автореферат диссертации по политологии, специальность ВАК РФ 23.00.02
диссертация на тему: Constituirea pluritartitismului in republica Moldova
Полный текст автореферата диссертации по теме "Constituirea pluritartitismului in republica Moldova"
РГ 5 ОД 1 13 OUT 1995
liHilSTEEUL ÎNVÂ^AMÎNTULUI Ab BEPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Ca titlu de nanuseris
czu 529.(478.9.)
LIPCIÜ 1Ш
CŒÎSTITUIEEA PböRIPAETITISMULÜI ÎH BEPUBLICA MOLDOVA
(23.00.02 - Inatitutele procesóle politice)
AUTOBEFERATUL tezoi de doctor in Politologie
ChiçinàLu-1995
Teza a fost îndeplinità la catedra de politologie çi rela$ii internationale a UniversitSÇii de Stat din
Uoldova
Conducátor çtiin^ific - GHEOBGHE HUSNAC, doctor habilitât în istorie,profesor univer8itar
Referenfci oficiali - GRIGOHE ENTELIS, doctor ha-
bilitât în filozofie,profe-sor j
- PEÎEU PASCAHU, doctor habilitât în filozofie,profesor;
- PLATC2Í FRUNTAÇ, doctor în filozofie, conferenciar
SusÇinerea va avea loc la 1 noiembrie 1995 la ora 15.00 în cadrttl çedinÇei Coneilittlui ÇtiinÇific de conferiré a gradelor çtiin-fifice de pe lîngâ Institutul de Filozofie, Sociologie çi Drept al A.Ç,M. (cifrul: CE. 09.93.43).
Adresa: 277612, or.Chiçinâu, bul. Çtefan cel Mare, nr»1, etajul 2, sala de çedinfce a Frezidiului A.S. a E.M.
Teza poate fi examinatà în Biblioteca §tiin£ificà Centrais a A.Ç.H.
Autoreferatul a fost expediat la "30" 09 1995
Secretarul stiintific . ojflsi * al Consiliului Stiintific, . - Gheorghe BOI
doctor în filozofie (17■f®6dHa
CARACTERISTICA GENERALA A LUCRÂEII
ACTUALITATSA INVESTIGATIEI
Evoluarea proceselor renovarii revolucionare a societâÇii a contribait la politizarea tuturor sfere-lor çi páturilor ei sociale, care a favorizat apari-tia pe avanscena politicâ a noilor partide çi foraa-Çiuni social-politice. în aceste condiÇii capátá o inportanfá deosebitá problema privind necesitatea stu-dierii istoriei fi a cailor de aparifcie, constituiré çi dezvoltaro a lor, deoarece de afirmarea pluripar -titisinului nul$i oameni íai leagá aperanÇa întru ane-liorarea si transfornarea 3ocietaÇii, transpunerea ín via$à a principiilor çi nomelor deaocratice internationale fi, deci, în ultiná instanÇâ, în ÎHbunâtâ$i-rea bunàstârii lor.
Iatà de ce cínd, dupá o perioadâ de lungà durâtá, a fost ridicatâ iaterdicfia privind studierea proble-mei multipartiaitá^ii, asenenea chestiuni,ca "ce ín-seamâ nultipartinitatea?", "care e rolul partidelor politice çi fonaaÇiunilor social-politice, niçcàrilor în dezvoltarea societá^ii?" çi áltele sînt extren de actúale çi au o naro sennifica^ie socialá.
Din aceste considérente autorul investiga^iei a considérât necesar sâ studieze problema vizatá anume în prezent, cínd procesul de afirmare a multipartini-tàyii ia anploare, cínd nu s-a consolidât pe deplin pluralismul. Aceasta íi permite sá analizeze cu aaxi-rnm de obiectivitate nu ín urna faptelor sâvîrsite,ci
în calitate de martor çi participant real al evenimen-telor.
Actualitatea çi necesitatea studierii çi analizoi problenaticii în cauzá la etapa actúala reiese din fa-ptul, cä teoria, precom çi practica dezvoltárii sociale» inclusiv çi cea a consolidárii sistemalui politic, constituirii pluripartitismului au menirea nu nunai a se dezvolta în continuare, a se renova permanent, de a merge în pas eu noile realitä^i, dar çi de a le depâçi de a prevedea perspectivele dezvoltárii lor în condi -t?iile vietii noi»
Prin uraare, alegerea temei respective pentru un studio, special de disertaVie serveçte drept o märturie cä în acest caz este abordatä nu numái o terna deosebit de actúala, ci çi o problematicá extrem de dificila çi pufin studiatä.
Gradul de cercetare a Problemei» Problernelor apa-riÇiei çi dezvoltárii pluripartitismului, elaborärii conceptului de "partid politic" în politologia contem-poranä, aXirmárii sistemului politic într-o fcarä sau alta, rolului multipartitismului în aoeietate e con-sacratá o diversa literaturä çtiinÇifica.
