автореферат диссертации по социологии, специальность ВАК РФ 22.00.04
диссертация на тему: Problemele ecologiei sociale in conditiile de formare a relatilor de piata (in baza investigatiilor sociologice ale populatiei din Republica Moldova)

Полный текст автореферата диссертации по теме "Problemele ecologiei sociale in conditiile de formare a relatilor de piata (in baza investigatiilor sociologice ale populatiei din Republica Moldova)"

ACADEMIA DE §TIINTE A MOLDOVEI Institutul de Filosofie, r - 0 A Sociologie §i Drept

k p v. ^

- Cu titlu de manuscris

SPÀTARU TATIANA

PROBLEMELE ECOLOGIEI SOCIALE ÎN CONDITIILE

DE FORMARE A RELATHLOR DE PIATÀ

( ÎN BAZA INVESTIGATIILOR SOCIOLOGICE ALE POPULATIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA )

22.00.04. - structura socialà, institu^üle sociale §i modul de via^á

AUTOREFERATUL

TEZEI DE DOCTOR ÎN SOCIOLOGIE

C H I Ç I N A ü - 1996

Teza a fost efectuatá m sectia de sociologie a Institutului de Filosofie, Sociologie §i Drept al Academiei de §tiin^e a Moldovei

Conducätor §tiin£ific: Timu§ Andrei, membru corespondent al A.§.M., doctor habilitât în économie, profesor universitär

Referenfi oficiali: Batcu Ion, doctor habilitai în sociologie, conferenciar universitär

Cuznefov Sergiu, doctor habilitât în biologie,

profesor universitär

Ciobanu Victor, doctor în sociologie

Sustinerea va avea loc la 21 noiembrie 1996 la ora 1500 în cadrul çedin^ei consiliului çtiintific specializat de pe lângâ Institutul de Filosofie, Sociologie §i Drept al Academiei de Çtiinte a Moldovei (DH 09.93.43).

Adresa: or.CM^inàu, bulevardul §tefan ce! Mare, nr.l, etajul 2, Sala de çedinte a Prezidiului A.Ç.M.

Teza de doctorat poate fi examinatä in Biblioteca Çtiintificà Céntrala a Academiei de Çtiinte a Moldovei.

Au toref eratul a fost expediat

Secretarul çtiintific al consiliului çtiintific specializat, .

doctor in filosofie Bobânà Gheorghe

CARACTERISTICA GENERALA

ACTUALITATEA TEMEI INVESTIGATE. República Moldova parcurge o etapá extrem de dificilá, conditionatá de gravitatea problemelor cu care se confruntá intreaga societate in calea sa spre noi forme de organizare. Perioada de tranzitie de la economia riguros planificatá §i excesiv centralizatá spre economia de piatá se caracterizeazá prin ampie transformári in vederea constituirii societátii civile, instituirii unui stat bazat pe drept, descentralizárii puterii de stat §i deetatizárii proprietátii, improprietáririi cetátenilor etc.

Tóate aceste procese au repercusiuni múltiple §i contraversate asupra popula^iei, implicándu-i o serie de probleme sociale, politice, economice §i ecologice.Pauperizarea importantelor segmente ale populatiei a atins limite inadmisibile. In conformitate cu Raportul asupra dezvoltárii umane ( O.N.U.,1995), Moldova a fost plasatá in grupul tárilor cu nivel mediu de dezvoltare, ocupánd doar locul 81 printre tárile membre ale O.N.U.§i ultimul loe printre statele europene. Pentru o parte considerabilá a populatiei din republicá salariul continuá sá fie única sursá de venit §i de existentá. Structura cheltuielilor a devenit anormalá. Circa 90% sunt repartizate alimentatiei. Enorme deficiente cauzeazá achitarea lefii cu intárziere de cáteva luni.ceea ce tensioneazá la maxiumum relatiile sociale §i perecliteázá sánátatea oamenilor. Totodatá depistám o tendintá accentuatá spre scáderea continuá a normelor de consum alimentar.Norme, care nu mai corespund necesitátilor fiziologice. Malnutriiia si subnutritia omului provoacá comportári deveantologice a acestuia in societate,care, in mod inevitabil.se rásfráng §i asupra calit&íii componentelor de

LUCRARII

mediu. Dificultadle perioadei de tranzitie se rásfráng, índeosebi, asupra indicatorilor demograíici: sporul natural al populatiei a scázut in ultimii §ase ani mai bine de 8 ori.

Examinánd tabloul general al situatiei créate §i reie§ind din rezultatul investigatiei sociologice date, conchidem cá preocupárile de ordin economic prevaleazá la ora actualá asupra tuturor domeniilor de activitate, iar cele privind mediul ambiant se situeazá pe uñ loe secundar. !n astfel de conditii pericolul unor conseciníe nefaste vizánd sánátatea §i genofondul populatiei republicii poate deveni §i mai mare.

