o strinsa legatura cu Zaimoxis, incercind sa defineasca natura acestuia. Autorul il Tnfatiseaza in trei ipostaze, fara a acorda prioritate careiva dintre ele. B il nume?te theos epihorios, adica divinitate ce poseda o natura cJeosebita de cea a theosului elen. Parintele istoriei nu-i poate trasa lui Zaimoxis o paralela potrivita in mediul spiritual grecesc. In aceasta situatie autorul il prezinta in ipostaza de daimones, o forta supranaturala, aeosebita de theos. Prin urmare, in viziunea lui Herodot, Zaimoxis ar fi fost apelativul unei forte neindividualizate ?i nepersonificate in conceptia getilor (expresie a comceptiilor panteiste).

In paragraful 11.2— "Idei panteiste monopanteiste" —in doctrinele orfice sunt inserate rezultatele investigatiilor ce au avut drept scop reconstituirea conceptiilor cosmologice ale orficilor definirea statutului pe care il detineau in mediul spirituai elen, coraportul lot cu conceptiile din traditia homeriana cu acelea de origine pregreceasca (paleobalcanica), asemanatoare cu ideile cosmologice ale tracilor septentrionali. Generalizind afirmatiile din acest paragraf ar fi de subliniat unele caracteristici ale conceptiilor cosmologice ale orficilor:

— doctrinele cosmologice ocupa un loc important tn a$a-numitc

învàtàturà a lui Orfeu;

— sunt cunoscute mai multe variante aie teocosmogoniiior orfice, care au existât independent, fârà a constituí o doctrinâ unicà;

— conceptiile cosmologice aie orficilor se aflau într-o strînsà conexiune cu cele antropologice, fiind o expresie a doctrinelor panteiste despre lume;

— în perioada tlmpurie doctrínele cosmologice erau domínate de conceptiile panteiste (reminiscente aie spiritualitàtii paleobalcanice);

— în urma interactiunii între conceptiile panteiste çi cele de sorginte homerianà (expresie a principiului antropopatismului psihologic), precum çi a interpretàrii orfice a cultelor greceçti (ai lui Dionisos, Zeus, etc.) îsi fac aparitia conceptiile monopanteiste;

— coexistenta conceptiilor panteiste çi monopanteiste în doctrínele orfice este atestatâ de autorii antici çi textele imnurilor orfice;

— conceptiile panteiste çi monopanteiste aie orficilor comporté un çir de similitudini în doctrínele cosmologice aie pythagoreiciior, tracilor septentrionali, populatiilor nord-pontice, stoicilor, etc.

Capltolul /// reprezintà partea finalà a tezei. In capitolele / çi II au fost reconstituite conceptiile antropologice çi cosmologice aie orficilor çi tracilor septentrionali, semnalîndu-se adesea prezenta mai multor asemànâri între acestea, fapt care a permis enuntarea ipotezei existentei unui substrat spiritual comun al credintelor populatiilor din Sud-Estul Europei. In acest context este ?i natural sà fie définit statutul pe care îî aetineau conceptiile vizate în mediul spiritual indo-european înainte însà de a elucida spiritualitatea populatiilor din spatiul nord-vestlc çi nord-pontic din mileniul I î. Chr. Astfel sa încercat definirea statutului pe care îl detineau credintele tracilor septentrionali çi orfismul în cadrul spiritualitàtii sud-est europene, în particular, si în cea indo-europeanà în general. Investigatiile efectúate ne-au permis sâ conchidem cà:

— spiritualitatea tracilor septentrionali çi orfismul comportâ un çir de similitudini în credintele populatiilor nord-pontice;

— paralélele invócate ne permit sà sustinem caracterul preavestic al spiritualitàtii populatiilor nord-pontice;

— cuítele scitilor, mentionate de Herodot denotà desfà^urarea unui procès de interferentà spiritualà. Credintele panteiste sunt

supuse unei interpretan prin prisma antropopatísmuiui psihologic, elementeie de substrat mentinîndu-çi originalitatea;

— panteonul çi legendeie scitilor s-au constituit avínd la bazá principiul tripartit, cu o semnificatie deosebitâ de cel al lui G. Dumézil;

— ín viziunea scitilor orice procès al devenirii, inclusiv cel teocosmogonic, reprezintà o succesiune consecutivá a trei etape. Cea din urmà fiind consideratà finalà çi idéntica cu lumea ordonatá existentâ. Acest principiu caracterizeazá conceptiile cosmologice çi antropologice ale scitilor;

— principiul tripartit amintit defineçte çi conceptiile teocosmogonice ale orficilor;

— dacá orfismul reprezintà o miçcare mistico-religioasà, ce s-a constituit odatà cu adaptarea unor conceptii arhaice la paradigma homerianá, iar credintele scitilor o consecintà a impactului íntre elementeie autohtone nord-pontice cu cele greceçti çi iraniene, atunci spiritualitatea tracilor septentrionali detinea o pozitie intermediará íntre aceste doua sisteme de idei. De notât cá orfismul, spiritualitatea tracilor septentrionali çi credintele populatiiior nord-pontice au acelaçi substrat de constituiré ce s-a cristalizat în Sud-Estul Europei în urma destràmàrii comunitàtii indo-europene (tip etno-cultural de tranzitie). .