Cu tóate cä partidele politice' îçi au originea în antichitate» în plan istoric apariÇia lor nemijlocitä are loc cätre sfîrçitul secolului XVII - începutul secolului XVIII, cînd începe apari^ia çi dezvoltarea si-stemelor politice în Europa Apuseanä çi Statele Unite ale Americii.
Constant de Bebegul Benjamin a clasificat încâ în 1816 aceste grupuri drept organiza$ii politice care
recun03c o anuaità doctriné, îopârtâçesc un ansaablu de teze, articúlate, de regula, pe baza unui principiu uni-ficator, care interpreteazà, apreciazâ çi tinde sà ori-enteze realitatea publicâ.
Unul dintre cei aai recunoscu^i cercetàtori ai çti-intei politice în general çi ai istoriei partidelor politice în particular este, dupa párerea noastrâ, vesti-tul gînditor geraan Max Weber (1864-1920). Anune el pri-ntre prioii a deseanat politica de creare a partidelor politice drept o necesitate de a lupta pentru putere, a participa în cadrul puterii, cît çi a contribui la re-partizarea ei.
M.Weber a deseanat un Paradox al democratizârii so-cietSÇiiî rezultatul antrenârii maselor largi de oaaeni în viaÇa social-politica. stimuleazâ apari^ia unui nurnâr mare de organiza^ii politice, care mai apoi devin un factor destabilizator al evoluçiei democratice. Acest lucru are loc, însâ dupa párerea noastrâ, la etapa initiais a trecerii de la o societate la alta, de la un sistea politic la altul.
Cercetàtorul geraan considera necesar çi îndenna la foraarea unui sistea politic nou dupa aodelul deao-craÇiei burgheze din Statele Unité aie Americii, în care accentul principal se pune pe "parlaaentul puternic" çi pe activitatea partidelor politice nationale.De aceea, consideran noi, dacá nu în aod direct, apoi în aod indirect, ideile sus-nuaitului cercetator çi-au gàsit realizare çi în república noastrà la începutul aparitiei pluripartiti saului.
0 contribuée deosebità la studierea creârii, dez-voltârii çi íunctionárii partidelor politice çi-au adus
fi cercetátorii F.Bourricaud, M.Duverger, B.Mihels, C.Morx, V.Lenin, M.Crozier, Eoger-Gerard Schvartzen -berg, D.Gusti, G.Sartori, A.Venopol etc., care au con siderat absolut necesar activitatea într-o societate deaocraticâ a aai aultor partide politice, ele consti tuind un fenomen firesc al deaocrafciei publice.
Autorul disertaÇiei împàrtâçefte pe deplin pàre-rea lui Maurice Duverger, precum cà prin partid politic se în^elege o grupare de oameni constituità pe baza liberului consiaÇâaînt, care acfcioneazà progra -matic, conçtient fi luptâ organizat pentru obÇinerea puterii.
0 anumità contribuais la studierea procesului de apariÇie a partidelor politice fi-a adus, dupà páre-rea noastrà, fi politologul spaniol L.Sanisteban,care a étudiât în mod amanunfcit esenÇa noilor partide, a grupurilor de iniÇiativâ fi de presiune, a fàcut o clasificare detaliatâ. a partidelor politice, a déterminât rolul çi functiile lor într-o societate democraticé.
Studierii problematicii în cauzâ s-a consacrat çi cercetàtorul roiaân P.Kegulescu (1872-1951).£n spécial poate fi menÇionatt monografía sa de volum "Par-tidele politiceB,în care este facutá o analizà pro-fundá a anuaitor situafcii politice semnificative din-tr-o tara sau alta, concluzii iapuse de evolu-fcia vie-tii sociale ori principii teoretice bine fundaméntate cu priyire la viaÇa politicà a unui stat deaocratic modem. Lucrarea de fa£á constituie un veritabil manual al actività^ii parlamentare, îndruaàtor deosebit de util pentru orientarea în problemele fundaméntale
4
ale guvernárii democratice moderno, eficiente,£n саге partidele politice au un profil o finalitate bine definite •
Autorul prezentei lucrári considerá destul de preíioasá concluzia fácutá de P.Negulescu £n "Parti -dele politice", precua cá din punctul de vedere al ca-litafcii etice, al vieíii constitu^ionale $i,prin armare, din punctul de vedere al educafciei politice a maselor, 1n íárile unde opinia politicá n-a ajune £n-cS. la maturitate, e foarte iaportant ca partidele sá nu fie prea nuaeroase. C£nd sint mai aulte partide,cel sau cele саге ráain in nod fatal pe dinafará la fiece schimbare de guvern sint In chip firése pornite pe o opozi-fie de principii, gásind ráu, sisteaatic §i per-aanent, tot ce face partidul care s-a instalat la pu-tere, £npiedic£ndu-l sS lucreze prin necontenite agi-tSri £n Parlaaent ^i silindu-se sá ridice in contra-i másele populare, printr-o criticá violenta t}í lipsitá de scrupule, adesea prin calomnii pur sinplu,nunai ca sá-1 rástoame cu orice pre$ sá-i ia locul.