Limítele naturii incep sá se impuná pe agenda umanitátii, manifestándu-se mai íntái la nivel local. ín socioecosistemul Republicii Moldova au loe schimbári negative de mediu dintre care únele capátá caracter ireversibil.

Teritoriu cu cea mai mare densitate a populatiei din Europa Centralá §i de Est, Moldova suporté consecintele defri§árii pédurilor, diminuárii biodiversitátii, penuriei §i calitatii proaste de apá potabilá, eroziunii solurilor §i deteriorárii acestora in urma exploatárii lor nechibzuite, acumulárii de§eurilor etc. Degradarea potentialului natural a atins cote ale cáror efecte economice §i sociale negative devin tot mai vizibile.

Tóate acestea conditioneazá actualitatea cercetárii sociologice a temei date, care n-a fost abordatá anterior §i necesita o examinare profundé in conditüle de astázi.

Relevarea atitudinilor, a§teptárilor §i aprecierilor date de anumite segmente ale populatiei fenomenelor noi din viata economicé, socialá §i ecologica constituie un barometru in trasarea cailor optime de intregire a conceptului de dezvoltare durabilá.

Cercetarea daté este conceputá drept studiu comparativ vizánd opiniile populatiei din República Moldova exprimate in vara anului 1995 §i investigaba efectuatá in baza aceluia§i e§antion reprezentativ in perioada 1988 - 1989. Ambele cercetári au fost coordónate de membrul corespondent al A.§.M. Andrei Timu§. Au fost de asemenea folosite rezultatele sondajelor §i investígatiilor sociologice efectuate in diferite perioade ín ex-U.R.S.S., Románia, únele tari din Europa de Vest §i Statele Unite ale Americii. Analiza intégrala §i comparativa a

problemelor ecosociale ne-a permis sä depistäm suportul social-psihologic, care regleazä comportarea omului in mediul naturii, antudinile çi açteptârile sale, gradul de activism civic, ingrijorarea, aprecierile çi constatàrile.

Investigarea problemei la nivel national, iniormarea opiniei publice çi a organelor compétente eu rezultatele acestor cercetäri vor contribui la o mai bunä cunoaçtere a situatiei çi la elaborarea unui complex de mäsuri necesare pentru o dezvoltare durabilà a republicii.

GRADUL DE CERCETARE A PROBLEMEI. Drept bazà pentru cercetärile sociologice privind problemele ecologiei sociale au servit operele clasicilor çtiintei filosofice çi sociologice ale lui H.V.F.Hegel, E.Cant, E.Dürkheim, M. Weber, V.Pareto, G.Spencer, T.Parsons precum çi conceptiile reprezentantilor çcolii de la Cicago ( anii 20-30, sec.XX) R.E. Parc, R.D.McKenzie, E.Burges.

O deosebita importants pentru conceperea mai aprofundatä a temei date au avut-o Rapoartele cätre Clubul de la Roma, lucrärile viitorologilor B.Commoner, A.Toffler, Dj.Nesbitt çi Pekka Kyysi; ale ecologilor americani Eugene P.Odum çi Robert E.Ricklefs; ale cunoscutilor sociologi, economiçti çi naturaliçti români N.N. Constantinescu, A.Iancu, S.Negrut, V.Tufescu, M.Tufescu, A. Ionescu, C.Zamfir, M.Larionescu, I.Ungureanu, S.Chelcea. Lucrärile contemporanilor noçtri, deveniti clasici ai literaturii ecologiste americane ( anii 1940 - 1995 ) Aldo Leopold, Rachel Carson, Paul R.Ehrlich, Anne H.Ehrlich, Helen Caldicott, E.F.Schumacher, David Ehrenfeld, David R.Brower, Wallace Stegner, cunoscutele rapoarte globale coordonate de Lester R.Brown etc. au contribuit la intregirea tabloului despre starea lumii contemporane.

Principiile fundamentale ale interdependentei dintre om çi naturä çi-au gäsit o reflectare mai largä in operele filosofilor ruçi ca I.T.Frolov, A.V.Ghirusov, D.V.Komarov, Iu.G.Markov, G.I. §vebs, N.F.Reimers etc., ale cäror concepte sunt o continuare a Legii Noosferei, lansatä încâ la începutul secolului nostru de cunoscutul savant-evolutionist rus V.Vernadski.

La întelegerea mai profunda a proceselor care penetreazâ societatea noasträ contribuie çi cercetärile efectuate de savantii sociologi çi ecologi din Republica Moldova.