încheiere

Investigatiile efectúate pe parcursul mai multor ani ne permit sä constatàm o continuitate in evolutia spiritualitätii populatiiior din Sud-Estul Europei. Similitudinile atestate nu sunt incidentale, ci descind dintr-un substrat cultural común, indo-european de tranzitie. Printre permanentele arealului spiritual vizat se înscrie principiul tripartit în conformitate eu care orice procès al devenirii, inclusiv cel teocosmogonic, reprezintà o sucesiune consecutivá a trei etape, cea din urmä fiind consideratà finalà çi identificatà eu lumea ordonatä existentâ. El stá la baza structurii panteonului, legendelor scitice çi a conceptiilor teocosmogonice aie orficilor.

Reminiscentele arhaice ce acordà o anumità unitate arealului

»-cultural sud-est european din mileniul I î. Chr. se profileazä In septiile antropologice $i cosmologice ale orficilor ?i tracilor entrionali.

credintele getilor ?i doctrínele orficilor conceptiile referitoare la î umanä detineau un loe important, comportînd mai multe Tiänäri, färä a fi identice. In centrul doctrinei antropologice-a ilor septentrionali se aflä conceptia despre destinul uman. Drtante în reconstituirea acestui cocept sunt relatärile lui Herodot Tdeosebi semnificatia termenului Lahos, folosit de autor în :rierea obiceiului de trimítere a solului la Zalmoxis. Analiza acestui len din traditia literarä pre çi postherodoteanä denotä caracterul atalist al conceptiei getice despre destinul uman. Supozitia este inutä çi de semnificatia obiceiului de trägere cu sägetile spre

îtii concepeau fiinta umanä ca un subiect activ, ce îçi desfàçoarâ 'itatea într-un sistem static, identificat cu lumea ordonatä. -eptiile despre destinul fiintei umane au servit ca premisä pentru orarea principiilor unui anumit mod de viatä, sesizat de szentantii traditiei literare elene. Conceptia despre soartä se într-o strînsâ conexiune eu conceptul de divinitate çi cel al uririí individúale.

te de remarcat ?i corelatia între conceptia despre destinul n çi cea relativä la caracterul dualist al existentei. leie conceptii antropologice, asemànàtoare cu cele enuntate tin doctrinelor orfice, ce s-au constituit în urma unui procès de actiune spiritualà între elementele de origine paleobalcanicä ?i tia mitologicä homerianä. Orfismul nu s-a constituit într-o doctriné genä. Ca çi la geti, conceptiile antropologice aie orficilor au un cter antifatalist çi determinist. însà, spre deosebire de cele ale ilor, determinate de principiile antropopatismului psihologic, orficii rg la o interpretare a fiintei umane prin prisma simbolismului. opul vietii ei îl vedeau în respectarea normelor unui anumit de viatä, care le va permite sä evite ciclul reîncarnârilor çi sä ä la starea initialä, identificîndu-se eu divinitatea. incipiile antropopatismului psihologic çi cele ale simbolismului ipomorfic nu se exciud reciproc, fiind prezente în textele orfice.

însusi "Orfeu" reprezintà un exemplu elocvent al interactiunii într aceste principii. Conceptiile antropologice se aflau într-o strins conexiune cu cele cosmologice (ideiie panteiste sunt sesizate i ambele cazuri).

Similitudinile spirituaie geto-orfice se profileazà çi în concept» despre lumea ordonatà. Ele acordà de asemenea o continuital evolutiei spiritualitétii populatiilor din Sud-Estul Europei.

Conceptiile getilor despre lumea înconjuràtoare au un pronunt; caracter panteist, deçi autorii antici le supun unei interpretàri pr prisma doctrinelor teiste. Aceastà tendintà nu are, însà, un caracti absolut. Herodot îl prezintà pe Zalmoxis în trei ipostaze, fàrà acorda prioritate uneia dintre ele. Semnificatia termenilor folositi c Herodot în caracterizarea lui Zalmoxis, contextul în care este plas acest apelativ confirmé ipoteza enuntatâ vis-a-vis de caracter panteist al credintelor getice. Zalmoxis era numele unei for neindividualizate çi nepersonificate ce se identifica cu lumea ordonat eu acel sistem static, în care existé fiinta umanà çi eu care ea tint sà se contopeascà. Aceste conceptii descind din substratul spiritu indo-european din Sud-Estul Europei, manifestîndu-se în doctrine orfice çi în credintele populatiilor nord-pontice.