La studierea procesului de studiere a problesa -ticii resprective $i-au adus aportul fi sulfci cerce -tátori din Federa$ia Busá. Autorul diserta^iei considerá de arguméntate ideile cuprinse £n lucrárile po-litologilor V» Slavin "У истоков многопартийности", V.Davidov "Демократическая партия Россия", p.Acopov "50 партий существовали в России накануне Октябрьской Революции", A.Davidov, c.Zasorin "Политические партии Российской Федерации на современном этапе", V.Levicev "Есть такие партии"etc.
Un aport anumit la studierea problematicii în ca-uzâ çi-au adus çi savan^ii din república noastrà, care au fácut, dupa pârerea noastrá, o încercare reuçità de a studia procesul de democratizare a societâîii,apari-tiei fi dezvoltàrii pluripartitisaului.
Membrul-corespondent al Acadeaiei de Çtiin^e a Moldovei, profesorul A.Zavtur - unul dintre primii cer-cetâtori ai constituirii noilor partide politice çi formafcii social-politice formuleazà destul de acut problema importantei acestor partide çi pentru prima datà menîioneazâ çi studiazà rolul apariîiei çi dez-voltârii teoriilor politice privind constituirea aul-tipartinitàÇii în Moldova» în articolul sàu "Aparitia çi dezvoltarea teoriilor politice" A.Zavtur trage con-cluzia despre necesitatea cunoaçterii serioase a doc-trinelor politice, care, dupa pârerea lui, un
rol semnificativ de orientare în evenimentele, doctrinale' çi teoriile politice, ce tin de organizarea 3ta-talâ, puterea politicâ, relafciile sociale*
0 analizá mai. detaliatà a acestei problème A.Zav-tur a fàcut-o în articolul "Partidele politice çi or-ganizatiile sociale", în care autorul a exaainat profund çi detaliat schirobârile survenite în viaÇa politicâ a republicii, a caracterizat esenÇa organizaÇiilor politice în lupta pentru putere în stat.
în lucrarea "Politica çi moralitatea" profesorul Gh.Rusnac a abordat problema unitâ$ii çi contrariului dintre politicâ çi moralâ, interactiunii çi corela-fiei acestor categorii, criteriilor moralitâÇii politicii de stat, a reliefat tendintele dezvoltSrii multipartini -tâfcii în republicâ*
Procesul de constituiré a aultipartinitá^ii in republica a fost reflectat in lucrSrile doctorului in Cilosofie V.Mo.^neaga. in articolul "Probleae ale plura-Lismultii politics opinie asupra noilor foraatii social-politice" autorul a incercat sá ráspundá . la urmátoa -rele intrebári "De ce am avea nevoie de at£tea partide, liverse aiscSri social-politice, care-i folosul lor? Cui L s-a fácut aai bine de la aceastá aultitudine a lor ? Sle genereaza atitea probleae, confrontare intre oaaeni"
V.Mo^neaga ajunge la concluzia, cS la baza acestui fel de dispozi^ii stá propaganda £n curs de mulfci ani a jociologiei noastre, inchipuirea despre o societate >nogená, a nivelárii intereselor diferitor clase, grupe sociale, stingerii in legSturá cu aceasta a tuturor con-;rariilor.
Autorul deaonstreaza just, cá "deaocra^ia ^i pub-.icitatea au eaancipat omul, i-au dat teren de activi -;ate a pluralismului de idei, in toate componentele ei * discordantei fi coapetenfcein.
Cu toate acestea, ni se pare cá nu nuaai deaocra-?ia publicitatea "le-a deschia oamenilor ochii^trá-jid in aceastá societate, la neajunsurile care sint* Ei .e observau bine si aai inainte, piná la etapa reatruc-;urarii. Mai curind democracia publicitatea le-a in-iuflat incredere in aceea, ca ei i^i pot expune páreri-.e in voce, deschis nu vor fi piedepsi-fci pentru acea-:ta.
Hai aaSnuníit, dupá parerea autorului diserta^iei, •Mo^neaga a deschis realitatea fornárii la oaaeni sub nfluenfca probleaelor actúale, tradifriilor istorice, :oaplexelor de orientare aondialá. Neintrind aai adinc
£n problemá, aceasta e cu putinfcá numai in plan teo-retic, dar in realitate, in practicá aceste botare dispar fosu?te des, sunt moarte. V.Uo^neaga vorbefte numai despre linia prioritara, care-^i face calea intr-un spedtru larg de relafcii de reciprocitate a concepfciilor sociale, complexul de idei de ordin re-ligios moral, orientári capitaliste, idei orien -tate spre democrafcie, a socialismului tunan, complex de idei esenfca cárora constá in "cosmética" socie -táfcii noastre, ca o forjare a react?iei rela^iilor social-economice na$ionale»
Trebuie de men^ionat de asemenea 9Í articolul dlui V.Moijineaga "К вопросу о расстановке политических сил в Молдове" , unde autorul face o analiza profundé a deosebirilor partidelor politice care active azS. acum £n república de la standardul aondial.