O important deosebità în solutionarea problemelor investígate au cercetârile savantilor: A.Timuç, A. Ursu, I.Batcu, I. Entelis, A.Zavtur, G.Càlcâi, E. Martâncic, A.Roçca, N-furcanu, Gh.Rusnac, Gh.Bobânà, N.Pobeda, V.Ciobanu §.a. care au studiat diverse problème §i procese social-economice §i politice caracteristice pentru república, situatia, tendintele §i contradictiile de dezvoltare în sfera socialà çi spiritualà, activitatea socialà, modul de viatà al populatiei çi alte aspecte aie contemporaneitàtii în República Moldova.

O contributie importants la elucidarea unor problème de mediu o au eforturile depuse de colaboratorii Institutului National de Ecologie, condus de membrul corespondent al A.Ç.M. Ion Dediu, çi de cei ai Centrului National de Ecologie Socialà, dirijat de profesorul Sergiu Cuznetov.

Deçi spectral literaturii ce vizeazà direct sau indirect problemele de ecologie socialà este foarte divers, trebuie totuçi sa mentionàm cà, în mare parte, aceste izvoare au un caracter preponderent çtiintifico-teoretic çi mai putin aplicativ, mai aies din punct de vedere social.

Prin realizarea acestei cercetàri s-a urmârit scopul unei integràri adecvate a problematicii abórdate în conceptul de dezvoltare durabilâ, véhiculât în rapoartele nationale pezentate O.N.U. pe parcursul ultimei perioade de timp.

Solutionarea problemelor ecologiei sociale presupune o colaborare mai strânsà a reprezentantilor diferitor domenii aie çtiintei- Cercetârile efectúate în acest studiu pun în circuit suficiente argumente cà diverse grupuri aie populatiei percep pericolul ce s-a créât çi numai o politicé bine ancoratà în problemele de mediu va fi capabilà sà amelioreze eu succès situatia dificilà în care ne aflàm.

Analiza gradului de investigare a problemelor ce tin de ecología socialà, actualitatea imperioasà a acestora au déterminât autorui în alegerea çi studierea sociologicà a temei date.

OBIECTUL STUDIULUI 1-a reprezintat populaba adultô a Republicii Moldova, încadratà în diferite domenii aie economiei nationale.

SUBIECTUL STUDIULUI 1-a constituít investigarea problemelor ce tin de ecología socialà in conditiíle de formare a relatiilor de piatà.

SCOPUL INVESTIGATIEI consta in evidentierea §i analiza problemelor sociale, care stau la baza relatiilor om-naturá §i societate-naturá in conditiile de formare a relatiilor de piatá.

Intru atingerea scopului urmárit au fost puse urmátoarele sarcini:

-elucidarea contradictiilor care au loc intre cerintele de asigurare a securitátii ecologice §i comportamentul populatiei, functionarea institutiilor statale;

-analiza calitátü factorilor de mediu; -relevarea gradului de ingrijorare a populatiei privind fenoraenul de degradare a mediului;

-determinarea complexului de motivare precura §i a gradului de activism social vizánd problemele de protectie a mediului;

-determinarea gradului de con§tientizare a problemelor ecologice de catre diverse grupuri sociale;

-elaborarea metodelor §i instrumentarului de cercetare sociologies in complex a problemelor ecosociale;

-elaborarea recomandárilor practice pentru institutiile organismele competente de nivel republican §i local intru gásirea cáilor optime de solutionare a problemelor.

IPOTEZA PRINCIPALÁ A INVESTIGATIEI. Relatiile om-naturá §i societate-mediu evolueazá in conformitate cu realitatea vietii social-economice. Depind atát de gradul de íncredere in ziua de máine, de garantiile realizárii drepturilor §i libertátilor omului, cát §i de nívelul de percepere a problemelor de mediu de catre diverse grupuri sociale.

IPOTEZELE DE LUCRU: -dezvoltarea social-economicá a republicii in anii 80-90 a purtat un caracter antiecologic;

-ín urma poluárii componentelor de baza ale mediului s-a agravat considerabil starea sánátfitü populatiei;

-in conditiile economiei de piatá tiQerea sub control a situatiei ecologice e posibilá numai prin intermediul implementárií noilor párghii economice de utilizare eficientá a resurselor naturale §i de protectie a mediului;

-este necesará continuarea elaborarii §i perfectionáríi noului cadru normativ-juridic, adecvat conditiilor economiei

de piatá; o mai eficientá informare a publicului asupra situatiei ecologice, asigurarea accesului la informaba respectiva §i la luarea deciziilor adecvate;

-perceperea calitátü componentelor de mediu diferá la diferite segmente ale populatiei in functie de urmátoarele variabile: locul de trai (sat-ora§), zona climaterico-geograficá (Nord-Sud-Centru), gen, várstá, studii, nivel de informare, domeniu de activitate;

-ameliorarea calitátü componentelor de mediu in mare másurá depinde de ridicarea nivelului de trai al populatiei, eradicarea sáráciei care constituie un factor important de poluare a mediului natural la ora actualá ín Moldova, reprofilarea intreprinderilor ín scopul mic§orárii consumului de energie matcrie primá, reducerea de§eurilor §í reciclarea lor.