în perioada initialâ a existentei lor doctrínele cosmologice a orficílor erau domínate de conceptiile panteiste, aflîndu-se într strînsà legéturà cu cele antropologice (o reminiscentà a spiritualité paleobalcanice). Ca urmare a interactiunii între conceptiile panteis Si cele de sorginte homerianà (expresie a principiului antropopatismu psihoiogic), a etimologizérii teonimelor greceçti çi a interpretérii pi prisma simbolismului, a traditiei mitologice elene îçi fac apari conceptiile monopanteiste. Ambele aceste sisteme de conceptii ; coexistât în textele orfice.

Dacá orfismul reprezinté o miçcare mistico-religioasé, ce s constituit odatà cu adaptarea unor conceptii arhaice la paradigr homerianà, iar credintele scitilor o consecintà a impactului îni elementele autohtone nord-pontice cu cele greceçti çi iranier atunci spiritualitatea tracilor septentrionali detinea o pozitíe intermedia între aceste doué sisteme de idei, toate trei avînd la origine acel; substrat cultural.

üupozitiile enuntate in lucrarea propusa tin sa ublínieze importanta studierii credintelor populatiilor antice sud-est uropene ín tratarea problemelor ce vízeazá spiritualitatea indo-uropeaná ?i Tndeosebi prefilosofia europeaná.

Pe tema tezeí au fost publícate urmStoarele lucrárí:

1) Popovici C. Destinul ín conceptia mitologicá a getilor (pe largínea unui pasaj din "Istoriíle" iui Herodot)// Cugetul.- 1994.

Nr. 1.

2) Popovici C. Natura Iui Zalmoxis $¡ credinta getilor ín nemurire / Cugetul.- 1995. Nr. 1 - 2.

3) Popovici C. Unele consideratii privind comunitatea traco-iranianá i spatiul nord-pontic // Mesagerul.- 1994.- Nr. 14.

4) Popovici C. Conceptii naturfilosofice ín doctrínele medícale ntice (píthagoreísmul) // Probleme actúale ale medicinei feroviare

Ch¡$ináu, 1996.

5) Popovici C. Contributii privind credintele scitilor ?i orfismul mpuriu // Revista de istorie a Moldovei - 1996.- Nr. 4.

SUMMARY

The beliefs of the North Thracianes and the Eraly orphism The ontological aspects

The main purpose of this work is investigation of the origin and the character of similar traits in the anthropological and cosmologiacl doctrine of the North Thrac and the Early orphistics as well as the reconstruction of their meanings and status in the context of Indo-European mythology and pre-philosophy.

An attempt to determine the essence of the precise imagination about fate, about the coming info being, about the human being and his interrelation with the surrounding world, aboud God, aboud the possibility of a person to achiene immortality and its identification with universe, was undertaken in the thesis. A new hypothesis about origin of orfism and the essence of anthropological and teocosmological conceptions of the Early orfistics suggeted such concept as psychological antropopatism is used in the thesis to determinil the mithological conceptions of Homer's tradition, while the anthropomorphic symbolism is psed to determine the essence of orfistic apprenticeship about the human being.

The carried research permitted to express the hypothesis about the existence of the only transitional spirutual substratum in S-E Europe, which formed, as a result of disintegration of an arhaic Indo-European community and about the original caracter of inhabitants living the North at the Black Sea in the 1st millennium"B.C., that formed as a consequence of interference of preavestic and theistic conceptions of Greek colonists.

A methodological analysis of the methods used by scientists in the investigation of Indo-European mythology and Greek pre-philosophy is given in the dissertation.

РЕЗЮМЕ

Верования северных фракийцев и ранний орфизм.

Онтологические аспекты.

Основной целью данной работы является исследование происхождения и характера сходных черт в антропологических и космологических доктринах северных фракийцев и ранних орфикоз. а также реконструкция их значения и статуса в контексте индоевропейской мифологии и предфилософии.

В диссертации предпринята попытка определить сущность гетских представлений о судьбе, о становлении, о человеке и его взаимоотношении г окружающим миром, о боге, о возможности достижения человеком эессмертия и его отождествлении с космосом. Также предложена новая 'ипотеза относительно происхождения орфизма и сущности ан-гропологических и теокосмологических концепций ранних орфиков. В этом сонтексте употребляются понятия психологический антропопатизм для эпределения мифологических концепций гомеровской традиции и антропоморфный символизм — для определения сущности орфического пения о человеке.

Проведенные исследования позволили высказать гипотезу о су-цествовании единого переходного духовного субстрата в Юго-Восточной Европе, который образовался в результате распада архаической 1ндоевропейской общности, и об оригинальном характере верований :еверо-причерноморского населения в I тыс. до р.Хр., образовавшиеся в ;ледствии интерференции между доавестийскими и теистскими концепциями греческих колонистов.

В диссертации дан методологический анализ тех способов, что фименяются ученным в исследовании индоевропейской мифологии и февнегреческой предфилософии.