DupS adoptarea la 17 septembrie 1991 de catre Parlamentul republicii a Legii "Cespre partide 9i alte organizatrii social-politice", V.Mo^neaga 9Í Gh» Busnac in articolul "Fe arena politicá se face tot mai des" pentru prima data supun unei analize profunde dezvoltarea pluripartitismului £n Moldova, au studiat cáile de formare a organiza$iilor politice noi,
TotUfi, dupá opinia acestor cercetátori,niveluí dezvoltárii partidelor fi organizafciilor social-politice nu a permis clasificarea justá diferen -tierea lor, cá la aceste organiza-fii politice lip-sea exprimarea structurala a intereselor sociale in societate, dar $i baza lor socialá in únele ca-
zuri p£ná na se apreciau. Nu intiaplátor considera V.Mo^neaga ?i Gh.Rusnac in identificarile sale cá aceste partide se adreseazá la experienta pozitivá a partidelor politice de peste botare sau la experi-enfca de pina la societatea comunistá a partidelor politice din tara*
Autorii articolului fi-au fácut "conclazia cá azi in Moldova in nare aásurá e eviden^iat nu numai aspectul social-econooic, de clasa, cit fi etnic, national, de stat - aspectul cáii de dezvoltare a so-cietátii, alegerea cáii de dezvoltare a tSrii".
Analizind consecutivitatea aparifiei pluriparti-tisaului in república, radacinile cáruia se trag inca din anii de dupá prinul rázboi aondial, autorul di-sertatiei s-a bazat íntr-o anuaitá násurá fi pe ide-ile concluziile fácute de doctorul ín istorie Ni-colae Sali, care in articolul de volun "Partidele politice din Basarabia" (1904-1918) exaaineazá geneza format?iunilor politice din aceastá perioada £n teri-toriul respectiv, apreciazá raportul de forte íntre ele»
Íntr-o anuaitá aásurá aceastá problena i-a pre-ocupat fi pe alti savanti fi cercetatori din republi-cá, cma sínt Guneniuc Iu., Duaitraf U., Entelis G., Efanu P., C&ilari E», Chistruga U#, Isac D,, Canerzan A., Costaf A., Gaur II.f Hihalat S., MihailovV», Pas-cari P., Rusnac V., Stávilá U», Topluzu G.,Fruntaf P., Ciobu E» etc» ín lucrarile acestor autori a fost studiatá obiectiv conceptia dezvoltarii partidelor politice si foraatiunilor social-politico in República íloldova.
Studiind rolul aass-media în procesul dezvoltà-rii pluripartitismului în Moldova, autorul s-a bazat pe opiniile ce se con$in în lucrarea savantului mol-dovean în aceastâ direcÇie, doctorului habilitât,pro-fesorului P.Govali "Orizonturi noi aie presei Bepub-licii Moldova", onde s-a fâcut o analizâ profundâ a activitâfcii organelor de presa a partidelor politice, a fost examinata atitudinea ziarelor fatâ de conflic-tul tragic din Transnistria, propaganda formelor noi de gospodârire în sectoral agrar, econoaiei Moldovei ("Pamînt çi Oaaeni", "Moldova Suveranâ", "Nezavisi -aaia Moldova", "ViaÇa Satului").
Toto.fi, dupa opinia disertantului, problema în discufie e studiatâ încà putin, nu este studiatâ consecutivitatea, istoria aparifiei fi dezvoltârii partidelor politice noi fi a foraa$iunilor social-politice, rolul mass-media în dezvoltarea pluripar -titismului fi pluralismului politic* La fel s-au efe-ctuat îndeajuns sondage sociologice ca formâ efecti-vâ în studierea acestei problème. Toate acestea permit autorului tezei de disertafcie sa adopte,câ nive-lul perfecÇionârii acestei problème este nesatisfâ -câtor.
Scopul fi sarcinile investigatiei. Autorul îfi propone drept scop al disertafiei studierea factori-lor obiectivi fi subiectivi, factorilor interni fi extemi ai apari^iei, dezvoltârii fi constituirii pluripartitismului, consolidarea sisteaului politic în República Moldova.