METODOLOGIA §1 METODELE DE STUDIU. Dificúltatele ce apar in procesul de studiere a problemelor ecologiei sociale sunt cauzate de lipsa in fondurile bibliografice republicane a literaturii recente pe tema data. Absenta unui oficiu de informare §i documentare pentru mediu in república conditioneazá deficitul de date in acest domeniu. Caracterul fragmentar al informatiei despre mediu, mediatizarea acesteia, insuficienta buletinelor informative §i a anuarelor ce ar reflecta domeniul dat prin prisma viziunilor savantilor de la INECO §í a speciali§tilor de la Departamentul Protectia Mediului creazá imense dificultad in ce prive§te accesul §i selectarea informatiei de acest gen. Astfel se reduce considerabil cunoa§terea situatiei ecologice in tárile invecinate cu Moldova, inclusiv §i a informatiei compara ti ve la nivel mondial.

BAZA TEORETICA A DISERTAflEI o constituie lucrárile clasicilor §tiintei sociologice, ale cunoscutilor savanti filosofi, sociologi, ecologi, economi§ti, viitorologi din tárile Europei de Vest, dinStatele Unite ale Americii, C.S.I., Románia §i din República Moldova, inclusiv materialele diferitelor conventii §i programe internationale, ale simpozioanelor, precum §i tezele conferintelor §tiintifico-practice.

Drept suport erapiric au servit rezultatele investigatiei sociologice efectúate in localitatile rurale urbane ale republicii in anuí 1995 in cadrul planului tematic al sectiei de cercetári sociologice a Institutului de Filosofie, Sociologie §i

Drept al A.§.M. Rezultatele investigatiei sociologice diu 1995 sunt confruntate cu cele din anii 1988-1989. Totodatä sunt utilizate dite obtinute de diferite centre de investigare a opiniei publice.

De asemeni s-a ^inut cont de rezultatele intervievärii expertilor din República Moldova, de dátele Departamentului de Statisticä al Republicii Moldova, de cele expuse in Programul National Strategie de Actiuni in domeniul Protectiei Mediului, in raportul STAREA §1 PROTECTIA MEDIULUI IN REPUBLICA MOLDOVA, prezentat la conferinta minisjtrilor mediului de la Sofia(1995), precum §i de observatiile personale ale autorului in procesul de efectuare a investigatiei sociologice.

Rezultatele cercetárii au fost supuse unei prelucräri §i analize cu ajutorul tehnicii de calcul contemporane dupä un program special.

CONTRIBUIA STIINTIFICÄ ORIGINALA a investigatiei efectúate:

-sunt depistate contradictiile societätii de tranzitie;

-este evoluatä pereeptia problemelor de mediu la diferite grupuri sociale in perioada anilor 1988-1989 §i 1995;

-sunt relevate atitudinile, motivatiile, nivelul de activism al diferitelor segmente ale populatiei fatä de situatia ecologicä realä, care s-a creat la tóate cele patru niveluri de localizare a problemei (sat-ora§, localitätile din apropiere, republicä, planeta);

- este determinat nivelul de consjtientizare de cätre populatia republicii a pericolului privind degradarea mediului ambiant;

- este evidentiatä estimarea de cätre diverse grupuri sociale a activitätii diferitelor unitäti guvernamentale, inclusiv ?i a organismelor sociale in competenta cárora inträ asigurarea protectiei mediului natural §i uman;

- prin metode sociologice de cercetare este apreciat rolul presei republicane in formarea opiniei publice privind protectia mediului;

- sunt elabórate metodele tehnica de investigare sociologicä a problemelor ecosociale, tinändu-se cont de particuiaritätile republicii noastre, sunt deliniitate zoneie climaterico-geografice §i cele teritoriaie ale republicii; se

dezváluie tendintele de schimbare a climei §i a factorilor ce o favorizeazá, de epuizare a resurselor naturale, de diminuare a biodiversitátii etc.

- conform rezultatelor cercetárii sociologice sunt elaborate recomandárile concrete vizánd protectia mediului §i expediate Departamentului Protectia Mediului.

ÍNSEMNÁTATEA PRACTICA §1 APROBAREA CERCETÁRII. Lucrarea datá se inscrie in cáutárile perseverente cu privire la elaborarea mecanismelor, creárii premiselor §i conditiilor de realizare a másurilor §i programelor de ocrotire a mediului §i de imbunátátire a calitátii vietii populatiei in República Moldova.

Rezultatele investigatiei sociologice vizánd problemele ecologiei sociale au fost reflectate in 6 publicatii §tiintifice, inglobánd un volum total de 2,1 coli editoriale, §i in referate prezentate la trei conferinte §tiintifico-practice.

Recomandárile elaborate in baza rezultatelor cercetárii sociologice au fost expediate organelor de resort din República Moldova.

STRUCTURA LUCRÁRII. Teza constá din introdu-cere, trei capitole (ce includ opt paragrafe), concluzii, note, bibliografie, anexe, rezúmatele in limba englezá §i rusa.

CONJINUTUL PRINCIPAL AL LUCRARII

ín INTRODUCERE se argumenteazá actualitatea temei cercetate, este elucidat gradul de elaborare a temei investigate in literatura §tiintificä, sunt formulate scopul §i sarcinile investigatiei, sunt determinate obiectul ¡?i subiectul de studiu, ba2a metodologicä §i empirics, este expusä ipoteza de bazä §i cele de lucru, se aratä contributia §tiintificá origínala §i insemnätatea praeticä a lucräriL

iS CAPITOLUL I METODOLOGIA §1 METODELE DE CERCETARE A PROBLEMELOR ECOLOGIEI SOCIALE sunt elucidate principiile teoretice, metodologice §i metodice ale

ucrärii.

Totodatà este realizatâ o analiza a evoluärii relatiei ¡ocietate-mediu in conditiile de tranzitie. Se accentueazä cä lezechilibrurile survenite in mediu sunt in mare parte •ezultatul situärii geografice a republicii. Problema ;eritoriilor de frontierä in tóate timpurile a constituit märul liscordiei.

Situatia se agraveazà çi prin faptul cä teritoriul -epublicii, având o açezare geostrategicä çi geopoliticä favorabilà pe continentul european, a fost secóle in çir çi mai :ontinuà sä râmânâ "arena diferendelor geopolitice". Aceasta licidecum nu a favorizat dezvoltarea ecosocialä durabilä. De isemeni çi evoluarea social-economicä a republicii in anii 7030 in conditiile unei economii centralízate çi extensive a purtat un caracter eu precâdere antiecologic.

Toate acestea, preum çi schimbârile survenite in viata social-economicä in urma tranzitiei, au cauzat în ultimul timp degradarea acceleratä, in únele cazuri ireversibilä a mediului.

Pentru a prefigura tabloul general al relatiei societate-mediu, autorul tezei recurge la o succintá analizä a calitätii componentelor de mediu.în plan comparativ se utilizeazà dátele mai importante despre starea factorilor de mediu din statul invecinat eu Moldova - Romänia.

Reieçind din analiza efectuatä, autorul concluzioneazä cà tärile Europei Centrale $i de Est beneficiazä de o çansâ unicâ. Au posïbilltatea sä aplice experienta occidentului in domeniuí mediului. Deçi putem evita erorile Vestului în solutionarea problemelor de mediu în ultimul timp se prefigureazà unele omiteri çi greçeli deja comise de altii- Cu scopul de a redresa situatia çi a nu impune generatiile viitoare in ipostaza umilä de cerçire a creditelor internationale pentru optimizarea mediului, se cere de la flecare cetätean al republicii conçtientizarea problemei ce tine de relatiile om-naturä çi in pofida deficientelor economice ridicarea acesteia la nivel de prim rang.

în continuare,în lucrare sunt analízate diferite conceptii ale savantilor filosofi çi sociologi vizând notiunea de "ecologïe socialà", este déterminât continutul notiunilor de bazä ale tezei ca: "ecologie socialà","problema"., "mediu", "socioecu-sistem","protectia mediului natural" protectia mediului

uman" ."calitatea mediului", "calitatea vietii", "dezvoltare durabilà". Autorul subliniazà, cô dupà o perioadà indelungatê de avertizâri çocante, analize fundamentale, asistâm astäzi la actiuni concrete, când aproape toatè tärile lumii iau màsuri pentru limitarea poluàrii. S-au semnat conventii internationale care armonizeazà aceste màsuri la nivelul Terrei. Problemele de protectie a mediului sunt deosebit de complexe çi vizeazâ toate sectoarele de activitate: economic, social çi politic. Solutionarea problemelor de mediu reclama participarea tuturor celor implicati in procesul de poluare.