Eeiefind din scopul lucrárii, autorul fi-a tra-sat urmâtoarele sarcini de bazâ:
10
- a face o succintá trecere ín revistá a gradu-lui de studiere ín politologia contemporaná a con-ceptului partidului politic, a determina rolul luí ín dezvoltarea societáíii;
- tinind cont de faptul cá dupá priaul rázboi aondial ín viafca social-politicá a Basarabiei (mai íntíi parte coaponentá a Rusiei pariste, apoi parte componenta a Roaániei) au avut loe evoluári substancíale, a studia ín ce aásura in aceastá regiune era dezvoltat pluripartiti snul, care era raportul de forte íntre diversele partide politice existente ín pe-rioada respectivá ce rol índeplineau ele ín so-cietate la acel aoaent;
- pornind de la ideea cá pluripartiti3nul ín Basarabia a luat naijtere ín perioada pina la primal rázboi aondial, a studia geneza partidelor politice in aceastá regivme incepind cu anii 1900 terni-nínd cu perioada aparit?iei dezvoltarii partidelor politice in República ííoldora la etapa actualá,a deteraina factor i i inte mi externi care au contri -buit la foraarea 9Í consolidarea lor;
- fiind intru totul de acord cu ideea aai -multor politologi din república (A.Zavtur, Gh.Rusnac, V.Mo^neaga), precua cá pentru sisteaul politic din República Moldova sint specifice trei etape de consolidare (1988-1990, 1990-1993 ?i 1993-1995,care include perioada priaelor alegeri parlaaentare lócale pe baza de pluiipartitisa), a face o analizá aai detaliatá a acestui procos.
Originalitatea gtiintificS a lucrárii consta in ínsáfi abordare a une i teste pu£in studiate, in tratare a ei propriu-zisá. in disertarle pentru prima datá se intreprinde inccrcarea de a efectúa o analizá coapletá fi integra a aparifciei fi constituirii pluripartitis -mului oai intii in Basarabia, apoi in República Moldova in ansamblu.
Pe parcursul cercetárii au fost obfcinute uimátoa-rele rezultate:
- s-a intreprins incercarea de a revedea fi spe-cifica conceptul partidului politic in politologia conteaporaná, únele no^iuni categoriale ale problema -ticii in causa;
- s-a efectuat o analizá multilateralá a genezei partidelor politice apárute mai intii in Basarabia in-cepind cu 1900 piná in 1918, apoi continuind consecu-tiv din 1918 piná in 1938, in perioada de dupá eel deal doilea rázboi mondial piná in 1988 fi, respectiv , din 1988 piná in 1995}
- s-a constatat gradul de influen^á a partidelor politice de peste hotare, inclusiv fi din fostele re-publici ale Uniunii Soviético asupra aparifciei fi con-solidárii pluripartitismului in República Moldova;
- s-a stabilit cá la apari^ia fi constituirla pluripartitismului in Moldova fi-au adus contribu^ia in modul eel mai direct fi aijloacele de informare ín masá;
- s-a constatat, cá priaele alegeri democratice parlamentare fi locale din Moldova pe bazá de pluri -partitism au contribuit la consolidarea pluralismului politic, a sistemului politic din república.
12
Valoarea practica fi teoreticâ a investigate i consta înî
- oportunitatea desemnàrii practice a procesu-lui de apariÇie fi constituiré a pluripartitisaului în republicá, de consolidare a sistemului politic. Analiza genezei apari^iei fi dezvoltârii partidelor politice în plan consecutiv într-o perioadá aaplà de tiap (-1900-1995) va constitui baza teoreticâ fi practicâ pentru studierea continuà a probleaaticii în cauzâ;
- arguaentarea necesitâ"fii studiefrii procesu-lui de aparifcie fi consolidare a multipartitisaului în plan social (gruparea cetàfcenilor în partide este fenoaen social), deoarece la teaelia oricârei grupâri politice stà hotârîrea conftientà a fiecâ -ruia din aembrii sài de a urna în via^a política o anunitá direcfrie, de a tinde adicâ la realizarea unui anujait scop, pe anuaite cái. Deterainarea sco-pului social a unui sau altui partid politic va constitui o bazâ teoreticâ deteroinatoare pentru o catégorie sau alta de cetâfceni în procesul aderârii la unui dintre ele;
- desennarea rolului nijloacelor de infornare în procesul constituirii partidelor politice fi for-mafciunilor social-politice, lucru care va ajuta în mod neapârat jurnaliftilor sa se orienteze în procesul respectiv, sâ-fl reconstruiascâ activitatea lor în elucidarea acÇiunilor partidelor politice,influence! lor asupra vieÇii republicii;
- opiniile, concluziile fi recoaanda^üle concreto, expuse în lucrare, pot servi drept inpuls
pentra noi investiga^ii in domeniul problematicii respective;
- principiile de bazá ale invesigatiei pot fi incluse în cursurile de lecfcii teoretice çi practice în domeniul politologiei aie elevilor çi studenfcilor,care se ocupà sau pur çi simplu se intereaeazâ de proble -mele constituirii pluripartitismului în republicà dupà lichidarea sistemului unie de partid.
Baza teoretico-metodologicà çi empiricâ a in ves -tigatiiei o constituie moçtenirea filosófica din trecut, lucrárile savantilor de vazà în domeniul politologiei, cum sînt R.Mihela, F.Negulescu, Roger-Gerard Schvartz-enberg, loSanisteban, M.Duverger, I.liossur, D.Gusti, A.Xenopol etc.
Autorul investigare i s-a folosit în procesul de lucru çi de lucrârile consacrate problèmelor în cauzâ a cercetâtorilor din Moldova A.Zavtur,Gh.Rusnac,V.Moç-neaga, N.Sali ç.a.