Cercetarea sociologicà a problemelor ecologiei sociale in conditiile de formare a relatiilor de piatà a fost realizatà prin metoda observàrii, studierii documentelor, content-analizei, chestionàrii populatiei çi intervievàrii expertilor. Tinând cont de sarcinile cercetärii, conditiile tehnice çi financiare, posibilitàtile de desfàçurare aie cercetärii, dimensiunea eçantionului constituie 600 de respondenti §i treizeci de experti. Unitàtile de observare au fost alese prin metoda selectiei pe cote. Fiecàrei etape i-au corespuns anumite unitàti de selectie in corespundere eu variabilele principale: locul de re§edintä (sat-ora§), genul, vârsta, nivelul de çcolarizare, domeniul de activitate, nationalitatea.

ÎN CAPITOLUL II PERCEPTIA CALITÄTII MEDIULUI DE CÀTRE POPULATIA REPUBLICII MOLDOVA in baza unui vast material empiric a fost realizatà o analiza comparativa a perceptiei diferitor segmente aie populatiei vizând problemele ecologiei sociale. în plan comparativ au fost utilizate rezultatele cercetàrii sociologice din anii 1988-1989, dátele altor centre de investigare a opiniei publice.

Astfel, s-a constatât cà gradul de îngrijorare vizând calitatea mediului s-a mentinut relativ constant: in jurul la 90% (eu exceptia raionului Taraclia care a évoluât de la 57% la 91,5%). Fapt care ne permite sà concluzionàm, câ deçi preocupàrile de mediu In raport cu cele mai acute problème aie societätii se plaseazà pe locul cinci (33,5%), gradul de îngrijorare al populatiei republicii fatâ de problemele de mediu este destul de ïnalt. Aceasta ne permite sä prognozäm câ la eventuala stabilizare a economiei nationale preocupàrile de mediu se vor relansa pe prim-plan.

Supunánd analizei anumite date privind únele aspecte ale degradárii mediului, obtinute ín rezultatul investigatiilor din anii 1988-1989 §i 1995, constatám cá ingrijorarea populatiei fatá de cele mai stringente aspecte ale mediului, de asemeni, a ramas inaltá.

In urma chestionárii diferitor grupuri sociale ale populatiei din vara anului 1995 s-a stabilit cá la nivel republican cel mai inalt grad de ingrijorare este provocat de starea pádurilor (60,3%), fiind urmatá de starea apei potabile (55,5%), colectarea §i evacuarea gunoiului (50,2%), secarea §i impurificarea bazinelor acvatice (42,3%), amplificarea fonului radioactiv (41, 7%).

Mentionám faptul cá populadla republicii incepe sá perceapá riscul unei asemenea probleme cu efecte latente §i ascunse cum este amplificarea fonului radioactiv, aceasta plasándu-se printre primele cinci aspecte ale problemei mediului.

Spre deosebire de investigaba sociologicá efectuatá in anii 1988-1989, ín cercetarea datá detectám o deplasare a opiniei publice spre o mai mare ingrijorare fatá de starea propriei sánátáti §i perceperea cá calitatea componentelor de mediu are o influentá nu de ultim rang asupra acesteia.

Starea calitátii componentelor de mediu este perceputá de marea majoritate drept periculoasá pentru sánátate. Astfel.72,5% din respondenti considerau cá starea mediului ambiant din localitátile unde sunt domiciliati este periculoasá pentru sánátate, iar 38,8% §i-au calificat starea sánátátii sale ca rea §i foarte rea.

Din persoanele care §i-au autoapreciat starea sánátátii drept rea, foarte rea satisfácátoare, 59,2% au fost de párerea cá aceasta e o repercusiune a degradárii §i poluárii mediului.

ín continuare, autorul tezei a analizat dinamica procesului de con§tientizare ecologicá a populatiei din República Moldova, detectánd cáteva etape generalizatoare.

Succínta trecere cronologicá in revista a principalelor momente care au determinat structurarea §i con§tientizarea problemelor ecologice la nivel mondial, argumenteaza schimbárile survenite in opinia publica din república.

Gratie publicitátii, intervenite in perioada de democra-

tizare a societàtii noastre, a urmat o etapâ caracterizatà printrun contrast puternic dintre situatia realà §i cea distorsionatâ çi falsificatâ oferità publicului. Aceasta mai fiind anticipatâ de o nefericità coincidentà -emisia radioactiva de la Cernobâl. Evident cà deschiderea hotarelor, accesul la un flux mai amplu de informatie favorizeazà un grad mai înalt al publicului in perceperea problemelor de mediu. Autorul concluzioneazà cà atitudinea opiniei publice fatà de problema mediului nu o putem égala cu cea care a anticipat perioada de tranzitie, odatà ce §i-au fàcut aparitia asemenea institutii de fortà cum este Departamentul Protectia Mediului, Institutul National dé Ecologie, Centrul National de Ecologie Socialà, publicatia "Natura", Miçcarea Ecologistà din Moldova, alte organizatii non-guvernamentale de profil ecologist.