Baza empiricâ a disertaÇiei o constituie rezulta-tele sondaáelor efectúate de seefia sociologicà a In-stitutului de filosofie, sociologie çi drept al Acade-miei de Çtiinte din Moldova, de câtre serviciul independent "Opinia". Unele rezultate, obfcinute în urna efectuSrii s onda ¿je lor, au fost partial folosite in lucrare.
Ca material empiric în teza de disertare e folosit çi materialul factologic al statutelor çi progra -me lor existente în Moldova, la fel çi in tárile enumerate mai sus a partidelor çi foematiunilor social-politice, pe baza articolelor din ziare çi reviste ale
Republicii Moldova ("Moldova Suveranä", "Трудовой Тирасполь","фага", "Sfatul Tárii", "Рыбницкий металлург" , "Независимая Молдова"), Federare i Ruse("ii3Bec-тия","Аргументы и факты","Комсомольская правда".""фуд"), Ronaniei ("Adevârul", "Roaânia libera", "Cotidianul")
Aprobarea lucrârii. Ideile principale çi conclu-ziile cercetátorilor au fost expuse çi discútate la çedinfele catedrelor de Politologie çi mijlocelor de informare ín aasá a Centrului de pregätire a cadrelor pentru Guvemul FedoraÇiei Rase (or. Sankt-Petersburg), cît çi în cadrai conferinfelor çtiinÇifice ale lecto -rilor çi studenfilor institufiei respective ín perioa-da anilor 1989-1992.
Structura diaertatiei. Teza confine introducerea, patru capitole, íncheierea, anexa, bibliografia çi rezúmatele in liaba rusa çi engleza.
Continutal principal al lucrârii. Ín introducere se arguaenteazâ actualitatea teaei álese, se analizea-zä nivelul de examinare a ei, se fornuleaza scopul çi sarcinile investigafiei, se nenfioneasá baza teoretico-aetodologicâ çi enpiricä, originalitatea, aprobarea çi structura lucrârii.
în priaul capitol. Intitulât "Conceptul partidu -lui în politilogia conteaporanâ", se examineazâ proce-sul dezvoltârii gîndirii social-politice începînd eu cele mai îndepârtate tiapuri çi pînâ în prezent çi,con-coaitent, procesal de aparifie çi constituiré a parti-delor politice, se face o generalizare a definirii
conceptului "partid politic", o examinare a rolului organizaÇiilor politice în societate.
Se aenfcioneazà, cà partidul politic, constituind o grupare de oameni formats pe baza liberului con-simÇâmînt, care accioneazà programatic, conçtient fi organizat pentrtt aervirea intereselor unor clase, grupuri sociale, comunitàÇi umane, pentru obÇinerea fi menÇinerea puterii politice în vederea organizSrii fi conducerii societàfcii, a apârut odatâ eu evolu^ia istoricà a gîndirii social-politice.
Autorul opineazâ, câ dezvoltarea unui stat este indisolvabil legatâ de procesele democratice, iar partide le reprezintà neapârat un element important al unei vie^i democratice* Nu întîmplâtor democracia în-cepe sâ se manifeste eu adevârat odatâ eu apari$ia fi dezvoltarea partidelor ca instituÇii politice, aces -tea putînd sâ desfâfoare o activitate sistematicá fi de amploare numai într-un climat democratic autentic. Frin armare, procesul de formare a partidelor este determinat de hotàrîrea oamenilor de a-fi îndrepta activitatea politicà într-o directe sau alta din mai multe considérente, douà dintre care pot fi eel logic fi cel psilxologic. Ambele motive sînt dictate în mod sigur de procesele de democratizare a societàçii*
în capitolul doi. intitulât "Suceesiunea istoricà a constituirii pluripartitismului în Moldova"»este fàcutà o analizà a istoriei pluripartitismului în Ba-sarabia în perioada 1900-1938, cît fi a procesului aparifciei in aspect istorico-sociologic a noilor partide politice in República Moldova*
Autorul aenpioneazS.f cS. caracteristic pentru Ba-sarabia ín aceastá perioada esta crefterea avíntului politic disctat de apari^ia la inceputul anilor 1900 a unor cercuri, grupuri de oameni, care s-au unit da-toritá viziunilor sale politice unice. Apoi, cu ince-pere de la 1903» aceste cercuri s-au transformat ín forraa^iuni social-politice de sine státátoare. E vor-ba, in prinul rxnd, de Partidul socialist-revolutio -nar (eserii), Partidul constitu$ional-denocratic, "Uni-unea poporalui rus", "Uniunea 17 octombrie", Partidul Nacional Holdovenesc, Partidul progre si st-noldove-neac, Partidul proletariatului evreiesc, Partidul ba-sarabean al centrului etc.