Cu scopul de a concretiza gradul de promtitudine al diferitor categorii sociale vizând sustinerea protejàrii mediului, respondentilor le-au fost propuse câteva blocuri de întrebàri. în urma analizei rezuitatelor obtinute detectàm cà marea majoritate a respondentilor (89,5%) nu au fost de acord cu faptul cà ieçirea din eriza economicé sà se realizeze pe seama degradàrii mediului. Pentru concentrarea tuturor surselor posibile vizând protejarea mediului s-au pronuntat 76% din respondenti.Chiar §i in situatia unui déclin economic, o mare parte din populatie (85,9%) nu era dispusà sà confrunte problemele de mediu cu cele economice, astfel, pronuntându-se atât pentru solutionarea unora cât çi a altora.

Insà,in cazul când sustinerea protectiei mediului se schimbà conform indicatorilor ce fixeazà promtitudinea respondentului de a plàti din propriile surse pentru un mediu prosper, nu mai putem vorbi despre un consens al opiniilor. Se dovedesc a fi polarizate.Astfel,50,7% §i-au declarat acordul de a dona lunar o anumità sumà într-un fond spécial, dacà ar fi absolut siguri cà aceçti bani vor fi utilizati pentru protejarea mediului, iar 36,2% nu au manifestât o asemenea dorintâ. Ceva mai putin de jumâtate din populadla republicii s-au pronuntat catégorie împotriva oricâror impozitâri pentru mediu, 54"/,. fiind de acord cà sursele pentru protectia mediului trebuie sà tinà de preocupàrile statului.

Aceste date, într-un mod mai detaliat, au fost supuse unei analize comparative eu rezultatele obtinute in anii 90 de fostul Centru unional de investigare al opiniei publice, condus de academicianul T.Zaslavskaia.

Fàcând o paralela între starea componentelor de mediu çi conçtientizarea ecologicà a populatiei din República Moldova prin prisma studiului comparativ al investigatiilor sociologice, menciónate anterior, ne permitem sà constatàm cà actualul nivel scàzut al dezvoltàrii economice a republicii, care mai include çi enormele dificultàti aie perioadei de tranzitie spre economia de piatà, favorizând tôt mai accentuai procesul de pauperizare, au devenit factorii dereglatori in primul rând pentru echilibrul ecologic, pentru parametrii de bazâ ai calitàtii vietii, cauzând o penurie de conçtiintà ecologicà.

ÎN CAPITOLUL III FORMAREA PERSONALITÀTH SOCIAL-ECOLOGICE este relevât rolul mass-media ca factor de influentà §i stratificare a opiniilor. Ca metodà de investigare a fost utilizatà content-analiza, servind drept obiect de studiu ziarele "Moldova Suveranà" çi "Nezavisimaia Moldova". Astfel, au fost supuse cercetàrii 802 pagini ("M.S."-218 pagini çi "N.M." - 584 pagini) aie oficioaselor guvernului pe prima jumàtate a anului 1995.în rezultat a fost trasâ concluzia câ alte teme, cu predilectie politice sau publicitare, detin prima paginà a publicatíilor çi ocupà órele de maximá audientS la radio çi televiziune.Reieçind din analiza efectuatá, autorul tezei considera, fàrà riscul de a comité o prea mare eroare cà nivelul de informare precum çi conçtiinta publicà în problemele mediului continuó sâ râmânâ încà destul de reduse.

Un ait aspect, élucidât în ultimul capitol, este implementarea unei politici de securitate ecologicà pentru populatia republicii.în favoarea acesteia se aduc drept argument rezultatele investigatiei sociologice unde populatia republicii îçi manifesté gradul înalt de nemultumire fatà de activîtatea unui çir întreg de organisme çi instituai sociale în competenta càrora intrà solutionarea problemelor de mediu. Astfe!, 73,5% din respondenti çi-au manifestai nemultumirea fatà de activitatea Parlamentului Republicii Moldova çi 72,0' -fatà de Guvernul Republicii Moldova. Ceva mai mult de

jumätate din populatia republicii 54,2% s-au dovedit a fi nemultumiti de activitatea Departamentului Protectia Mediului, 65,0% - fatä de organele de drept, 63,8% - fatä de Ministerul Agriculturii §i Alimentatiei, 54,7% - fatä de institutiile §tiintifice.

De asemeni, spre indicatorul "nesatisfäcätor" s-au deplasat opiniile in cazul aprecierii activitätii unor structuri ale autoadministrärii locale vizänd protectia mediului.

Aceasta denotä incä o data in plus cä individul §i-a pierdut orice incredere fatä de structurile statale, rämänänd singurin fata deficientelor cu care este nevoit sä se confrunte, inclusiv §i cu problemele de mediu.

Schema mecanismului social al constituirii orientärii ecologice a personalitätii a fost conceputä in modul urmätor:

Schema nr.I.

Mecanismul social al constituirii orientärii ecologice a

personalitätii

Situaba ecologieá

intcresul motivares obicctivul scopul

comportamentul->slimulul->acliunea->rezultatul

ÍN 1NCHEIERE sunt totalízate rezultatele investigatiei, relatate concluziile, se propun recomandári concrete.

TEZELE DE BAZÁ ALE DISERTA TIEI AU FOST EXPUSE in 6 publicatii §tiintifice, care inglobeazá un volum total de 2,1 c.a.

l.Spátaru T.Ecología socialá - o nouá paradigma in dezvoltarea §tiintei mondiaIe//§tiinta - Chi§ináu,1995,Nr.5 -P.10.

2.Spátaru T. Presa despre problemele ecologice (Analiza continutului)//§tiinta - Chi§ináu,1995, Nr.9- P.4-5.

3.Spàtaru T. Omul - parte componentà a naturii (Aspect social)// Materialele Conferintei Çtiintifice "Omul în lumea ;ontemporanâ", 19-20 octombrie 1995 - Chiçinâu - U.S.M. - P. 115-117.

4.Spàtaru T. Problemele mediului §i conçtientizarea ;cologicà (Studiu comparativ)//Stiinta,1996 - Nr.l - P.4-5.

5.Spàtaru T.Çansa la supravietuire// Femeia Moldovei -Chiçinàu, 1996 - Nr.2 - P.25.

6.Spàtaru T. Interference: ecologie socialà çi dezvoltare durabilà//Economie çi sociologie - Chiçinàu, 1996 - Nr.l - P. 78-83.

SUMMARY

On the basis of a complex sociological study, the doctorant analyzes a number of situations and problems existing in the field of social ecology under conditions oJ transition to the market economy. .

In the author's opinion, the progress of society inevitablj leads to conflicts with the nature, therefore, in order tc optimize these processes it is necessary to lay down the principles of stable development.

A comparative analysis of the state of the environmenl is carried out; parameters such as satisfaction grade, attitude and expectations among differing strata of the republic's population towards certain aspects of social ecology are revealed.

Simultaneously, attention is paid to society's need in advanced ecological thinking and stimulation of citizens' active participation and a responsibile attitude as to forming a sound ecosocial system. The author adhered to the content-analysis method while carrying out her quantitative and qualitative study of ecological publications that have been appearing in the republic's two leading newspapers: "Moldova Suverana" and "Nezavisimaya Moldova".

Based on research results, the work reveals principal tendencies and contradictions between society and nature within the framework of the ecosystem existing in the Republic of Moldova.

In the process of data interpretation, the author presents concrete proposals as to the improvement of ecological activities on the part of the leading social institutions of the republic. Effective social recommendations are given as to socio-ecological problems' resolvation at the present stage of society development.

РЕЗЮМЕ

В работе на основе проведенного докторантом комплексного социологического исследования осуществлен анализ различных ситуаций и реальных проблем в области социальной экологии в условиях перехода к рыночным отношениям.

Автор работы придерживается мнения о том, что развитие общества неминуемо приводит к конфликтам с природой, поэтому для оптимизации этих процессов необходимо заложить принципы устойчивого развития.

Сделан сравнительный анализ состояния окружающей среды, выявлены степень удовлетворенности, отношение, ожидания различных групп населения республики к тем или иным аспектам социальной экологии.

Одновременно рассматривается потребность общества в развитом экологическом мышлении, активизации граждан н повышении их ответственности за здоровье экосоциальной среды. С помощью метода контент-анализа был сделан количественно-качественный анализ публикаций по экологической тематике в ведущих газетах республики "Moldova Suveranä" и "Независимая Молдова ".

Исходя из результатов исследования, были выявлены основные тенденции и противоречия между обществом и природой в рамках социоэкосистемы Республики Молдова.

В процессе интерпретации полученных данных выработаны конкретные предложения по усовершенствованию экологической деятельности ведущих социальных институтов республики. Предлагаются эффективные социальные рекомендации в решении социоэкологических проблем на нынешнем этапе развития общества.