Fiind parte coaponentá a Ronániei ín perioada 1918-194-0, Basarabia a fost pe deplin angajatá ín pro-ce sul general al transforaárilor social-politice. De aceea, ín opinia noastrá, activitatea partidelor politice, care au activat ín acest rástinp ín RonSnia, au avut o ínríurire subatanfcialá fi asupra acestei regiuni. lata de ce autorul investiga^iei a conside -rat necesar examinarea problenei íntr-un context integra, studiind evolu$ia pluripartitisnului ín Roná-nia in general fi, evident, ín Basarabia ín particu -lar.
Totodatá, autorul a studiat evolufcia pluripartitisnului ín perioada cínd oficial sistemul politic ín Holdova era constituit dintr-un singur partid, cel conunist, nenfcionind cá in perioada 19^0-1988 au fost íncercári de a crea organiza^ii politice antisovieti-ce, dar caro au foot depistate curnatá activitatea
lor. £ vorba de "Ostaçi ai lui Çtefan cel liare" din Soroca (19^5-1947), "Sabia dreptâçii0 de la B&lfi (1947-1948), "Partidul libertâ^ii" de la Hînceçti (1949), "0 stea neagrâ" de la Bravicea fi Cornefti (1949).
Este fácutá, de asemenea, 0 analizà a activitá-tii organizaîiilor politice formate la mijilocul ani-lor 1960 de càtre o serie de intelectuali çi studenfci moldoveni din Moscova fi Lvov (A.Çoltoianu, M.Drue etc.).
Generalizînd toate aceste aspecte aie vietii so-cial-politice, autorul ajonge la concluzia, ca plu-ripartitismul în Moldova începe cu adevârat numai în 1988 odatá cu apari^ia crizei în activitatea struc-turilor sociale recunoscute oficial.
în capitolul trei. intitulât "Consolidarea sis-temului pluripartid în republicà", sînt dezvâluite cele mai esenÇiale aspecte ale procesului de democratizare a società^ii, procès care a contribuit la consolidarea sistemului pluripartid în República Moldova.
Autorul în aod detaliat studiazâ evolu^ia eve -nimentelor politice, începute în 1988, apari^ia pri-mei forma-fiuni politice - Miçcarea democraticé în sus^inerea restructurârii, apoi a Frontului popular çi a altor partide çi forma^iuni social-politice.Re-sultatele ob^inute i-au permis sá dezvàluie pregnant raportul de for^e, caracterul, baza socialá çi alte momente semnificative ale partidelor politice existente, sà définitiveze o clasificare a lor în cadrai sistemului politic din república.
18
Autorul aenfioneazà, câ £n perioada de constituiré a pluripartitisnului în Moldova formaÇiunile politice iau naçtere ca aiçcâri social-politice,ca partide politice de'tip postclasic, de miçcare, cS sis-teaul de partide politice créât în republicâ în perioada anilor 1988-1990 corespunde întocaai pluralis-mului extrea. De altfel, acest sistea este caracteri-stic aajoritáfii fàrilor ce se aflà în perioada de tranzifie postcoaunistà.
Fâcînd unele concluzii aie aparifiei fi dezvol -târii pluripartitisaului în República Moldova,autorul investigafiei conchide, cà toate partidele politice, apàrute în perioada 1988-199^, se deosebesc prin sco-purile lor social-politice, dupà numârul nembrilor,du-pâ nodul de activitate fi origine. Ca de obicei obi-cei, foraafiunile politice se creeazâ în ¿jurul anuai-tor lideri politici, ceea ce, respectiv, conduce de-seori la scindâri fi la lupta de opinii.
Autorul opineazà, cá o particalaritate caracte -risticà perioadei exaainate este cà încà nu existà o structurare binedefinità a intereselor sociale, de aceea baza socialà a partidelor politice are de cele aai dese ori un caracter inventât. Nu întîaplàtor din aceastá cauzà ele nu au practic nici 0 legàturâ eu grupurile sociale existente san în formare fi se auto-declará apàrStorl ai intereselor unor anuaitor grupuri sociale. Acest lucrtt are loc fi din cauza cá partidelor politice din republicâ le lipseçte încà experien-£a fi tradifiile democratice europene»
În capitolal al patrulea. intitulât "Priaele aie-
geri democratice din. Moldova pe baza de pluriparti -tiso", este fácutá o analiza concreté a companiei électorale, £n care, dupá cum s-a çi presupus, s-au íncad-rat practic tóate partidele politice çi forma^iunile social-politice, multe dintre care s-au unit în blo-curi électorale pentru a se prezenta în acelaçi spaÇiu de timp çi problème.
Autorul menÇioneazâ, cá totalurile primelor ale-geri democratice în Parlamentul republicii çi în orga-nele autoadministràrii publice locale pe bazá de plu-ripartitism au arátat cá victoria au ob^inut-o parti -dele çi formatiunile social-politice cate íntr-o másu-rá mai mare sau mai micà s-au bucurat de popularitate la anumite páturi de populare, erau cunoscute pe plan republican, s-au manifestât prin careva ac^iuni pe par-cursul ultimilor ani, au antrenat în rîndurile lor çi au inclus în lístele électorale oameni care se bucu-rau de autoritate çi aveau pondere la populafcie.
Alegerile au arátat cu toatá forÇa de convingere care idei çi concepÇii sînt cu adevárat apropíate po-porului çi, prin urmare, care partide politice se bu-curá de autoritate în rîndul popula^iei, au demonstrat nu cine personal sau care partid politic va conduce £a-ra, ci pe ce cale va fi proiectatá dezvoltarea statu-lui moldovenesc.
Un ait moment pozitiv al alegerilor, remarcat în acest capitol, Î1 constituie faptul cá ele au stimulât apari^ia pe avanscena politicà a unui çir Întreg de partide politice çi forma$iuni social-politice cu carácter "economicînsa deçi obiectivele finale aie
acestor organiza$ii so rezuna de asemenea la ob$ine-rea puterii politice, oricua orientarea spre socu^i-опагеа probleaelor economice, spre nobilizarea po-ten^ialului ftiin^ific ín aceet doaeniu este clt se poate de utilá societ&^ii.
Hezultatele priaelor alegeri democratice pe baza de pluripartitisa din Moldova ne perait sá conchi-dea, cá ele au deaonstrat coaonitáfcii mondiale cá inten$iile republicii noastre ín ce privefte edifi -carea unui stat denocratic fi de drept nu au doar un caracter declarativ. Aceasta ne permite sS presupu -nea, totodata, cá íntr-un viitor apropiat República Holdova are tóate fansele sá devina aeabru plenipo -tenfiar al comunitáfrii nondiale de state civilízate denocratice.
ín íncheiere sínt formúlate totalurile de bazá ale investiga$iei ín cauzá, principalele opinii,con-cluzii qi recomandafii concrete, sínt relatate noi probleae ce urneazÜ a fi studiate ín continuare.
Anuaite idei fi concluzii ale disertafciei au fost expuse ín urmatoarele articole ale autorului :
1. Lipciu I. Dreptul la autoritate //Tribuna. -Chifinau. -íír.16. -1989.
2. Липчиу И. Встреча с М.С.Горбачевым. - Позиция. - Кишинев, Изд-во "Универсуд", 1991, с.99.
3. Липчиу И. Кому сегодня мешает партия комму-нистов?-Позиция. - Кишинев,Изд-во "Универсул", 1991, с.43-46.
4. Липчиу И. Экспресс - анкета. - Позиция. -Кишинев, Изд-во "Универсул", 1991, с.28-30.
21
Резюме
Работа посвящена актуальной проблеме политической жязян Молдовы - формированию многопартийности в республике.
Целью исследования явилось изучение истории«путей становления новых политических партий и общественно-политических формирований, изучение их эволюции. Учи -тывая, что многие политические организации не возникли сами по себе, а под определенным влиянием, в том числе и извне, данная проблема изучалась на базе конкретного материала, степени влияния различных социально-политических факторов и зарубежных политических партий.
В работе исследована роль массовой информации республики в становлении новых политических партий, обобщены опыт и проблемы, связанные с освещением данной проблематики на страницах республиканской прессы,широко применялись конкретные социологические исследования.
Учитывая, что по своей природе все политические партии стремятся к власти, в работе проанализирован ход предвыборной борьбы к новым демократическим выборам в Парламент Республики Молдовы на многопартийной основе, коротко проанализированы результаты и критерии успеха победивших партий.
Полученные результаты в ходе изучения этих вопросов позволили автору исследования прийти к определенным выводам, сделать ряд практических рекомендаций.
THE CREATICSt OP MULTIPARTIES IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA
Summary
The word is dedicated to the recent issue of Moldova's political life - the creation of multiparties in the republic.
The aim of investigation represents - study his -tory, the way3 of creation of new political parties and social-political formations,taking into acount that many political organizations didn't appear in them selves but by concrete influence, including from outside.
It was studied on the concrete material,the level of influence of various social-political factors and other political parties abroad, as well on the appearance of multiparties in Moldova.
In the process of investigation,the role of mass media in the republic in the formation of new politi -cal patios,the methods and issues are generalized and are illustrated in mass media in our republic. Concrete social investigations were used widely.
Taking into consideration that all political parties by thei nature try to attain the power, the process of electoral struggle was cancelled to the new democratic election into Pari anient of Moldova on the bass of multiparties, the results and the criteria of the winnerparties were shortly and lized.
The obtained resulta in the process of studying these issues allowed the author of investigation -cone to some definite conclusion and make a number of prac -tical recomendations.
1Ш LXPCIU
COHSÏIÏUIREA PLÜRIPARIITISMULUI ÎH REPUBLICA MOLDOVA
(23.00.02 - Institutele çi procesele politice)
Autoreferat
Semnat pentru tipar 29.10.1995. Formatul 60x84 1/16. Rotaprint. Coli de tipar 1,0. Comanda 144. Tiraoui 50.
Färä.plata.
Secfia poligrafie operativa a USM. 277009. Chifináu, str. A. Mateevici,; 60.